Inapoi la Cautare

DECIZIE 173 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 23.01.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (23.01.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Daniel Marius Morar - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Bianca Drăghici - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Fadeev şi Ana Fadeev în Dosarul nr. 344/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 943D/2015.

    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei, avocat Mihai Duţu, cu împuternicire avocaţială aflată la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorii excepţiei au depus note scrise, iar partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat un punct de vedere prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

    4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.022D/2015 şi nr. 1.024D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1), (2) şi (3), art. 11 alin. (1) teza a doua şi art. 14 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, ridicată de Doina Sencu, Victor V. Sencu şi Simona Chiran în Dosarul nr. 802/120/2015 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal şi de Elena Tăpăstău în Dosarul nr. 5.719/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

    5. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

    6. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, la dosare, partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat un punct de vedere, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

    7. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 943D/2015, nr. 1.022D/2015 şi nr. 1.024D/2015 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul autorilor excepţiei menţionează că lasă la aprecierea Curţii conexarea cauzelor, iar reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.022D/2015 şi nr. 1.024D/2015 la Dosarul nr. 943D/2015, care este primul înregistrat.

    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului autorilor excepţiei, avocat Mihai Duţu, care, cu titlu de cerere prealabilă susţinerii excepţiei, formulează o cerere de administrare de probe, respectiv expertiză tehnică, în specialitatea IT, având în vedere modalitatea de adoptare a proiectului de lege, proiect devenit Legea nr. 164/2014.

    9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii, întrucât Curtea Constituţională nu este instanţă de judecată care să administreze probe.

    10. Curtea, potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea formulată, deoarece în faţa instanţei de contencios constituţional pot fi încuviinţate ca probe exclusiv înscrisurile depuse de părţi, în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, sau cele solicitate de Curtea Constituţională în temeiul art. 76 din aceeaşi lege.

    11. Având cuvântul pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul autorilor excepţiei susţine, în esenţă, că, până la apariţia Legii nr. 164/2014, Legea nr. 290/2003 şi normele sale metodologice de aplicare prevedeau un termen general de plată, de un an, şi un termen derogatoriu de la cel general, de 2 ani, care se aplica în măsura în care Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor nu avea disponibilităţi pentru efectuarea plăţilor. Ulterior, în anul 2013, Guvernul, prin ordonanţă de urgenţă, a impus o eşalonare a plăţii despăgubirilor, eşalonare care a fost declarată neconstituţională de Curte, prin Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013, întrucât afecta dreptul de proprietate al beneficiarilor legii. Prin urmare, susţine că dispoziţiile Legii nr. 164/2014 sunt neconstituţionale, întrucât termenele excesive şi modalitatea netransparentă de soluţionare a cererilor contravin prevederilor constituţionale potrivit cărora dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate şi instituie o discriminare între beneficiarii acestei legi. Se mai arată că, până la apariţia Legii nr. 164/2014, dovada bunurilor abandonate se putea face cu înscrisuri şi martori, însă în temeiul Legii nr. 164/2014, dovada proprietăţilor abandonate se poate face doar cu înscrisuri şi, în mod excepţional, cu martori, fapt ce creează o discriminare între persoanele îndreptăţite la despăgubiri, în ceea ce priveşte regimul probator. În final, se arată că proiectul de lege a fost publicat pe pagina oficială de internet a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la data de 2 octombrie 2014, ulterior adoptării sale de către Senat, încălcându-se astfel prevederile art. 31, art. 52 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 7 şi 8 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

    12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 3, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, ocazie cu care Curtea Constituţională a statuat că inegalitatea de tratament juridic, prin comparaţie cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, ci este rezultatul unor regimuri juridice aplicabile succesiv în timp, potrivit principiului tempus regit actum. De asemenea, arată că dispoziţiile de lege criticate stabilesc un nou sistem de eşalonare, fără a nega dreptul la despăgubiri al beneficiarilor legii. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a art. 14 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, invocată în Dosarul nr. 1.022D/2015, arată că aceste dispoziţii nu au legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât hotărârea comisiei judeţene, prin care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor, este anterioară intrării în vigoare a legii. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a art. 14 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este inadmisibilă.

                               CURTEA,
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.