având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 3 septembrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 1.512/2002, Tribunalul Calarasi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor "şi în special art. 7 lit. a) alin. ultim din O.G. nr. 58/2000", excepţie ridicată de Societatea Comercială "PAN CAR" - S.R.L. din Fundulea într-o cauza având ca obiect plângerea formulată de aceasta împotriva unui proces-verbal de sancţionare contravenţională emis în temeiul ordonanţei criticate. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca "prin textul pe care îl conţine,
Ordonanţa Guvernului nr. 58/2000 este neconstitutionala în totalitate, deoarece este <<vadit partinitoare>>, incalcand prevederile art. 16 alin. (2), potrivit cărora <<Nimeni nu este mai presus de lege>>", precum şi prin aceea ca ordonanţa criticata "a fost emisă într-un domeniu în care exista deja o reglementare, şi anume
Legea nr. 98/1994", contrarietatea faţă de aceleaşi dispoziţii din Constituţie constând în "faptul ca lasă autorităţilor un cadru foarte general privind normele de igiena şi nemaiaplicand o lege". Se mai susţine ca
Ordonanţa Guvernului nr. 58/2000, "şi implicit
art. 7 lit. a) alin. ultim", fiind emisă ulterior Legii nr. 98/1994, are ca efect "punerea în umbra a puterii şi valorii normei de drept care se numeşte Lege" şi, în consecinţa, încalcă art. 51 din Constituţie. În sfârşit, se considera ca dispoziţiile criticate ingradesc activitatea economică şi asigurarea existenţei unei economii de piaţa, ceea ce încalcă prevederile constituţionale ale art. 134 alin. (2) lit. a). Tribunalul Calarasi apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă nici prevederile art. 16 din Constituţie şi nici alte prevederi constituţionale. Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arata următoarele:
Ordonanţa Guvernului nr. 58/2000 modifica şi completează
Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, astfel ca, potrivit
art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziţiile sale se incorporeaza de la data intrării în vigoare a acestei din urma ordonanţe, devenind
art. 7 lit. a) ultima liniuţa din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992; art. 16 alin. (2) din Constituţie, invocat ca fiind încălcat, priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, nefiind aplicabil societăţilor comerciale;
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igiena şi sănătate publică reprezintă o lege-cadru, în timp ce prevederea referitoare la obligaţia producătorului de a asigura în producţie condiţii igienico-sanitare conform normelor sanitare în vigoare reprezintă o norma specială, aplicabilă într-un anumit domeniu; ordonanţa criticata a fost adoptată în temeiul unei delegari legislative dispuse prin
Legea nr. 206/1999 şi normele pe care le conţine sunt de nivelul legii, asa încât nu se încalcă art. 51 din Constituţie; măsurile dispuse prin ordonanţa au ca scop protecţia consumatorilor, iar faptul ca activitatea de producţie, ca orice alta activitate economică, trebuie să se conformeze anumitor reguli nu înseamnă o restrangere a activităţii şi nu contravine art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Avocatul Poporului apreciază ca dispoziţiile
art. 7 lit. a) alineatul ultim din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, astfel cum a fost modificat prin
Ordonanţa Guvernului nr. 58/2000, nu sunt contrare art. 16 alin. (2), art. 51 şi art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Astfel, în ceea ce priveşte principiul egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 alin. (2), se arata ca acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii identice, iar în cauza legiuitorul stabileşte anumite condiţii igienico-sanitare ce trebuie îndeplinite de producători pentru protecţia consumatorului, deci situaţia producătorilor este diferita de cea a consumatorilor. Asadar, art. 16 alin. (2) din Constituţie nu este încălcat, după cum nu este încălcat nici art. 51, întrucât prin aplicarea normelor igienico-sanitare se realizează tocmai îndatorirea fundamentală a respectării supremaţiei Constituţiei, consacrată de acest text constituţional. În sfârşit, existenta unui alt act normativ care reglementează în acelaşi domeniu ca şi
Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 nu este o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile
Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
Ordonanţa Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorului, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 37/2002, precum şi dispoziţiile art. 7 lit. a) ultima liniuţa din ordonanţa, dispoziţii care au următorul cuprins: - Art. 7 lit. a) ultima liniuţa: "Agenţii economici sunt obligaţi: a) producătorii: [...] - să asigure în producţie condiţii igienico-sanitare conform normelor sanitare în vigoare;".