Inapoi la Cautare

DECIZIE 1177 /2007


referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 01.12.2021, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (01.12.2021) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

    În motivarea completării se susţine că "art. 2 lit. f) din legea trimisă la promulgare este neconstituţional în privinţa adăugării reorganizării administrativ-teritoriale ca un nou caz de organizare a alegerilor anticipate pentru alegerea membrilor Parlamentului României". În acest sens, se arată că titlul I al legii trimise la promulgare, denumit "Alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului", prevede la art. 2 lit. f) că prin alegeri anticipate se înţelege "alegeri organizate în cazul încetării înainte de termen a mandatului sau dizolvării înainte de termen a organului ales sau în cazul reorganizării administrativ-teritoriale." Potrivit acestei redactări, rezultă că "art. 2 se referă la alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, nu şi la alte tipuri de alegeri, deoarece tot în art. 2 la lit. c) termenul de alegeri este definit astfel: «c) alegeri - în cazul în care nu se face altă menţiune, acţiuni de desemnare a membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.»" În consecinţă, apreciază că definiţia de la art. 2 lit. f) din legea criticată "completează practic prevederile Constituţiei României privind modalităţile de încetare a activităţii înainte de termen a mandatului de parlamentar prin introducerea posibilităţii de organizare a alegerilor parlamentare anticipate în cazul reorganizării teritoriale", întrucât, sub acest aspect, art. 89 din Legea fundamentală prevede: "(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3). Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă."

    Se susţine că art. 2 lit. f) din lege mai încalcă şi dispoziţiile constituţionale ale art. 73 alin. (2), "ştiut fiind faptul că prevederile Constituţiei se pot revizui doar printr-o lege constituţională şi nu prin una organică, ca în cazul de faţă", şi ale art. 69 care prevede că "Orice mandat imperativ este nul."

    În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, completarea la sesizarea iniţială a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 51/5.256 din 7 decembrie 2007, prin care apreciază că şi completarea sesizării este neîntemeiată. În acest sens, arată că "este dreptul legiuitorului de a defini în cuprinsul unei legi anumiţi termeni sau noţiuni", soluţie ce se regăseşte, de altfel, chiar în art. 24 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Aşa fiind, art. 2 din legea contestată defineşte, între alţi termeni, şi noţiunea de "alegeri anticipate", în legătură cu care autorul sesizării face "o confuzie între alegerile anticipate pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi cele pentru constituirea autorităţilor administraţiei publice locale alese prin vot universal". Consideră că şi concluzia potrivit căreia din art. 2 lit. f) din lege "ar rezultă că în cazul reorganizării administrativ-teritoriale a ţării urmează să se desfăşoare alegeri parlamentare anticipate" este eronată, întrucât termenii definiţi de art. 2 "se raportează la conţinutul legii, în ansamblul său, şi nu la primul titlu al acesteia", iar "termenii «alegător», «alianţă electorală», «circumscripţie electorală», «alianţă politică», «birou electoral» ş.a.m.d. se referă, deopotrivă, la alegerile parlamentare, cât şi la cele locale."

    Tot în sensul art. 2 lit. f) din lege, în cazul unei reorganizări administrativ-teritoriale se vor organiza alegeri anticipate doar la nivel local, întrucât reorganizarea antrenează constituirea de noi autorităţi publice locale, cărora li se stabileşte o nouă competenţă teritorială şi un nou aparat de lucru, raporturile de reprezentare ale primarilor şi consilierilor locali circumscriindu-se cu stricteţe razei teritoriale a unităţilor administrative. "Acesta este şi motivul pentru care art. 26 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, republicată, prevede că primarii şi consiliile locale aleşi în urma organizării unor noi unităţi administrativ-teritoriale îşi exercită mandatul până la desfăşurarea următoarelor alegeri locale, care pot fi şi anticipate." Spre deosebire de aleşii locali, deputaţii şi senatorii deţin un mandat de reprezentare la nivel naţional, acesta fiind şi "motivul pentru care reorganizarea administrativ-teritorială a ţării nu întrerupe mandatul celor două Camere." În continuare, consideră că art. 2 lit. f) din legea contestată "explică înţelesul unui anumit termen", iar nu "un caz ipotetic în care s-ar organiza alegeri parlamentare anticipate", al căror cadru constituţional este cuprins în art. 89. În legătură cu susţinerea că prin textul de lege criticat "s-ar produce o revizuire de facto a Constituţiei", arată că "prevederile art. 2 lit. f) nu sunt operabile în sine, ci conţin o circumstanţiere etimologică a unei noţiuni juridice", precum şi că "revizuirea, chiar şi de facto sau implicită a Constituţiei poate fi realizată numai ca efect al unor norme juridice care reglementează ca atare anumite raporturi sociale." În sfârşit, opinează că nu se poate reţine nici încălcarea art. 69 din Constituţie, deoarece "nulitatea mandatului imperativ are ca scop să consolideze independenţa deputaţilor şi senatorilor, să împiedice orice imixtiuni în activitatea lor şi nu are nicio legătură cu o ipotetică alegere anticipată a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în condiţiile prevăzute în art. 89 din Constituţie, ca urmare a dizolvării Parlamentului."

    Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6.508/C.T.P. din 10 decembrie 2007, prin care consideră că susţinerile de neconstituţionalitate ale art. 2 lit. f) din legea contestată sunt neîntemeiate. Astfel, apreciază că cea de a treia ipoteză a textului de lege criticat, potrivit căreia pot fi organizate alegeri anticipate ca urmare a unei noi organizări administrativteritoriale, nu încalcă prevederile constituţionale ale: art. 61 şi 62, care "lasă la latitudinea legii electorale reglementarea organizării alegerilor parlamentare, inclusiv posibilitatea organizării de alegeri anticipate"; ale art. 89, "întrucât conform acestor prevederi dizolvarea Parlamentului este o posibilitate lăsată la aprecierea Preşedintelui, cu respectarea condiţiilor prevăzute de text, iar nu o obligaţie a Preşedintelui." Consideră că textul de lege criticat, care instituie posibilitatea organizării de alegeri anticipate în cazul reorganizării administrativteritoriale, nu implică în mod obligatoriu dizolvarea Parlamentului şi, în plus, art. 63 alin. (4) din Constituţie prevede prelungirea mandatului Camerelor până la întrunirea legală a noului Parlament. Apreciază că dispoziţiile legii supuse controlului de constituţionalitate reglementează cu privire la organizarea alegerilor şi, prin urmare, nu vizează revizuirea Constituţiei, care se realizează conform unei proceduri speciale, cuprinse în titlul VII art. 150-152 din Constituţie. Aşa fiind, nu se poate reţine nici încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (2). În sfârşit, "având în vedere că textul legal criticat nu instituie mandatul imperativ", consideră că "acesta nu contravine prevederilor art. 69 din Constituţie, republicată, referitoare la mandatul reprezentativ."

    Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

                             CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, raportată la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:

    Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor legale criticate.

    Obiectul sesizării de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Curtea observă, însă, că în realitate sunt formulate critici de neconstituţionalitate în mod concret, în ordinea invocării, doar cu privire la art. 29 alin. (16), art. 48 alin. (11) şi art. 2 lit. f) din lege.

    Se susţine că aceste dispoziţii din lege încalcă, în ordinea invocării lor, art. 62 alin. (1), art. 2 alin. (1), art. 89, art. 73 alin. (2) şi art. 69 din Constituţie, potrivit cărora:

    - Art. 62 alin. (1): "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.";

    - Art. 2 alin. (1): "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.";

    - Art. 89: "(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic