I. Curtea Constituţională a fost sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. a) din Constituţie, în vederea declanşării controlului de constituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, de către un grup de 58 de deputaţi, şi anume: Gheorghe Albu, Mihai Baciu, Gheorghe Barbu, Radu Mircea Berceanu, Anca Daniela Boagiu, Emil Boc, Vasile Bran, Costica Canacheu, Ion Cirstoiu, Teodor Cladovan, Sorin Frunzaverde, Paula Maria Ivanescu, Victor Sorin Lepsa, Mircea Man, Alexandru-Liviu Mera, Nicolae Nan, Gheorghe-Liviu Negoita, Bogdan Nicolae Niculescu-Duvaz, Vasile Nistor, Ioan Oltean, Ioan Onisei, Alexandru Peres, Ştefan-Marian Popescu-Bejat, Romeo-Marius Raicu, Alecu Sandu, Alexandru Sassu, Mihai Stanisoara, Mircea Nicu Toader, Adriean Videanu, Marin Anton, George Crin Laurentiu Antonescu, Victor Babiuc, Cornel Boiangiu, Andrei Ioan Chiliman, Viorel-Gheorghe Coifan, Victor Paul Dobre, Ovidiu-Virgil Draganescu, Liviu Iuliu Dragos, Valeriu Gheorghe, Titu-Niculae Gheorghiof, Puiu Hasoti, Anton Ionescu, Ion Luchian, Catalin Micula, Ioan Mogos, Monica Octavia Musca, Gheorghe-Eugen Nicolaescu, Dinu Patriciu, Napoleon Pop, Cornel Popa, Grigore Dorin Popescu, Catalin Popescu-Tariceanu, Dan-Radu Rusanu, Nini Sapunaru, Dan Coriolan Simedru, Cornel Stirbet, Valeriu Stoica şi Radu Stroe. Sesizarea a fost transmisă prin Adresa nr. 51/1.093 din 27 decembrie 2001 a secretarului general al Camerei Deputaţilor şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 4.427 din 27 decembrie 2001, formând obiectul Dosarului nr. 442A/2001. Prin sesizare se solicită să se constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 9 şi ale
art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, întrucât contravin dispoziţiilor art. 139 alin. (4) din Constituţia României. Autorii sesizării arata ca prin art. 9 din legea criticata pentru neconstituţionalitate "se prevede că numărul consilierilor de conturi care alcătuiesc plenul Curţii de Conturi să se reducă de la 25 la 18, în timpul exercitării mandatului". În acelaşi timp se arata ca dispoziţiile art. II din aceeaşi lege stabilesc ca "În vederea încadrării în numărul de posturi prevăzut de art. 9, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, Parlamentul va proceda la numirea noilor membri ai Curţii de Conturi potrivit procedurii prevăzute la
art. 104-105 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată." În motivarea sesizării adresate Curţii Constituţionale se menţionează că "actuala conducere a Curţii de Conturi a fost numita de Parlament, la sfârşitul lunii martie a anului 1999, pentru un mandat de 6 ani, respectându-se întocmai prevederile legii". Se susţine, de asemenea, ca "situaţiile şi motivele care determina încetarea mandatului de membru al Curţii de Conturi sunt prevăzute la
art. 104 din Legea nr. 94/1992, neexistand - până în prezent - nici un element care să conducă la o asemenea decizie". Se considera ca dispoziţiile legale criticate pentru neconstituţionalitate afectează inamovibilitatea şi independenta magistraţilor Curţii de Conturi, prevăzute la art. 139 alin. (4) din Constituţie, "prin încălcarea principiului competentelor autorităţilor publice, reglementate prin Constituţie, şi a atribuţiilor organelor abilitate cu competenţa specifică în domeniul controlului financiar-fiscal". Potrivit aprecierii autorilor sesizării de neconstituţionalitate se va crea "un precedent extrem de periculos în baza căruia legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi va fi modificată ori de câte ori interesele partidului aflat la putere pot fi satisfacute în acest fel", întrucât situaţia actuala, determinata de prevederile criticate, "va duce la numirea pe criterii politice a conducerii Curţii de Conturi, în timpul exercitării mandatului parlamentar, prin încălcarea Legii fundamentale şi poate insemna manipularea controalelor Curţii de Conturi în scop politic". În conformitate cu prevederile
art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a prezenta, în scris, punctele lor de vedere. Preşedintele Senatului, în punctul sau de vedere, apreciază ca sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată pentru următoarele motive: - Autorii sesizării pretind ca ar fi trebuit să fie menţinute "forme şi funcţii care nu se mai regăsesc şi nu au baze de organizare în noua structura organizatorică a Curţii de Conturi", fără sa ţină seama de faptul ca legea criticata a reconsiderat integral organizarea şi funcţionarea acesteia, a structurilor sale centrale şi din teritoriu. - Desfiintandu-se, prin lege, secţia de control financiar preventiv, au rămas doar Secţia de control financiar ulterior şi Secţia jurisdicţională, astfel încât se impunea ca aceste secţii să aibă numai numărul necesar de consilieri de conturi, adică 18, stabilit de art. 9 din legea criticata. Prevederile art. 11 alin. (2) şi (3) stabilesc repartizarea numerică pe secţii, după cum urmează: 9 consilieri la Secţia de control financiar ulterior şi 7 consilieri la Secţia jurisdicţională, "la care se adauga preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi". - Dispoziţiile constituţionale ale art. 58 alin. (1) şi (2) din Constituţie "consacra dreptul absolut şi de necontestat al Parlamentului de a legifera şi de a reglementa prin lege toate instituţiile statului", iar cele ale art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală prevăd ca structura şi competenţa Curţii de Conturi se reglementează prin lege organică, cele ale alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi articol stabilesc subordonarea faţă de Parlament a Curţii, iar cele ale alin. (4) prevăd statutul membrilor Curţii de Conturi numiţi de Parlament. - Constituţia nu prevede numărul membrilor Curţii de Conturi şi nici modul de organizare şi repartizarea lor pe secţii. Stabilirea numărului consilierilor de conturi şi reglementarea structurii organizatorice şi functionale a Curţii de Conturi reprezintă atributul exclusiv al Parlamentului. Atunci când legiuitorul constituant a vrut sa reglementeze structura organizatorică a unei instituţii a făcut-o în mod expres, ca de exemplu în cazul Curţii Constituţionale. - Reducerea numărului de consilieri de conturi s-a impus întrucât numărul acestora este strâns legat de structura organizatorică şi de competentele stabilite. Se precizează ca în mod similar s-a procedat şi în cazul Curţii Supreme de Justiţie, în temeiul art. 151 alin. (2) din Constituţie. - Se apreciază ca sesizarea este motivată "de pe poziţie politica", iar din punct de vedere juridic nu este fondată, deoarece nu se precizează principiul sau textul din Constituţie încălcat prin modificarea art. 9 din lege şi prin introducerea art. II, motivarea sesizării de neconstituţionalitate întemeindu-se pe încălcarea dispoziţiilor art. 104 şi 105 din lege.