Inapoi la Cautare

DECIZIE 1631 /2011


referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 03.07.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (03.07.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    I. Cu Adresa nr. 4.068 din 7 decembrie 2011, secretarul general al Senatului României a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată de un grup de 38 de senatori, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. l) din Constituţie şi art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru exercitarea controlului de constituţionalitate asupra Hotărârii Plenului Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului.

    La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile celor 38 de senatori. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituţionalitate sunt următorii: Ilie Sârbu, Adrian Ţuţuianu, Trifon Belacurencu, Laurenţiu Florian Coca, Titus Corlăţean, Daniel Savu, Cosmin Vasile Nicula, Ion Rotaru, Nicolae Moga, Gheorghe Pavel Bălan, Toni Greblă, Sergiu Florin Nicolaescu, Elena Mitrea, Georgică Severin, Gheorghe Marcu, Radu-Cătălin Mardare, Valer Marian, Mihăiţă Găină, Dan Coman Şova, Ioan Chelaru, Marius Sorin Ovidiu Bota, Iulian Bădescu, Ioan Mang, Florin Constantinescu, Cătălin Voicu, Alexandru Cordoş, Valeca Şerban Constantin, Lia-Olguţa Vasilescu, Gheorghe Saghian, Nicolae Dănuţ Prunea, Gheorghe Pop, Miron Tudor Mitrea, Gavril Mârza, Constantin Tămagă, Alexandru Mazăre, Ecaterina Andronescu, Sorin Constantin Lazăr şi Viorel Arcaş.

    II. Obiectul sesizării îl constituie Hotărârea Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 28 noiembrie 2011.

    III. În motivarea sesizării se susţine că hotărârea criticată este contrară principiilor constituţionale pe care se întemeiază activitatea Parlamentului, în general, şi alegerea Preşedintelui acestui for legislativ, în special, consacrate de art. 1 alin. (3), art. 2, art. 8, art. 36 şi 37, art. 62, art. 63, art. 64 alin. (2) şi (5) din Constituţie. Aceasta întrucât, în ceea ce priveşte alegerea preşedinţilor Camerelor Parlamentului, Constituţia instituie principiul aplicării algoritmului politic, aşa cum a rezultat acesta în urma alegerilor, respectiv prin raportare la data alegerilor când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 36 şi art. 37 din Constituţie, se exprimă voinţa cetăţenilor, voinţă care conturează configuraţia politică a Camerelor, şi nu acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleşi. Astfel, legiuitorul constituant a stabilit pentru preşedinţii Camerelor Parlamentului un mandat identic cu mandatul Camerelor, pentru a asigura stabilitatea şi continuitatea în exercitarea funcţiei de preşedinte şi pentru asigurarea funcţionării instituţiei. Or, în urma alegerilor parlamentare din anul 2008, prin algoritmul politic izvorât în urma alegerilor din voinţa corpului electoral a rezultat desemnarea preşedintelui Senatului de către Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Se citează în acest sens din Decizia Curţii Constituţionale nr. 601/2005, prin care Curtea a examinat instituţia revocării preşedintelui Senatului.

    Se susţine, faţă de considerentele care au fundamentat decizia menţionată, că hotărârea criticată, care a validat alegerea unui candidat propus de Grupul parlamentar al PDL, în condiţiile în care principiile constituţionale instituie un veritabil "fine de neprimire" la depunerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al Senatului din partea altui grup parlamentar decât cel căruia acest drept îi aparţine ca efect al algoritmului politic rezultat în urma alegerilor - Grupul parlamentar al PSD.

