În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate aceste dispoziţii de lege contravin art. 16 alin. (2), art. 51 şi art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, care prevăd: - Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege."; - Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."; - Art. 134 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;". Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea retine următoarele: În esenta, în opinia autorului excepţiei,
Ordonanţa Guvernului nr. 58/2000, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 37/2002, care modifica şi completează
Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, este atât în integralitate, cat şi prin dispoziţiile art. 7 lit. a) ultima liniuţa "vadit partinitoare" şi are ca efect "punerea în umbra a puterii şi valorii normei de drept care se numeşte Lege", întrucât a fost emisă într-un domeniu în care exista deja o reglementare, şi anume
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igiena şi sănătate publică. Astfel, se considera ca sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege", precum şi cele ale art. 51, conform cărora "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie." În legătură cu aceste sustineri Curtea observa ca, potrivit
art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, modificată şi completată prin ordonanţa criticata, "Statul, prin mijloacele prevăzute de lege, protejeaza cetăţenii în calitatea lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neingradit la produse şi servicii, informării lor complete despre caracteristicile esenţiale ale acestora, apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive, participării acestora la fundamentarea şi luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori". Reglementarea prin dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 58/2000 a unor obligaţii ce revin agenţilor economici în calitate de producători, între care şi cea prevăzută de art. 7 lit. a) ultima liniuţa, constând în asigurarea în producţie de condiţii igienico-sanitare conform normelor sanitare în vigoare, este chiar în sensul protejării cetăţenilor. Asa fiind, Curtea urmează sa respingă ca neîntemeiată critica referitoare la încălcarea art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, întrucât prin dispoziţiile de lege ce formează obiectul controlului de constituţionalitate se stabilesc măsuri de protecţie a consumatorilor, care nu contravin obligaţiei statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Curtea urmează sa respingă şi susţinerile potrivit cărora ordonanţa criticata este "vadit partinitoare" şi a fost emisă într-un domeniu deja reglementat prin
Legea nr. 98/1994, ceea ce încalcă prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege". Dispoziţiile art. 16 din Constituţie privesc egalitatea în drepturi a cetăţenilor, fără a include şi persoanele juridice; or, în prezenta cauza, încălcarea acestora este invocată de o societate comercială. În sensul celor arătate s-a statuat în mod constant în jurisprudenta Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996. În sfârşit, Curtea constata ca
Ordonanţa Guvernului nr. 58/2000 nu contravine nici dispoziţiilor art. 51 din Constituţie, referitoare la "Respectarea Constituţiei şi a legilor", întrucât ordonanţa a fost emisă în temeiul unei delegari legislative dispuse prin
Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi, de altfel, a şi fost aprobată prin
Legea nr. 37 din 16 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 2 februarie 2002. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
Ordonanţei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 37/2002, precum şi a dispoziţiilor art. 7 lit. a) ultima liniuţa din ordonanţa, excepţie ridicată de Societatea Comercială "PAN CAR" - S.R.L. din Fundulea în Dosarul nr. 1.512/2002 al Tribunalului Calarasi.