Doriti o forma actualizata, la zi, a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !
Forma consolidată la data 02.09.2014
Pret: 13,00 RON cu TVA



Actul este prezentat in forma neactualizata!

Puteti sa consultati o forma actualizata la data 02.09.2014, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act din dreapta.








 REGULAMENT nr. 005 din 26 octombrie 2005
pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare*)
EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.064 bis din 28 noiembrie 2005

-----------
    *) Aprobat de Ordinul nr. 1.816/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 din 28 noiembrie 2005.


    PARTEA I
    DISPOZIŢII GENERALE

    
CAP. I
    CONŢINUTUL ŞI SFERA DE APLICARE A REGULAMENTULUI

    SECŢIUNEA 1
    Conţinutul şi sfera de aplicare

    
ART. 1
    (1) Regulamentul pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare - nr. 005 conţine reglementările în baza cărora se execută circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare pe liniile infrastructurii feroviare din România, precum şi pe liniile ferate industriale cu acces la aceasta, în condiţii de siguranţă circulaţiei şi securitate a transporturilor.
    (2) Prevederile prezentului regulament se aplică numai pentru viteze maxime de circulaţie de până la 160 Km/h; pentru viteze de circulaţie de 160 km/h sau mai mari se vor stabili reglementări specifice pentru aceste cazuri.
    (3) Circulaţia trenurilor între staţiile CFR de frontieră de stat şi staţiile de frontieră de stat ale administraţiilor de cale ferată vecine şi pe liniile de peage se reglementează prin convenţii bilaterale la care România este parte.
    (4) Dacă diferitele aspecte ale aceleaşi probleme sunt cuprinse în mai multe articole ale prezentului regulament, ele trebuie să fie înţelese şi aplicate în totalitatea lor.
    
ART. 2
    (1) Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru toţi operatorii economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar. Secţiunile prezentului regulament care trebuie cunoscute de către personalul de specialitate al fiecărui operator economic care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar se stabilesc prin tematicile cadru utilizate în procesul de instruire şi autorizare, în raport cu specificul activităţilor şi operaţiunilor de transport feroviar desfăşurate de către acest personal.
    (2) Siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor pe căile ferate din România sunt concepte potrivit cărora circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare trebuie să se desfăşoare fără pericol pentru: călători, personalul care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar, bunurile încredinţate la transport, vehiculele feroviare, infrastructura feroviară, precum şi pentru mediul înconjurător.
    
ART. 3
    (1) Cazurile în care se înmânează mecanicului de locomotivă ordin de circulaţie sunt prevăzute în Anexa 1 care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (2) Modul de completare a formularului "Foaia de parcurs a locomotivei" este prevăzut în Anexa 2 care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (3) Instrumentele portative de semnalizare, care trebuie utilizate în timpul executării serviciului de către personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, sunt prevăzute în Anexa 3 care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (4) Definiţiile unor noţiuni folosite în Regulamentul pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare - nr. 005 sunt prevăzute în Anexa 4 care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (5) Modelul formularului NOTA DE FRÂNE este prevăzut în Anexa 5 care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (6) Procentele de masă frânată în funcţie de pantă, pentru menţinerea pe loc a trenurilor cu frânele de mână sunt prevăzute în Anexa 6 care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (7) Modelul formularului NOTĂ DE REPARTIZARE A FRÂNELOR DE MÂNĂ este prevăzut în Anexa 7 care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (8) Culorile şi simbolurile folosite pentru trasarea trenurilor pe graficul de circulaţie sunt prevăzute în Anexa 8 care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (9) Modelul formularului PLAN DE MANEVRĂ este prevăzut în Anexa 9 care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (10) Instrucţiuni de lucru pentru unităţile în care este implementat sistemul informatic IRIS sunt prevăzute în Anexa 10 care face parte integrantă din prezentul regulament.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Condiţii pentru exercitarea funcţiilor şi desfăşurarea activităţilor în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare

    
ART. 4
    (1) Personalul care desfăşoară activităţi sau operaţiuni în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare este obligat să cunoască şi să respecte prevederile din prezentul regulament specifice funcţieiaactivităţii pe care o exercită/prestează.
    (2) Personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, care desfăşoară pe proprie răspundere activităţi în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă atestare profesională de specialitate, să deţină avizul medical şi cel psihologic de aptitudine, precum şi autorizaţiile necesare exercitării/executării funcţieiaactivităţii şi/sau manipulării instalaţiilor de siguranţă circulaţiei.
    (3) Modul de efectuare a verificării profesionale şi periodicitatea acesteia, al examinării medicale şi psihologice, precum şi modul de autorizare în funcţieaactivitate şi pentru manipularea instalaţiilor de siguranţă circulaţiei sunt cele stabilite în reglementările specifice în vigoare.
    (4) Personalul care întreţine şi/sau manipulează instalaţii, aparate şi dispozitive de siguranţă circulaţiei, trebuie să fie instruit şi autorizat în acest scop şi să deţină asupra sa autorizaţia necesară desfăşurării acestei activităţi.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Prezentarea şi verificarea personalului la intrarea în serviciu

