Inapoi la Cautare

DECIZIE 173 /2021


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 29.10.2021, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (29.10.2021) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal
, excepţie ridicată de Sorin Gabriel Strutinsky în Dosarul nr. 4.453/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 750D/2018.

    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Este invocată, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, fiind menţionate deciziile nr. 711 din 27 octombrie 2015
 şi nr. 734 din 23 noiembrie 2017
. Se susţine că textul criticat nu contravine principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, că acesta nu instituie restrângeri ale unor drepturi şi libertăţi fundamentale, care să poată fi analizate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituţie
, precum şi că textul nu încalcă principiul legalităţii pedepsei, întrucât este clar şi predictibil. Se mai arată că principiul minimei intervenţii a legiuitorului penal nu are incidenţă în prezenta cauză, textul criticat referindu-se la condiţiile de stabilire a regimului infracţiunilor, respectiv la criteriile potrivit cărora sunt sancţionate anumite fapte.

    CURTEA,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    4. Prin Încheierea din 11 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.453/1/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal
, excepţie ridicată de Sorin Gabriel Strutinsky într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul complicităţii la săvârşirea unor infracţiuni de luare de mită, comise în concurs.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că modalitatea de reglementare a pedepsei pentru concursul de infracţiuni, în situaţia particulară în care, în urma individualizării judiciare pentru fiecare infracţiune în parte, se stabilesc pedepse cu închisoarea, şi anume aplicarea unui spor obligatoriu fix (cunoscut în doctrină ca sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu fix), aduce atingere atât principiului legalităţii incriminării şi a pedepsei, cât şi altor principii constituţionale. În acest sens, se arată că soluţia legislativă criticată limitează, uneori până la lipsirea de substanţă, principiul minimei intervenţii, principiul individualizării pedepselor şi principiul caracterului personal al pedepsei, acesta din urmă înţeles în dimensiunea sa referitoare la siguranţa judiciară a persoanei. Prin urmare, se susţine că, din punct de vedere formal, dispoziţiile legale criticate respectă principiul legalităţii, întrucât regula stabilită este prevăzută prin lege organică, însă interpretarea rigidă a prevederilor constituţionale a condus, în cazul prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal
, la încălcarea altor principii constituţionale. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 711 din 27 octombrie 2015
 şi se arată că, în opoziţie cu cele reţinute la paragraful 23 al deciziei anterior menţionate, individualizarea pedepsei prin aplicarea unui spor fix de o treime din totalul celorlalte pedepse nu ţine cont de pericolul social concret al complexului faptic reunit în concursul supus judecăţii şi nici de periculozitatea făptuitorului şi că, în concret, aceasta din urmă ar putea fi determinată practic doar de circumstanţele eminamente personale, şi nu, în mod abstract, pe calea individualizării legale. Se susţine că, deşi judecătorului nu trebuie să i se confere o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete pentru că ar exista pericolul de interpretare şi aplicare arbitrară a pedepsei (astfel cum Curtea a reţinut la paragraful 18 al aceleiaşi decizii), acest argument nu trebuie aplicat în privinţa textului criticat, întrucât pericolul arbitrarului este eliminat prin stabilirea în condiţii constituţionale a naturii şi a limitelor maxime ale pedepsei, precum şi prin posibilitatea acordării unui spor variabil, şi nu fix, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal
. Se arată, în acest sens, că stabilirea unor limite între care se poate aplica sporul satisface dezideratele constituţionale ale stabilirii legale a pedepsei şi nu aduce atingere funcţiei de judecată şi că, în situaţia în care s-ar recurge la soluţia de legiferare prin instituirea obligativităţii aplicării unui spor în cazul concursului de infracţiuni, funcţia de judecată s-ar putea desfăşura plenar, cu condiţia că acest spor ar fi unul variabil, şi nu unul fix. Se susţine că soluţiile generate în practică de aplicarea prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal
 impun schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materia analizată. Se arată, în acest sens, că sporul de pedeapsă reglementat prin textul criticat se fundamentează pe ipoteza, de altfel corectă, că situaţia de fapt constând într-un cumul de infracţiuni demonstrează de regulă un grad de pericol social mărit pe care îl prezintă infractorul. Numai că raportarea la un criteriu generic (acela al unui pericol social abstract) a unei pedepse concrete, aplicabile unui complex infracţional clar determinat, caracterizat sub aspectul conţinutului său esenţialmente prin circumstanţe specifice, şi nu generice, încalcă flagrant principiul individualizării, precum şi pe cel al minimei intervenţii consacrate la art. 53 din Constituţie
 şi la art. 17
 şi 18 din Convenţie
. Se susţine că atributul individualizării pedepsei aparţine, pe de-o parte, legiuitorului, care stabileşte, conform art. 23 alin. (12) din Constituţie
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic