Inapoi la Cautare

DECIZIE 1177 /2007


referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 03.07.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (03.07.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    I. Cu Adresa nr. 3.127 din 21 noiembrie 2007, Preşedintele României a transmis Curţii Constituţionale sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi care a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 11.380 din 21 noiembrie 2007, formând obiectul Dosarului nr. 1.674A/2007.

    Deşi sesizarea priveşte legea în întregul său, criticile de neconstituţionalitate se referă numai la dispoziţiile art. 29 alin. (16) şi art. 48 alin. (11), potrivit cărora:

    - Art. 29 alin. (16): "Separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are dreptul de a propune o listă suplimentară la nivel naţional care va putea conţine cel mult un număr egal de candidaţi cu numărul candidaţilor înscrişi în toate colegiile uninominale. Lista naţională a fiecărui partid va ordona candidaţii partidelor şi va conţine în coloane separate: numele şi prenumele candidatului, precum şi apartenenţa politică a acestuia. Lista va fi folosită pentru desemnarea reprezentanţilor în Parlament doar în situaţia în care numărul de voturi valabil exprimate dobândite îi permit să obţină, conform algoritmului de repartizare prezentat la art. 48, mai multe mandate decât numărul candidaţilor înscrişi în colegiile uninominale. Lista naţională suplimentară a fiecărui partid politic, alianţă politică sau electorală se depune la Biroul Electoral Central şi va fi afişată în toate secţiile de votare. Candidaţii înscrişi pe lista naţională vor respecta prevederile alin. (7)-(15);";

    - Art. 48 alin. (11): "În situaţia în care un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală obţine la nivelul unei circumscripţii electorale un cât electoral care este superior numărului total de candidaţi din circumscripţia respectivă, se va proceda la atribuirea de mandate către persoanele de pe lista naţională suplimentară, în ordinea de pe lista întocmită de competitorul electoral respectiv."

    Autorul sesizării susţine că potrivit acestor prevederi, "deşi alegătorul nu votează lista naţională propusă de către fiecare competitor electoral, persoane de pe această listă pot obţine mandatul de parlamentar fără a fi votate de către cetăţeni", ceea ce încalcă art. 62 alin. (1) din Constituţie, conform căruia "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale". Aşadar, consideră că art. 29 alin. (16) şi art. 48 alin. (11) din lege, care se referă la atribuirea mandatelor de parlamentar către persoane de pe lista naţională suplimentară, fără ca această listă să fie votată de alegători, sunt contrare prevederilor constituţionale menţionate, referitoare la alegerea directă a membrilor Parlamentului de către cetăţeni. Or, caracterul direct al votului "este de esenţa reprezentativităţii democratice moderne în care cetăţenii îşi exprimă în mod direct opţiunea pentru un anumit candidat propus în alegeri" pe care îl "aleg direct şi personal, fără niciun intermediar, reprezentant sau delegat". Se mai susţine că, potrivit art. 29 alin. (16) şi art. 48 alin. (11) din lege, "o parte a membrilor Parlamentului (organ reprezentativ) nu mai sunt aleşi", ceea ce încalcă şi art. 2 alin. (1) din Constituţie, care prevede că "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".

    În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 51/5.099 din 29 noiembrie 2007, prin care consideră că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispoziţiile art. 62 alin. (1) din Constituţie "se referă, într-adevăr, la caracterul direct al votului dar, în acelaşi timp, conferă Parlamentului competenţa de a stabili, în legea electorală, condiţiile de exercitare a votului universal, inclusiv în ceea ce priveşte exprimarea directă a acestuia", fiind "dreptul suveran al Parlamentului ca, în condiţiile prevăzute în Constituţie, să stabilească regimul juridic al modului de alegere a deputaţilor şi senatorilor". Ca atare, aplicând acest principiu, "Parlamentul şi-a însuşit proiectul de lege asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea politică şi în care sunt incluse dispoziţiile legale a căror constituţionalitate a fost contestată". Prevederile art. 29 alin. (16) din legea criticată, referitoare la lista suplimentară de candidaţi, separat pentru Camera Deputaţilor şi separat pentru Senat, la care au dreptul partidele politice, alianţele politice ori electorale, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, "va fi luată în calcul în operaţiunile de distribuire a mandatelor, doar în situaţia în care entitatea electorală care a întocmit o astfel de listă obţine un număr suplimentar de voturi valabil exprimate, datorită căruia are vocaţia de a i se atribui mai multe mandate decât numărul de candidaţi pe care i-a înscris iniţial în colegiile electorale". Aşadar, legea reglementează o situaţie ipotetică, în care o anumită entitate electorală poate să obţină un număr calificat de voturi valabil exprimate, ceea ce nu încalcă nicio prevedere constituţională, ci, mai mult, "prin această procedură, se validează legal opţiunile electorale ale cetăţenilor pentru un anumit partid politic sau alianţă ori organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale". De asemenea, consideră că şi susţinerea potrivit căreia art. 29 alin. (16) şi art. 48 alin. (11) din lege încalcă caracterul direct al votului este neîntemeiată şi contravine voinţei suverane a cetăţenilor care au acordat un număr sporit de voturi candidaţilor propuşi de un partid politic sau de o anumită alianţă. Aceasta, deoarece atribuirea de mandate în baza listei suplimentare se face tot în considerarea rezultatelor votului direct exprimat de alegători pentru anumiţi candidaţi, iar depunerea listei naţionale suplimentare la Biroul Electoral Central şi afişarea ei la toate secţiile de votare asigură "toate condiţiile pentru cunoaşterea de către alegători, înainte ca aceştia să-şi exprime opţiunile electorale, atât a candidaţilor înscrişi în colegiile uninominale, cât şi a celor care figurează pe lista suplimentară".

    Mai arată că sesizarea face "o confuzie juridică între două instituţii distincte: votul şi distribuirea mandatelor". Astfel, "votul este un drept constituţional, a cărui exercitare este reglementată prin lege", iar "distribuirea mandatelor este o procedură bazată pe principii matematice", şi, de altfel, nici actualul sistem electoral nu asigură aceeaşi reprezentativitate pentru toţi aleşii, "deoarece reprezentativitatea şi proporţionalitatea sunt asigurate la nivel naţional şi nu la nivelul fiecărei circumscripţii". Distincţia dintre dreptul de vot şi calitatea votului, pe de o parte, şi distribuirea mandatelor, pe de altă parte, este mai evidentă "în cadrul altei determinări constituţionale a votului, aceea de a fi «egal»", care presupune "în mod evident numai egalitatea în manifestarea dreptului, iar nu şi în efectele acestuia - distribuirea mandatelor".

    Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6.228/C.P.T. din 4 decembrie 2007, în care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în legătură cu susţinerea potrivit căreia dispoziţiile criticate creează premisele unui vot indirect, ceea ce încalcă art. 62 alin. (1) din Constituţie, care consacră principiile universalităţii şi egalităţii votului, precum şi caracterul lui direct, secret şi liber exprimat, arată că "semnificaţia conceptului de vot direct constă în faptul că alegătorii îşi exprimă personal acordul sau dezacordul privind candidaţii propuşi, alegătorii votează direct şi nu prin reprezentanţi sau delegaţi", pe când "sistemul de votare indirectă" "presupune exprimarea votului prin electori, care reprezintă voinţa politică a unui număr de votanţi". Or, norma criticată nu întruneşte "condiţiile calificării acestuia ca vot indirect", "alegătorii votează personal un candidat propus de un competitor electoral, votul său având o valenţă dublă: desemnează o persoană şi îşi manifestă preferinţa pentru partidul politic din care aceasta face parte". Aşa fiind, "fiecare votant este informat atât cu privire la semnificaţia opţiunii individuale, cât şi asupra componenţei listei naţionale suplimentare a fiecărui partid" şi "îşi poate manifesta sprijinul pentru interese specifice, dar poate să susţină şi curentele majoritare, rezolvând într-o manieră adecvată atât problema reprezentării alegătorilor în organele legislative, cât şi formarea majorităţilor necesare guvernărilor stabile". Cu titlu exemplificativ, se menţionează existenţa acestui sistem de vot uninominal mixt în ţări ca Ungaria, Lituania, Canada, Noua Zeelandă.

    În continuare, consideră că propunerea privind votul uninominal mixt "conferă efectivitate şi coerenţă dreptului de asociere garantat de art. 40 din Constituţie şi de art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale", "făcând posibilă manifestarea unor ideologii politice prin promovarea unor partide, a strategiilor şi dezideratelor politice pe care acestea le susţin". Lista naţională suplimentară funcţionează doar în momentul în care un partid politic ar obţine mai multe mandate decât numărul candidaţilor înscrişi în colegiile nominale. Or, potrivit prevederilor criticate, "aceste liste sunt identice cu listele de candidaţi folosite în actuala reglementare la votul pe liste, candidaţii înscrişi în lista naţională fiind obligaţi să respecte dispoziţiile cuprinse în alin. (7)-(15) ale art. 29". De asemenea, în legătură cu candidaturile de pe lista suplimentară, mai arată că alegătorul are posibilitatea de a se informa cu privire la candidaţii care, prin redistribuire, ar putea primi mandate de senator, respectiv de deputat, întrucât listele sunt afişate la secţiile de votare, iar după rămânerea lor definitivă pot fi contestate în aceleaşi condiţii ca şi candidaturile uninominale. În această ipoteză nu se poate vorbi de un vot indirect, câtă vreme candidatura uninominală este propusă de partid şi, "indiferent dacă mandatul este atribuit candidatului care a fost desemnat nominal sau candidatului de pe lista suplimentară, mandatul urmează a fi contabilizat în contul partidului, alianţei electorale sau politice care a făcut această propunere", alegătorul asumându-şi, aşadar, consecinţele votului.

    În concluzie, consideră că "sistemul propus prin această lege este unul mixt, atribuirea mandatelor candidaţilor de pe lista naţională suplimentară fiind consecinţa directă a metodei de vot folosite, fără ca prin aceasta votul să aibă un caracter indirect".

    Cu privire la invocarea încălcării art. 2 alin. (1) din Constituţie, apreciază că acestea "nu au incidenţă în soluţionarea cauzei", întrucât expresia principiului reprezentativităţii "este stabilirea numărului parlamentarilor pe criterii demografice, or, potrivit noii legi, numărul de circumscripţii electorale corespunde celui al judeţelor (la care se adaugă municipiul Bucureşti), în fiecare circumscripţie existând cel puţin două colegii nominale", care "se raportează la numărul de locuitori ai judeţului, respectiv municipiului Bucureşti".

    Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

    II. Cu Adresa nr. 3.237 din 30 noiembrie 2007, Preşedintele României a transmis Curţii Constituţionale completarea la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, şi care a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 11.888 din 3 decembrie 2007 şi care formează obiectul aceluiaşi dosar.

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.