    
ART. 5
    Administratorul şi gestionarii infrastructurii feroviare, operatorii de transport feroviar şi operatorii de manevră feroviară au obligaţia să organizeze şi să asigure verificarea la intrarea în serviciu a personalului propriu care desfăşoară activităţi sau operaţiuni în legătură cu circulaţia trenurilor şi/sau manevra vehiculelor feroviare.
    
ART. 6
    (1) Prin prezentarea la serviciu se înţelege sosirea personalului la locul de muncă pentru efectuarea serviciului, conform programului de lucru.
    (2) Personalul se consideră prezent la serviciu din momentul semnării condicii de prezenţă.
    (3) La prezentarea la serviciu, personalul este obligat:
    a) să fie odihnit şi în stare normală;
    b) să poarte uniforma de serviciu sau echipamentul de lucru, respectiv de protecţie şi să aibă asupra sa instrumentele portative de semnalizare, rechizitele şi sculele necesare desfăşurării activităţii;
    c) să nu se afle sub influenţa băuturilor alcoolice şi/sau a substanţelor stupefiante.
    (4) Starea personalului la prezentarea la serviciu se verifică de regulă de către conducătorul subunităţii sau înlocuitorul acestuia.
    (5) La posturile din linie curentă sau la posturile îndepărtate din incinta staţiei, stabilite în Planul tehnic de exploatare a staţiei/haltei de mişcare - denumit în continuare PTE -, în haltele de mişcare afiliate şi în punctele de secţionare situate pe secţii cu conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor verificarea personalului la prezentarea la serviciu se face de către personalul care este în serviciu, înainte de predarea serviciului. Rezultatul verificării se consemnează, după caz, în condica de comenzi a postului, în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare sau în registrul de dispoziţii pentru conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor şi se transmite prin instalaţiile de telecomunicaţii către impiegatul de mişcare dispozitor din staţia de care aparţine postul sau la care este afiliată halta de mişcare, respectiv operatorului de circulaţie pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor.
    (6) La posturile în care serviciul se întrerupe temporar, modul de verificare a personalului la reluarea activităţii, respectiv la prezentarea la serviciu, se stabileşte în PTE.
    (7) Personalul constatat sub influenţa băuturilor alcoolice şi/sau a substanţelor stupefiante sau vizibil bolnav, nu va fi admis la serviciu, înştiinţându-se conducătorul subunităţii din care face parte, iar pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, se avizează în scris operatorul de circulaţie care dispune măsurile necesare.
    (8) Conducătorul subunităţii verifică în timpul programului de lucru, prin sondaj, modul în care înlocuitorul său a făcut verificarea personalului la intrarea în serviciu.
    
ART. 7
    (1) În staţiile în care operatorii de transport feroviar nu au structură organizatorică proprie verificarea personalului care deserveşte trenul, atât la intrare în serviciu cât şi la îndrumarea trenului se face de către impiegatul de mişcare - denumit în continuare IDM - din staţia respectivă.
    (2) În staţiile în care activitatea de manevră nu se desfăşoară permanent, existând un program de lucru care nu presupune predarea-primirea serviciului, verificarea la intrarea în serviciu a personalului de locomotivă care efectuează manevra, se face de către IDM din staţia respectivă.
    
ART. 8
    (1) Predarea-primirea serviciului de către personalul de locomotivă la trenurile în circulaţie, precum şi la locomotivele de manevră din staţiile în care nu există structuri organizatorice aparţinând operatorului de transport feroviar pentru verificarea personalului la intrarea în serviciu, se face numai în staţii; în acest caz starea personalului de locomotivă care primeşte serviciul se verifică obligatoriu de către IDM din staţia respectivă.
    (2) La verificarea stării personalului de locomotivă de către IDM, personalul de locomotivă este obligat să confirme în foaia de parcurs, sub semnătură, în prezenţa IDM, că este odihnit şi în stare normală, iar IDM notează ora şi una din menţiunile "apt serviciu" sau "inapt serviciu", după caz, semnează şi aplică ştampila staţiei. În cazul în care IDM constată că personalul de locomotivă este inapt serviciu, aduce aceasta la cunoştinţa operatorului de circulaţie care va aviza operatorul de transport feroviar care are în subordine personalul de locomotivă în vederea luării măsurilor necesare. Prin personal de locomotivă se înţelege mecanicul de locomotivă şi după caz şi mecanicul ajutor. Prin mecanic de locomotivă - denumit în continuare mecanic - în contextul prezentului regulament, se înţelege şi conducătorul oricărui alt vehicul feroviar motor.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Obligaţiile şi răspunderile personalului

