Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă pentru acelaşi motiv. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 25 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 15.101/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Gianina Nicoleta Obreja şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că valoarea de referinţă sectorială şi coeficienţii de multiplicare prevăzuţi în anexa la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 sunt diferite în raport cu cele aplicabile funcţiilor de demnitate publică alese sau numite din cadrul autorităţilor legislativă şi executivă, ceea ce are drept rezultat încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi, în acelaşi timp, produce efecte discriminatorii. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile anexei la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, intitulată Indemnizaţiile judecătorilor, procurorilor şi ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor potrivit
Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează coeficienţii de multiplicare şi valoarea sectorială de referinţă în privinţa personalului din justiţie. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate au fost abrogate prin
art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Soluţia legislativă criticată nu a fost preluată de noua reglementare legală, astfel încât potrivit anexei nr. VI/1 - Coeficienţii de ierarhizare pentru judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, coeficienţii de multiplicare şi valoarea sectorială de referinţă în privinţa personalului din justiţie au fost înlocuite cu coeficienţi de ierarhizare, care au un alt cuantum (705 RON) decât valoarea sectorială de referinţă (292 RON). Distinct de cele de mai sus, Curtea observă că pentru anul 2010, în domeniul justiţiei, indemnizaţiile de încadrare se calculează în funcţie de indemnizaţia aflată în plată la 31 decembrie 2009 (precum şi în funcţie de coeficienţii de multiplicare şi valoarea sectorială de referinţă reglementate de
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006), şi nu în funcţie de anexa nr. VI/1 din
Legea-cadru nr. 330/2009. Această situaţie nu poate însă duce la angajarea competenţei Curţii Constituţionale în a controla constituţionalitatea unei ordonanţe de urgenţă abrogate expres şi care, în momentul de faţă, ultraactivează, deci doar produce efecte pe viitor în virtutea
Legii-cadru nr. 330/2009.