Inapoi la Cautare

DECIZIE 188 /2004


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 24.02.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (24.02.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti arată că în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor criticate, excepţie care a fost respinsă prin mai multe decizii.

    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate cu acest obiect ca neîntemeiată.

                                  CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    Prin Încheierea din 12 noiembrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 3.070/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios-administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, excepţie ridicată de Grigore Marian.

    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 51 [devenit, după revizuirea Constituţiei, art. 1 alin. (5)], ale art. 16 alin. (1), ale art. 21, ale art. 48 alin. (1) şi (2) [devenit art. 52 alin. (1) şi (2)] şi ale art. 49 [devenit art. 53]. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră totodată că sunt încălcate şi unele reglementări internaţionale, şi anume: din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - dispoziţiile art. 7 privind egalitatea în drepturi, ale art. 8 privind accesul la justiţie, ale art. 29 privind restrângerea în anumite condiţii a exerciţiului unor drepturi, ale art. 30 privind interzicerea suprimării drepturilor şi libertăţilor; din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale - dispoziţiile art. 2 pct. 2 privind nediscriminarea, ale art. 4 privind restrângerea în anumite condiţii a exerciţiului unor drepturi şi ale art. 5 privind interzicerea suprimării în orice fel a drepturilor omului; din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice - dispoziţiile art. 2 pct. 1 şi 3 cu privire la nediscriminare, respectiv dreptul la un recurs efectiv, ale art. 4 pct. 2 privind situaţiile excepţionale, ale art. 5 pct. 1 privind interzicerea suprimării în orice fel a drepturilor şi libertăţilor omului, ale art. 14 pct. 1 privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 26 privind egalitatea. De asemenea, sunt invocate în susţinerea excepţiei dispoziţiile art. 6 pct. 1 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 17 privind interzicerea suprimării drepturilor şi libertăţilor omului şi ale art. 18 privind restrângerea în anumite condiţii a exerciţiului unor drepturi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

    În ceea ce priveşte încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicată, autorul excepţiei de neconstituţionalitate arată că art. 5 din Legea nr. 29/1990 "instituie o discriminare nepermisă între cetăţenii care au drept la acţiune, pentru simplul fapt că au avut şansa de a îndeplini concomitent condiţiile art. 1 şi 5 din Legea nr. 29/1990, şi cetăţenii care au fost vătămaţi în dreptul lor după trecerea unui an de la publicarea în Monitorul Oficial a actului administrativ cu caracter normativ anulabil", aceştia din urmă fiind privaţi astfel de posibilitatea apărării în justiţie a drepturilor lor, spre deosebire de cei din prima categorie.

    Se arată că termenul de un an, instituit de art. 5 din Legea nr. 29/1990, în care poate fi introdusă o cerere de anulare a unui act administrativ, contravine art. 21 şi art. 52 din Constituţie, republicată, întrucât "ori de câte ori producerea vătămării/prejudiciului [are loc] după trecerea unui an de la publicarea actului administrativ susceptibil a fi declarat nul, actele administrative cu caracter normativ emise cu încălcarea legii ar deveni inatacabile [...], căpătând putere de lege, în dispreţul legii, fără a putea fi atacate din punct de vedere al legalităţii", iar persoana vătămată într-un "interes legitim" - aşa cum prevede art. 52 după revizuirea şi republicarea Constituţiei - nu poate obţine recunoaşterea acestuia. De asemenea, se apreciază că "termenele procedurale instituite prin art. 5 al Legii nr. 29/1990, având drept consecinţă decăderea sau perimarea cererii, sunt de natură a limita în timp dreptul fundamental al liberului acces la justiţie", ceea ce contravine art. 21 alin. (2) din Constituţie, republicată. Se consideră că dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (4) din Constituţie, republicată, conform cărora jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative.

    Autorul excepţiei susţine, prin raportare la art. 52 din Constituţie, republicată, privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, că acest drept "nu poate fi limitat în timp nici măcar de legea organică la care face trimitere art. 52 alin. (2) din Constituţie", întrucât trebuie respectate art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, republicată, precum şi prevederile pactelor şi tratatelor la care România este parte, cerinţe neîndeplinite însă de dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 29/1990.

    De asemenea, se consideră că, în condiţiile în care legile organice - în speţă Legea nr. 29/1990 - încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 53, acestea "ar fi plasate, în cel mai bun caz, în acelaşi plan cu însăşi Constituţia, dar mai degrabă deasupra ei, fiind în esenţă legi constituţionale care ar fi trebuit să fie aprobate prin referendum", fapt ce încalcă art. 73 alin. (2) şi alin. (3) lit. k) din Constituţie, republicată.

    Referitor la Legea nr. 29/1990 se mai susţine că aceasta "derogă prin art. 5 de la prevederile dreptului comun, respectiv de la art. 5 şi art. 1200 alin. 1 din Codul civil, precum şi de la prevederile art. 2 din Decretul nr. 167/1958 [...]".

    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios-administrativ, formulându-şi opinia asupra excepţiei, consideră că aceasta este neîntemeiată. Se arată că legiuitorul este cel în măsură a stabili condiţiile şi limitele de exercitare a dreptului la reparaţie al persoanei vătămate printr-un act administrativ, iar procedura prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990 "reprezintă încă o modalitate de apărare a drepturilor pretins vătămate". Se mai apreciază că prevederile criticate corespund exigenţelor principiului soluţionării cauzei într-un "termen rezonabil", conform art. 6 pct. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.

    Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.

    Se arată că procedura administrativă prealabilă instituită prin reglementarea criticată "reprezintă pentru cetăţean încă o posibilitate în apărarea drepturilor sale". În opinia Guvernului, art. 5 din Legea nr. 29/1990 nu încalcă art. 16 din Constituţie, republicată, întrucât "se aplică oricărei persoane fizice sau juridice ce a fost vătămată în drepturile sale", necreând privilegii sau discriminări. În acest sens se invocă şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.