    
ART. 9
    (1) Obligaţiile şi răspunderile generale ale personalului care desfăşoară operaţiuni în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare sunt cuprinse în prezentul regulament, precum şi în alte reglementări specifice în vigoare.
    (2) La prezentarea personalului cu o funcţie ierarhic superioară, personalul de serviciu se prezintă şi raportează pe scurt situaţia din zona de activitate a postului său. Prezenţa personalului cu o funcţie ierarhic superioară, nu scuteşte personalul de serviciu de răspunderea îndeplinirii obligaţiilor sale.
    (3) Dispoziţiile privind executarea serviciului primite de la personalul cu o funcţie ierarhic superioară se execută integral şi la timp, cu excepţia celor care pun în pericol siguranţa circulaţiei, a călătorilor, a bunurilor încredinţate la transport, precum şi a celor care contravin normelor specifice de protecţie a muncii pentru transporturile pe calea ferată. Pentru îndeplinirea unei dispoziţii, executantul poartă răspunderea împreună cu organul ierarhic superior care a dat dispoziţia.
    (4) În timpul executării serviciului, personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este obligat să poarte uniforma sau echipamentul de lucru, respectiv de protecţie, conform normativelor în vigoare, să aibă asupra sa rechizitele necesare desfăşurării activităţii, să aibă o ţinută decentă şi o comportare corectă.
    (5) Se interzice personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei să introducă, să păstreze sau să consume băuturi alcoolice şi/sau substanţe stupefiante în incinta subunităţii şi în zona sa de activitate, să fumeze în locuri neamenajate în acest scop sau în timpul cât se află în relaţii cu clienţii.
    (6) Se interzice personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, aflat în serviciu, să părăsească postul fără aprobarea obţinută conform reglementărilor specifice în vigoare. Acest personal este obligat, în caz de pericol, să rămână la postul său pentru a lua măsuri de înlăturare a pericolului. Menţinerea salariaţilor în serviciu peste programul normal de lucru stabilit prin contractul colectiv de muncă se face conform legislaţiei şi reglementărilor specifice în vigoare.
    (7) În cazuri excepţionale care afectează infrastructura feroviară cum ar fi: calamităţi, accidente şi evenimente feroviare, avarii şi deranjamente la instalaţii, defecţiuni ale vehiculelor feroviare, precum şi pentru înlăturarea urmărilor acestora, personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este obligat să fie la dispoziţia conducerii subunităţii/unităţii sau la cererea acesteia să se prezinte în cel mai scurt timp la serviciu.
    (8) Se interzice personalului liber de serviciu să intervină în executarea serviciului în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare, precum şi imixtiunea în executarea sarcinilor între salariaţii de serviciu, în afara cazurilor excepţionale în care prin intervenţia respectivă s-ar evita un pericol.
    (9) Se interzice salariaţilor să presteze serviciul în locul altor salariaţi, la solicitarea acestora, fără aprobarea scrisă, anticipată a conducerii subunităţii/unităţii.
    (10) Se interzice folosirea instalaţiilor de telecomunicaţii destinate efectuării circulaţiei trenurilor şi manevrei vehiculelor feroviare de către alt personal decât cel de serviciu sau în alt scop decât cel stabilit.
    (11) În timpul serviciului se interzice personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei să doarmă sau să se aşeze în poziţii favorabile somnului şi să aibă alte preocupări decât cele legate strict de serviciu. Personalul devenit inapt în timpul serviciului va fi înlocuit.
    (12) Personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este obligat ca la terminarea programului să nu părăsească postul până la sosirea schimbului, acolo unde se lucrează fără întrerupere, iar în caz de neprezentare a acestuia, să anunţe conducerea subunităţii/unităţii pentru a lua măsurile necesare.
    (13) Personalul care efectuează stagiul de practică se menţionează în registrul de predare-primire a serviciului şi execută toate operaţiile numai sub supravegherea şi răspunderea personală a salariatului pe lângă care acesta execută practica.
    (14) Înainte de a se permite efectuarea manevrei pe liniile infrastructurii feroviare publice de către operatori economici, alţii decât operatorii de transport feroviar, administratorul sau gestionarul infrastructurii feroviare verifică dacă personalul care urmează să efectueze manevra este autorizat şi în stare corespunzătoare îndeplinirii serviciului, precum şi dacă vehiculul feroviar motor care urmează să efectueze manevra este autorizat din punct de vedere tehnic, conform reglementărilor specifice în vigoare. În cazul neîndeplinirii uneia dintre aceste condiţii se interzice accesul operatorilor economici pe liniile infrastructurii feroviare publice, precum şi efectuarea manevrei de către aceştia.
    (15) Prevederi de amănunt privind verificarea condiţiilor prevăzute la alin. (14) se stabilesc în PTE.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Predarea-primirea serviciului