    Se mai arată şi că, în cauză, pierderea sprijinului politic de către fostul preşedinte al Senatului - Mircea-Dan Geoană - a produs efecte din momentul în care grupul parlamentar din care acesta făcea parte a declarat expres în plen această decizie. Pierderea sprijinului politic de către fostul preşedinte al Senatului a condus la vacantarea funcţiilor acestuia, atât la conducerea Senatului, cât şi în Biroul permanent. Având în vedere principiile constituţionale aplicabile, referitoare la aplicarea algoritmului politic, izvorât în urma alegerilor din voinţa corpului electoral, în ceea ce priveşte alegerea noului preşedinte al Senatului ca urmare a vacantării acestei funcţii, apare evident că dreptul de a face propuneri de candidaţi pentru ocuparea funcţiei vacante aparţine de drept exclusiv Grupului parlamentar al PSD, care i-a retras sprijinul politic senatorului în cauză.

    IV. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 8 decembrie 2011, Curtea Constituţională a solicitat preşedintelui Senatului punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului asupra sesizării de neconstituţionalitate.

    V. Cu Adresa nr. XXXV/4.131 din 13 decembrie 2011, secretarul general al Senatului a transmis Curţii Constituţionale punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se apreciază că sesizarea este neîntemeiată.

    Se susţine că din configuraţia politică a Camerelor, astfel cum rezultă aceasta în urma alegerilor, nu se poate stabili cărui grup parlamentar îi revine funcţia de preşedinte al unei Camere; aceasta este, pe de o parte, numai consecinţa negocierilor politice dintre liderii grupurilor parlamentare, iar, pe de altă parte, rezultatul votului exprimat de membrii Camerelor. Prin urmare, nu se poate stabili o legătură de cauzalitate directă între configuraţia politică a unei Camere rezultate din alegeri şi legitimitatea revendicării, numai de către un grup parlamentar, a funcţiei de preşedinte al unei Camere; dacă o asemenea legitimitate s-ar stabili, ar însemna că preşedintele Senatului nu ar mai trebui să fie ales, fiind suficientă desemnarea sa de către un grup parlamentar, situaţie ce ar reprezenta o înfrângere a dispoziţiilor art. 64 alin. (2) teza întâi din Constituţie.

    Se mai apreciază şi că în cauză nu sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 601/2005, deoarece grupul parlamentar care l-a revocat din funcţie pe fostul preşedinte al Senatului nu este acelaşi cu cel care l-a propus pe acesta - în 2008 - drept candidat pentru ocuparea acestei funcţii. Aceasta întrucât, în decembrie 2008, domnul senator Mircea-Dan Geoană a fost propus drept candidat la această funcţie de Grupul parlamentar PSD + PC, grup politic al alianţei electorale cu acelaşi nume care a participat la alegeri; ulterior, senatorii care au intrat în Parlament pe listele unuia dintre partidele componente ale acestei alianţe au decis să-şi constituie un grup parlamentar distinct - Grupul parlamentar al PSD -, iar ceilalţi senatori ai grupului iniţial s-au afiliat unui grup parlamentar existent, respectiv Grupului parlamentar al PNL. Prin urmare, actualul Grup parlamentar al PSD este diferit de fostul Grup parlamentar al PSD + PC. Nefiind aplicabile considerentele deciziei menţionate, în această ipoteză devin aplicabile normele regulamentare generale referitoare la alegerea preşedintelui Senatului, respectiv dispoziţiile art. 23 alin. (3) şi ale art. 24 din Regulamentul Senatului. Într-o asemenea ipoteză, fiecare grup parlamentar poate face numai o propunere, fiind declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care întruneşte votul majorităţii senatorilor prezenţi. De altfel, propunerile formulate de fiecare dintre grupurile parlamentare nu au fost contestate explicit cu ocazia prezentării de către acestea a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Senatului.

                               CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului Permanent al Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea Senatului criticată, prin raportare la prevederile Constituţiei României şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:

    I. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii Hotărârii Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului.

    Sub aspectul competenţei de a soluţiona prezenta sesizare, Curtea reţine considerentele Deciziei nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, prin care şi-a circumstanţiat competenţa de control al constituţionalităţii hotărârilor Plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor Plenului Senatului şi hotărârilor Plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, instituită urmare modificării şi completării art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, considerente potrivit cărora "pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional".

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.