Prin Adresa nr. 3.009 din 1 aprilie 2004 secretarul general al Senatului a trimis Curţii Constituţionale sesizarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, prin care se solicită ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. c) din Constituţie, republicată, să se pronunţe asupra constituţionalităţii unor dispoziţii din Regulamentul Senatului, aprobat prin
Hotărârea nr. 16/1993, astfel cum a fost modificat şi completat prin
hotărârile nr. 5/2001 şi nr. 20/2003. Sesizarea este semnată de membrii Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Senat, după cum urmează: Nicolae-Vlad Popa, Norica Nicolai, Gheorghe Flutur, Corin Penciuc, Dan Avram, Hermann Armeniu Fabini, Radu Alexandru Feldman, Mircea Ionescu Quintus, Mircea Teodor Iustian, Ioan Păun-Ion Otiman, Nicolai Paul Anton Păcuraru, Alexandru Paleologu şi Ion Sârbulescu. Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 169C/2004 al Curţii Constituţionale. Prin această sesizare se solicită Curţii să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor Regulamentului Senatului, în special asupra prevederilor
art. 15 şi 16, Regulament aprobat prin Hotărârea nr. 16/1993, modificat şi completat prin
Hotărârile nr. 5/2001 şi nr. 20/2003. În sesizare se susţine că prevederile cuprinse la cele două articole menţionate nu au fost modificate de Senat, deşi asupra neconstituţionalităţii acestora Curtea Constituţională s-a pronunţat prin deciziile nr. 44/1993 şi nr. 46/1994. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal consideră că dispoziţiile regulamentare ale art. 16 alin. (2) şi (3), care reglementează interdicţia trecerii senatorilor de la un grup parlamentar la altul sau de a se afilia unui grup parlamentar după ce au părăsit grupul din care făceau parte au semnificaţia unor sancţiuni aplicate pentru părăsirea unui grup parlamentar. Aceste sancţiuni sunt neconstituţionale întrucât părăsirea unui grup, precum şi trecerea sau afilierea la un altul sunt modalităţi ale exercitării dreptului prevăzut de dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicată, şi de art. 15 alin. (1) din Regulamentul Senatului. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal arată că Biroul Permanent a cerut Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări un raport asupra situaţiei Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care, datorită plecării a doi senatori nu mai întrunea condiţiile de funcţionare, adică un număr de şapte senatori aleşi pe lista aceluiaşi partid. Se menţionează că domnul senator Aurel Pană a declarat că revine în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Senatul, prin raportul şi votul dat, consideră că este interzisă revenirea unui senator la grupul de care a aparţinut, deşi în art. 16 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului nu este oprită revenirea senatorului în grupul de la care a plecat iniţial. Condiţiile prevăzute în art. 15 alin. (2) din Regulament, adică existenţa unui număr de şapte senatori care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid, fiind întrunite, Grupul Partidului Democrat trebuie recunoscut de către Senatul României ca fiind regulamentar. Faţă de acestea, autorul sesizării susţine că "Poziţia Biroului Permanent al Senatului şi a plenului de a nu accepta reînfiinţarea Grupului P.D. este neconstituţională [...]". În temeiul dispoziţiilor
art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea a fost comunicată preşedintelui Senatului, pentru a trimite punctul de vedere al Biroului permanent, dar preşedintele Senatului a comunicat, la 13 aprilie 2004, punctul său de vedere, în care arată următoarele: 1. Curtea Constituţională a statuat prin
Decizia nr. 46/1994 că este constituţională libertatea parlamentarului de a părăsi un grup parlamentar şi de a se afilia la un altul, însă decizia menţionată avea în vedere starea politică de la acea vreme. 2. În prezent, s-a cristalizat în societate structurarea pe partide politice, cu reglementare legală riguroasă, ceea ce s-a reflectat şi în stabilirea grupurilor parlamentare şi a contribuit la "normalizarea raporturilor dintre acestea, dintre putere şi opoziţie, corespunzătoare reprezentativităţii rezultată din alegeri". 3. Preşedintele Senatului arată că, potrivit prevederilor art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicată, pentru organizarea unui grup parlamentar trebuie să fie întrunite anumite condiţii. Astfel, grupurile parlamentare sunt structuri politice rezultate din alegeri pe baza mandatului reprezentativ politic, obligatoriu pentru titularul său. Aceasta înseamnă că parlamentarul nu este obligat să se înscrie într-un grup parlamentar, însă, dacă doreşte, "este obligat să se înscrie numai în grupul partidului sau al alianţei politice pe a cărui listă a obţinut mandatul". De asemenea, se arată că el nu poate face parte din două grupuri parlamentare, simultan sau succesiv, pentru că astfel s-ar încălca reprezentativitatea politică rezultată din alegeri şi, implicit, raportul de reprezentativitate stabilit de electorat. 4. Deoarece, potrivit art. 69 alin. (2) din Constituţie, republicată, mandatul imperativ este nul, parlamentarul poate să demisioneze sau poate să fie exclus din partidul pe a cărui listă a obţinut mandatul, însă el îşi păstrează mandatul de parlamentar, pe care nu îl poate exercita decât în calitate de independent. 5. O dată ce a dobândit statutul de independent, parlamentarul nu mai poate redobândi calitatea de membru al grupului din care a demisionat, întrucât "demisia este un act juridic definitiv şi cu efecte irevocabile". Dacă s-ar admite teza autorului sesizării, structura fundamentală a Senatului ar fi afectată de instabilitate prin migrarea parlamentarilor de la un grup parlamentar la altul, ceea ce ar aduce atingere dispoziţiilor art. 64 alin. (5) din Constituţie, republicată. La punctul de vedere al preşedintelui Senatului este anexat Raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu privire la cererea doamnei senator Maria Petre, de reconstituire a Grupului parlamentar la Partidul Democrat. CURTEA,