    
ART. 10
    (1) Posturile în care se desfăşoară activităţi şi operaţiuni în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare, la care este obligatorie predarea-primirea serviciului în scris, precum şi personalul pentru care este obligatorie predarea-primirea serviciului în scris, sub semnătură, se stabilesc în PTE.
    (2) Predarea-primirea serviciului cuprinde:
    a) menţiuni cu caracter general:
    - data predării-primirii serviciului;
    - numele şi prenumele predătorului şi primitorului, în clar;
    - inventarul postului;
    b) menţiuni specifice activităţii desfăşurate:
    - situaţia restricţiilor de viteză necuprinse în buletinul de avizare a restricţiilor - denumit în continuare BAR -, şi a celor modificate faţă de BAR;
    - condiţii speciale în circulaţia trenurilor şi pentru manevrarea vehiculelor feroviare;
    - starea aparatelor de cale şi a instalaţiilor de semnalizare, centralizare şi interblocare - denumite în continuare SCB -, a instalaţiilor de telecomunicaţii - denumite în continuare TC -, a instalaţiilor fixe de tracţiune electrică - denumite în continuare IFTE -, precum şi a sistemului de urmărire a circulaţiei în timp real şi a instalaţiilor ce deservesc acest sistem;
    - dispoziţiile operatorului de circulaţie, în curs de executare;
    - numărul ultimului ordin de circulaţie emis;
    - starea de ocupare a liniilor curente, a liniilor de primire-expediere şi a celorlalte linii din staţie;
    - modul de asigurare contra fugirii a vehiculelor feroviare din staţie sau din zona de activitate;
    - situaţia saboţilor de mână repartizaţi conform prevederilor din PTE;
    - comenzi executate pentru intrarea/ieşirea/trecerea trenurilor care sunt în curs de garare, expediere sau trecere;
    c) alte precizări necesare continuării serviciului fără neajunsuri.
    (3) Predarea-primirea serviciului se semnează de predător şi primitor, menţionând ora. Predătorul rămâne răspunzător de omisiunile făcute, de informaţiile greşite sau incomplete pe care le-a înscris şi de urmările ce decurg din acestea.
    (4) Primitorul trebuie să citească cu atenţie conţinutul predării-primirii serviciului, să consulte toate evidenţele de la postul respectiv în legătură cu circulaţia trenurilor, efectuarea manevrei, starea instalaţiilor, inventarul postului şi rămâne răspunzător de executarea în continuare a serviciului, până la predarea lui.
    (5) În cazul suspendării temporare a activităţii, personalul de serviciu face predarea serviciului menţionând intervalul de timp în care serviciul este suspendat, semnează numai pentru predător şi notează ora. La reluarea activităţii de circulaţie şi manevră a vehiculelor feroviare, personalul prezentat pentru luarea serviciului în primire, chiar dacă este acelaşi care a predat serviciul, verifică starea de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, ia la cunoştinţă conţinutul predării, se interesează de eventualele modificări ale situaţiei pe care ie înscrie în continuare, după care semnează pentru primitor şi notează ora.
    (6) Se interzice predarea serviciului către salariaţii care nu sunt în stare corespunzătoare îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

    
CAP. II
    PLANUL TEHNIC DE EXPLOATARE A STAŢIEI, CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII FOLOSITE ÎN CIRCULAŢIA TRENURILOR ŞI ÎN ACTIVITATEA DE MANEVRĂ

