┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru suspendarea rambursării creditelor, obiecţie formulată de 72 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. 2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată în temeiul
art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al
art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1940 din 6 aprilie 2020 şi constituie obiectul Dosarului nr. 492A/2020. La sesizare a fost anexată Legea pentru suspendarea rambursării creditelor. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorii sesizării aduc atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă. 4. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă se susţine că legea criticată este neconstituţională în raport cu prevederile
art. 1 alin. (4) şi (5) coroborate cu
art. 115 alin. (5) şi
(7) din Constituţie, deoarece a fost adoptată cu încălcarea principiului cooperării loiale dintre Parlament şi Guvern. Astfel, prin
Decretul nr. 195/2020 a fost instituită starea de urgenţă pe întreg teritoriul României pe o durată de 30 de zile, având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice internaţionale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. În data de 30 martie 2020 a intrat în vigoare
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, ca urmare a publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi a depunerii la Senat, spre aprobare, în aceeaşi zi. Adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului a reprezentat o preocupare manifestă a autorităţii executive, inclusiv anterior înscrierii pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului din data de 26 martie 2020. Cu toate acestea, un grup de cinci senatori şi deputaţi iniţiatori a înaintat Biroului permanent al Senatului, spre dezbatere şi adoptare, în temeiul art. 74 din Constituţia României, propunerea legislativă având ca obiect Legea pentru suspendarea rambursării creditelor, cu acelaşi obiect de reglementare ca al
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020. Ulterior, în şedinţa din 31 martie 2020, plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă cu amendamente şi a trimis forma astfel adoptată către Camera Deputaţilor, în calitatea sa de Cameră decizională în această procedură legislativă. 5. În primul rând, se susţine că, prin începerea procedurii legislative, odată cu înregistrarea la Senat, cu nr. 181/30 martie 2020, a Propunerii legislative având ca obiect Legea pentru suspendarea rambursării creditelor, Parlamentul a intervenit în procedura demarată de Guvern şi finalizată prin adoptarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020, prin acte manifest împotriva comportamentului constituţional loial, cu încălcarea dispoziţiilor
art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale
art. 115 alin. (5) şi
(7) din Constituţie. Cooperarea loială dintre Guvern şi Parlament se manifestă inclusiv prin instituţia delegării legislative, în temeiul
art. 115 alin. (4) din Constituţie, şi, implicit, prin posibilitatea Guvernului de a reglementa relaţiile sociale în ipoteza în care acestea reclamă urgenţă, în contextul unor situaţii sociale excepţionale. În ceea ce priveşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României cu privire la conflictele de natură constituţională dintre Guvern, pe de o parte, şi Parlament, de cealaltă parte, nu este identificabilă o situaţie similară aflată în trecut pe rolul instanţei de contencios constituţional, însă, prin
Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Curtea a reţinut că, „în condiţiile în care legiuitorul primar a stabilit deja prin
Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ [...], condiţiile şi criteriile de acordare a acestor creşteri salariale, Guvernul, prin intervenţia sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile
art. 61 alin. (1) din Constituţie“. În prezenta cauză, situaţia este una inversă, însă principiile enunţate de Curtea Constituţională permit aplicarea tezei reciproce considerentului anterior citat. De asemenea, cu privire la principiul cooperării loiale, Curtea Constituţională s-a pronunţat în numeroase cauze, cum ar fi prin
Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, paragraful 48, în cuprinsul căreia Curtea reaminteşte fundamentul acestui principiu, care derivă din prevederile
art. 1 alin. (4) şi
alin. (5) din Constituţie