Inapoi la Cautare

DECIZIE 217 /2015


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale art. 102 lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 16.12.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (16.12.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale art. 102 lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Cosmin Răzvan Mihăilă şi Florian Costin în Dosarul nr. 8.413/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 812 D/2014.

    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că excepţia de neconstituţionalitate este parţial întemeiată. În acest sens, se susţine că textele criticate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, fiind lipsite de claritate şi previzibilitate. Se face trimitere la hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 26 iunie 2008 şi, respectiv, nr. 363 din 14 aprilie 2010*). Se arată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004 şi cele ale art. 102 lit. b) din Legea nr. 161/2003 prevăd un caz de incompatibilitate insuficient reglementat, care, în raport cu prevederile art. 3 din Legea societăţilor nr. 31/1990, care prevede o sferă juridică distinctă pentru asociaţi şi acţionari, dă posibilitatea unei interpretări şi aplicări neunitare a legii. Se susţine că textele criticate sunt apte să-i pună pe destinatarii normei juridice în imposibilitatea de a-şi regla conduita astfel încât să nu se afle într-o situaţie de incompatibilitate.

──────────

    *) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 26 iunie 2008 şi nr. 363 din 14 aprilie 2010 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

──────────

    4. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textele criticate, a prevederilor art. 16 din Constituţie, se arată că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât tratamentul juridic diferenţiat la care fac referire autorii excepţiei are o justificare obiectivă şi rezonabilă, având în vedere rolul magistratului în societate. Se apreciază, de asemenea, că prevederile art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 102 lit. b) din Legea nr. 161/2003 nu contravin nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 44, întrucât acestea din urmă nu vizează simple expectative de câştig, ci bunuri ce se află în patrimoniul autorilor excepţiei. Se susţine că dispoziţiile art. 40 din Constituţie nu sunt incidente în prezenta cauză, dreptul de asociere nefiind aplicabil în domeniul societăţilor.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    5. Prin Sentinţa civilă nr. 1.764 din 3 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 8.413/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale art. 102 lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Cosmin Răzvan Mihăilă şi Florian Costin într-o cauză având ca obiect anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 26 iunie 2008, prin care s-a apreciat că funcţia de judecător sau procuror este incompatibilă cu cea de investitor la bursă, precum şi obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la reluarea demersurilor către Ministerul Justiţiei în sensul eliminării din legislaţia privind statutul magistraţilor a interdicţiei de a deţine calitatea de asociat în societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale şi în societăţi naţionale ori regii autonome.

    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu privire la încălcarea prin textele criticate a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, autorii arată că terminologia utilizată de legiuitor în reglementarea incompatibilităţii menţionate este confuză şi lipsită de previzibilitate, fiind susceptibilă de mai multe interpretări. Se susţine că art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004 interzice judecătorilor şi procurorilor să aibă calitatea de asociat în cadrul societăţilor comerciale şi al societăţilor civile, iar alin. (2) al aceluiaşi articol instituie o derogare de la această interdicţie, arătând că "judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă". Se susţine că folosirea diferenţiată a celor doi termeni ("asociat" şi "acţionar") este de natură a crea confuzii. Astfel, în sens larg, "asociat" desemnează orice persoană (fizică sau juridică) ce participă la constituirea unei societăţi comerciale sau a unei alte forme de asociere în scop patrimonial prin depunerea unei anumite sume de bani sau prin alte prestaţii. Prin urmare, se observă că, potrivit acestei interpretări, asociat este şi cel care deţine o participaţie în cadrul unei societăţi civile, a unei societăţi comerciale de persoane (societăţi cu răspundere limitată, societăţi în comandită simplă, societăţi comerciale pe acţiuni), dar şi cel din cadrul societăţilor comerciale de capitaluri (societăţi pe acţiuni, societăţi comerciale pe acţiuni), dar că, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 31/1990, termenul de "asociat" se aplică doar în ceea ce priveşte societăţile cu răspundere limitată, în nume colectiv sau în comandită (simplă sau pe acţiuni), întrucât în privinţa societăţilor pe acţiuni cel care deţine o participaţie este denumit acţionar. Autorii conchid că este dificil de stabilit dacă noţiunea de "asociat" din cuprinsul art. 8 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 303/2004 sau din cel al art. 102 lit. b) din Legea nr. 161/2003 are în vedere toate categoriile de membri ai unei societăţi comerciale sau doar pe cei din componenţa societăţilor în nume colectiv, cu răspundere limitată sau în comandită (simplă sau pe acţiuni).

    7. Referitor la pretinsa încălcare prin prevederile art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 102 lit. b) din Legea nr. 161/2003 a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, autorii susţin că interdicţia impusă magistraţilor de a deţine calitatea de membri în organele de conducere, administrare sau control ale persoanelor juridice enumerate în textele criticate apare ca fiind pe deplin rezonabilă şi justificată, aceste activităţi putându-le afecta prestigiul sau imparţialitatea, dar că nu acelaşi lucru se poate spune despre calitatea de asociat la societăţi civile sau comerciale. Se arată că aceste din urmă restrângeri nu sunt proporţionale cu scopul avut în vedere şi că altor categorii de funcţionari ai statului (în sens larg, respectiv membrii Guvernului, senatorii şi deputaţii, aleşii locali, prefecţii, poliţiştii, militarii etc.), a căror activitate se caracterizează tot prin imparţialitate, nu le este interzisă asocierea în societăţi civile sau comerciale. Se observă că diferenţa de tratament nu se regăseşte doar în raport cu alte categorii de funcţionari ai statului, ci şi în interiorul profesiei de judecător ori procuror. Astfel, Legea nr. 303/2004 permite judecătorilor şi procurorilor să fie acţionari sau asociaţi ca urmare a legislaţiei privind privatizarea în masă. Se susţine că este de neînţeles de ce această categorie de magistraţi poate deţine acţiuni sau părţi sociale în cadrul unor societăţi comerciale, în timp ce alţii nu pot deţine asemenea participaţii ca urmare a dobândirii lor prin cumpărare sau prin moştenire.

    8. Cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, în raport cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, se susţine că ele au ca efect nu numai restrângerea justificată a dreptului de asociere, ci pot conduce şi la o încălcare a dreptului de proprietate privată garantat de Constituţie. Se arată că, în condiţiile în care o persoană care are calitatea de asociat sau acţionar în cadrul uneia sau mai multor societăţi comerciale dobândeşte calitatea de magistrat prin una din modalităţile prevăzute de Legea nr. 303/2004, aceasta va fi nevoită să îşi vândă părţile sociale ori acţiunile deţinute în cel mai scurt timp, pentru a evita apariţia unei stări de incompatibilitate, şi că aceeaşi situaţie poate apărea şi atunci când un magistrat dobândeşte astfel de părţi sociale ori acţiuni prin moştenire, potrivit legislaţiei civile în vigoare. Se observă că vânzarea forţată a părţilor sociale poate avea drept efect pierderi patrimoniale atunci când, de exemplu, preţul unor acţiuni tranzacţionate pe o piaţă reglementată de instrumente financiare la data vânzării este mai mic decât valoarea nominală ori preţul de achiziţie, iar această pierdere echivalează cu o veritabilă atingere adusă dreptului de proprietate, atingere ce constituie o încălcare a prevederilor constituţionale şi a celor din Codul civil referitoare la proprietatea privată, precum şi a dispoziţiilor Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.