    SECŢIUNEA 1
    Planul tehnic de exploatare a staţiei

    
ART. 11
    (1) PTE stabileşte modul de aplicare a unor prevederi din reglementările specifice, determinat de specificul de lucru al fiecărei staţii de cale ferată, în funcţie de modul de organizare a activităţii, dotarea tehnică, sistemul de circulaţie şi modul de lucru. Prin denumirea de staţie în contextul prezentului regulament se înţelege şi halta de mişcare.
    (2) PTE conţine prevederi de amănunt specifice activităţii fiecărei staţii, referitoare la aplicarea reglementărilor specifice obligatorii privind desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar. Modul de întocmire, verificare, avizare şi aprobare a PTE este stabilit prin reglementări specifice astfel încât:
    a) să nu contravină reglementărilor în vigoare;
    b) să nu repete şi să nu interpreteze prevederile din actele normative sau reglementările în vigoare.
    (3) PTE se actualizează ori de câte ori se modifică organizarea activităţii, instalaţiile din dotare, sistemul de circulaţie şi modul de lucru din staţia de cale ferată respectivă sau reglementările specifice privind desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar.
    (4) Prevederile din PTE sunt obligatorii pentru personalul:
    a) administratorului infrastructurii feroviare;
    b) gestionarului infrastructurii feroviare neinteroperabile;
    c) operatorilor de transport feroviar;
    d) operatorilor de manevră feroviară;
    e) operatori economici, deţinători de infrastructură feroviară şi/sau vehicule feroviare.
    (5) Personalul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare care urmează să-şi desfăşoare activitatea în staţia respectivă, trebuie să-şi însuşească sub semnătură prevederile din PTE.
    (6) Administratorul infrastructurii feroviare pune la dispoziţia operatorilor de transport feroviar, operatorilor de manevră feroviară şi operatorilor economici interesaţi PTE sau extrase din acesta, în vederea organizării activităţii desfăşurate şi însuşirii sub semnătură, de către personalul propriu.
    (7) Şeful staţiei este obligat să verifice prin sondaj dacă personalul din subordine şi-a însuşit şi respectă prevederile din PTE, precum şi dacă personalul operatorilor de transport feroviar, operatorilor de manevră feroviară şi al operatorilor economici desfăşoară activităţi de transport feroviare în staţie conform prevederilor din PTE.
    (8) În cazul în care urmează să se execute lucrări la instalaţiile de siguranţă circulaţiei care necesită modificări ale prevederilor din PTE sau urmează să se lucreze în alt mod decât cel prevăzut în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective, administratorul infrastructurii feroviare publice prin structura sa regională întocmeşte şi difuzează celor interesaţi, cu cel puţin 10 zile înaintea începerii lucrărilor, reglementări provizorii cu privire la condiţiile de manipulare a instalaţiilor respective, precum şi la modul de efectuare a circulaţiei şi manevrei vehiculelor feroviare.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Gabaritul de liberă trecere

    
ART. 12
    Gabaritul de liberă trecere este conturul geometric transversal limită, în plan vertical, perpendicular pe axa longitudinală a căii, în interiorul căruia, în afară de materialul rulant, nu se admite să pătrundă nici o parte a construcţiilor, cum sunt: poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele şi alte construcţii tehnologice sau instalaţii fixe - semnale, coloane şi altele - şi nici materiale sau obiecte depozitate de-a lungul liniei curente sau în staţii. Gabaritul de liberă trecere asigură circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare în deplină siguranţă fără limitarea vitezei sau alte restricţii.
    
ART. 13
    (1) Mărfurile şi materialele descărcate sau depozitate lângă linie trebuie să fie aşezate şi fixate în aşa fel încât să fie respectat gabaritul de liberă trecere, să nu afecteze vizibilitatea semnalelor, funcţionarea instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, activitatea şi securitatea personalului.
    (2) Mărfurile şi materialele lipsite de formă stabilă - piatră spartă, nisip, pământ şi altele asemenea - se depozitează la o distanţă de cel puţin 0,8 m în aliniament şi la cel puţin 1,5 m în curbe, faţă de ciuperca celei mai apropiate şine; înălţimea depozitului de materiale nu trebuie să fie mai mare de 2/3 din lăţimea taluzului, iar cota piciorului taluzului trebuie să fie cel mult la nivelul superior al traverselor. Între şinele căii se pot depozita materiale, fără a se depăşi nivelul superior al ciupercii şinei, lăsând un spaţiu liber între şină şi piciorul taluzului format de materialul respectiv, de cel puţin 0,2 m.
    (3) Mărfurile şi materialele cu margini drepte care se pot aşeza în stive - lăzi, cărămizi, cherestea şi altele asemenea - se depozitează la o distanţă de cel puţin 1,75 m în aliniament şi la cel puţin 2,5 m în curbe, faţă de ciuperca celei mai apropiate şine; înălţimea stivei - măsurată de la nivelul superior al ciupercii şinei - nu trebuie să depăşească 3 m.
    (4) Mărfurile şi materialele rotunde care se pot rostogoli - stâlpi, buşteni, ţevi şi altele asemenea - se depozitează la o distanţă de cel puţin 1,75 m în aliniament şi 2,5 m în curbă, faţă de ciuperca celei mai apropiate şine, adăugându-se la această distanţă încă o lungime egală cu înălţimea depozitului respectiv.
    
ART. 14
    (1) Responsabili pentru verificarea şi asigurarea gabaritului de liberă trecere sunt:
    a) în linie curentă, şeful de district linii, înlocuitorul acestuia în funcţie de cel puţin picher sau după caz responsabilul SC al operatorului economic care întreţine şi/sau efectuează lucrări la infrastructura feroviară;
    b) pe liniile staţiei, altele decât cele de încărcare-descărcare, personalul care efectuează manevra;
    c) pe liniile de încărcare-descărcare din staţii, personalul operatorului economic care a efectuat operaţiuni de încărcare-descărcare iar personalul care efectuează manevra la aceste linii este obligat, înainte de începerea manevrei, să verifice asigurarea gabaritului de liberă trecere;
    d) pe liniile subunităţilor feroviare, altele decât staţiile, şefii subunităţilor respective prin personalul din subordine stabilit de către aceştia;
    e) pe linia ferată industrială aparţinând unui operator economic, responsabilul SC al operatorului economic care utilizează linia respectivă.
    (2) După terminarea lucrărilor la linii sau la instalaţiile SCB, TC şi IFTE, respectiv după terminarea operaţiilor de încărcare-descărcare în linie curentă sau pe liniile staţiei a materialelor necesare efectuării lucrărilor sau rezultate în urma acestora, se procedează la asigurarea gabaritului de liberă trecere şi curăţarea ciupercii şinei. După efectuarea acestor operaţii, responsabilul pentru verificarea şi asigurarea gabaritului, comunică prin telefonogramă sau înscrie în registrul de revizie a liniilor şi a instalaţiilor de siguranţă circulaţiei - denumit în continuare RRLISC - terminarea lucrării, existenţa gabaritului de liberă trecere, curăţarea ciupercii şinei şi numai după aceea, IDM va trece la efectuarea circulaţiei trenurilor şi/sau la executarea manevrei.
    (3) Dacă în urma descărcării, în linie curentă sau pe liniile staţiei, a vagoanelor încărcate cu materiale necesare efectuării lucrărilor la linii, rămân vagoane descărcate parţial, acestea se înscriu de către responsabilul pentru verificarea şi asigurarea gabaritului de liberă trecere pe perioada lucrărilor, în RRLISC, pe număr de vagon, cu precizarea cauzelor nedescărcării. Înscrierea se ia la cunoştinţă, sub semnătură, de către IDM dispozitor care interzice introducerea lor în tren până la descărcarea completă a acestora sau rearanjarea încărcăturii în vagon.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Treceri la nivel cu calea ferată

    
ART. 15
    (1) Punctele de intersecţie la acelaşi nivel ale liniilor de cale ferată cu drumuri deschise circulaţiei publice pe care se circulă cu mijloace cu tracţiune mecanică sau animală, sunt treceri la nivel cu calea ferată - denumite în continuare treceri la nivel - şi se stabilesc conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (2) În funcţie de modul în care se realizează semnalizarea circulaţiei feroviare şi rutiere, trecerile la nivel se clasifică în:
    a) treceri la nivel cu bariere - tip B;
    b) treceri la nivel cu instalaţii automate de semnalizare rutieră cu semibariere - tip BAT;
    c) treceri la nivel cu instalaţii automate de semnalizare rutieră fără semibariere - tip SAT;
    d) treceri la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere - tip IR.
    
ART. 16
    (1) Poziţia normală a barierelor la trecerile la nivel este cea în poziţie deschisă şi poate fi modificată numai în cazuri bine justificate, cu aprobarea conducerii structurii regionale a administratorului infrastructurii feroviare.
    (2) Circulaţia peste trecerile la nivel a vehiculelor cu caracteristici speciale, prevăzute în actele normative privind regimul juridic al drumurilor, se admite numai cu acordul şi în condiţiile stabilite de către administratorul infrastructurii feroviare şi sub supravegherea împuternicitului subunităţii de întreţinere a căii, în funcţie de cel puţin picher şi după caz, de împuternicitul subunităţii IFTE pe liniile de cale ferată electrificate.
    (3) La trecerile la nivel clasificate conform art. 15 alin. (2) lit. a) şi b), din prezenta secţiune, deservite de agenţi şi denumite în continuare posturi de barieră, serviciul se efectuează conform programului stabilit de administratorul infrastructurii feroviare.
    (4) Modul de organizare a activităţii la un post de barieră se stabileşte în regulamentul de funcţionare al postului de barieră anexă la PTE.
    (5) Agentul postului de barieră are următoarele obligaţii:
    a) să închidă bariera înainte să răspundă la telefon;
    b) să supravegheze din locul fixat prevăzut în regulamentul de funcţionare al postului de barieră, circulaţia prin pasaj, pe timpul cât bariera este deschisă şi să închidă bariera în cazul în care părăseşte acest loc, indiferent de motiv;
    c) să cunoască mersul trenurilor şi să ceară relaţii despre circulaţia trenurilor întârziate, suplimentare şi/sau timpurii;
    d) să închidă bariera din proprie iniţiativă în cazul în care un tren sau un convoi de manevră neanunţat se apropie de trecerea la nivel;
    e) să nu deschidă bariera decât după trecerea trenului, retragerea manevrei sau anularea dispoziţiei de închidere a barierei;
    f) să asigure iluminarea cumpenelor barierei mecanice în timpul nopţii, conform calendarului de iluminare, precum şi ziua când vizibilitatea este redusă;
    g) să raporteze către IDM dispozitor dacă trenurile sunt nesemnalizate sau atunci când este cazul, lipsa agentului de la urmă;
    h) să dea semnale pentru oprirea trenului sau convoiului de manevră aflat în mişcare când constată neajunsuri care periclitează siguranţa circulaţiei sau securitatea transporturilor şi să avizeze imediat pe IDM;
    i) în caz de pericol, să ia măsuri pentru oprirea accesului vehiculelor rutiere peste trecerea la nivel;
    j) să manipuleze corespunzător instalaţiile postului de barieră pe care îl deserveşte;
    k) să avizeze imediat pe IDM despre deteriorările produse la postul de barieră, de către vehiculele rutiere cu tracţiune mecanică, animală sau de către pietoni, în vederea luării operative a măsurilor de remediere;
    l) să reţină şi să comunice către IDM, datele de identificare a vehiculelor rutiere care au produs deteriorări la postul de barieră, în vederea avizării organelor de poliţie;
    m) să cureţe jgheaburile dintre şine şi contraşine şi să asigure curăţenia în zona trecerii la nivel:
    n) să păstreze în bună stare de funcţionare postul de barieră, instalaţiile din dotare şi trecerea la nivel.
    
ART. 17
    (1) Înainte de expedierea sau trecerea unui tren prin staţie, IDM trebuie să anunţe trenul la posturile de barieră de la trecerile la nivel din linie curentă deservite de agenţi. La manevra cu depăşirea limitei incintei staţiei se anunţă numai posturile de barieră din staţie şi din linie curentă interesate. Anunţarea trenurilor se face cu dispoziţie scrisă, înainte de punerea pe liber a semnalului de ieşire, cu formula: "Nr. ..... ora ..... tren - nr. - ........ pleacă ora ........" completată cu menţiunea "cu agent", în cazul trenurilor care circulă cu agent la urmă.
    (2) Agenţii posturilor de barieră din linie curentă trebuie să confirme primirea dispoziţiei cu număr şi oră, după care, având bariera închisă, se postează la locul fixat prevăzut în regulamentele de funcţionare ale posturilor de barieră, ziua cu steguleţul galben desfăşurat, iar noaptea cu lanterna cu lumina albă spre tren, în vederea defilării trenului. Bariera se deschide numai după trecerea trenului, retragerea manevrei sau anularea dispoziţiei privind circulaţia trenului. Când barierele au poziţia normal deschisă şi agentul postului de barieră trebuie să părăsească locul fixat, închide mai întâi bariera.
    (3) Dacă două sau mai multe trenuri se urmăresc la intervale scurte şi nu mai este posibilă deschiderea barierelor între aceste trenuri, IDM trebuie să anunţe toate trenurile printr-o singură dispoziţie scrisă.
    (4) Pentru fiecare post de barieră din linie curentă se va întocmi un extras din mersul trenurilor prevăzute să treacă pe la postul respectiv, care va conţine următoarele: numărul trenului, felul trenului, plecarea din staţia vecină, timpul de mers de la staţia vecină până la postul de barieră din linie curentă, ora închiderii barierei, respectiv ora de la care nu se mai deschide bariera, trecerea pe la postul de barieră din linie curentă, timpul de mers de la postul de barieră din linie curentă până la cealaltă staţie vecină şi sosirea în acea staţie; ora închiderii barierei, respectiv ora de la care nu se mai deschide bariera, se scrie cu cerneală roşie, iar coloana se încadrează într-un chenar roşu. Întocmirea, actualizarea şi aprobarea extrasului cu mersul trenurilor se face de către şeful staţiei la care este afiliat postul de barieră din linie curentă.
    (5) În cazul în care agentul postului de barieră din linie curentă nu se prezintă la telefon sau când instalaţia telefonică se defectează şi nu se poate lua legătura cu acesta, se avizează mecanicul prin ordin de circulaţie, în care se înscrie că trenul circulă neanunţat la postul de barieră situat la kilometrul şi hectometrul numărul .......... . În ambele cazuri se avizează operatorul de circulaţie. Se procedează identic şi în cazul trenurilor cu trecere prin staţie, care vor fi oprite pentru a se înmâna mecanicului ordin de circulaţie.
    (6) În apropierea postului de barieră menţionat în ordinul de circulaţie conform alin. (5), mecanicul reduce viteza trenului; dacă mecanicul observă că agentul postului de barieră este prezent la locul fixat în vederea trecerii trenului şi nu dă semnale de oprire, iar bariera este închisă, trece fără oprire şi comunică prin radiotelefon către IDM care i-a înmânat ordinul de circulaţie sau către IDM din prima staţie din parcurs, despre situaţia constatată.
    (7) Mecanicul este obligat să ia măsuri de oprire a trenului înaintea trecerii la nivel dacă observă că:
    - agentul postului de barieră nu este prezent la locul fixat;
    - agentul postului de barieră dă semnale de oprire a trenului;
    - agentul postului de barieră este prezent la locul fixat dar bariera este deschisă.
    După oprire, al doilea agent al trenului - şeful de tren respectiv alt agent autorizat pentru a executa funcţia de şef de tren, iar în lipsa acestora mecanicul ajutor - se deplasează la postul de barieră pentru a constata situaţia, după care mecanicul comunică către IDM care i-a înmânat ordinul de circulaţie sau către IDM din prima staţie din parcurs despre situaţia constatată.
    În cazul în care bariera este deschisă, al doilea agent al trenului închide mai întâi bariera, după care dă semnale în vederea depăşirii trecerii la nivel de către tren. Mecanicul opreşte trenul după depăşirea trecerii la nivel cu tot trenul, al doilea agent al trenului deschide bariera, se urcă în tren şi transmite semnalul "înainte" sau în cazul în care se urcă în cabina locomotivei comunică mecanicului că trenul îşi poate continua mersul.
    (8) În cazul locomotivelor izolate şi al altor vehicule feroviare motoare deservite numai de către mecanic, când mecanicul a fost avizat despre lipsa agentului la postul de barieră, acesta ia măsuri de oprire înaintea trecerii la nivel; după ce opreşte şi se convinge că circulaţia rutieră este întreruptă, mecanicul dă semnale acustice repetate de atenţie cu fluierul locomotivei, după care depăşeşte trecerea la nivel cu deosebită atenţie şi comunică prin radiotelefon despre situaţia constatată către IDM care i-a înmânat ordinul de circulaţie sau către IDM din prima staţie din parcurs.
    (9) Pentru închiderea barierelor din incinta staţiei, IDM dă dispoziţie scrisă posturilor de barieră, înainte de primirea, expedierea sau trecerea unui tren, precum şi în cazul mişcărilor de manevră fără conducător de manevră. După închiderea barierei din incinta staţiei, agentul postului de barieră raportează către IDM ora închiderii ei şi se postează lângă cabina barierei, ziua cu steguleţul galben desfăşurat, iar noaptea cu lanterna cu lumină albă spre tren.
    (10) Comanda de intrare, ieşire sau trecere a trenului dată la posturile de macazuri ce deservesc şi bariere, ţine loc şi de dispoziţie pentru închiderea barierei, iar raportarea executării comenzii respective ţine loc şi de raportarea închiderii barierei.
    (11) La trecerile la nivel deservite direct de IDM, acesta închide mai întâi bariera şi numai după aceea manipulează semnalul de intrare/ieşire sau trecere pe liber sau, după caz, dă dispoziţie de începere a manevrei.
    (12) Înainte de trecerea convoiului de manevră peste trecerile la nivel dotate cu bariere mecanice - tip B, semibariere - tip BAT sau treceri la nivel cu instalaţii de semnalizare rutieră fără semibariere - tip SAT, conducătorul manevrei este obligat să se convingă personal că bariera este închisă, respectiv semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere a instalaţiilor de semnalizare automată este declanşată, iar în caz contrar, să oprească manevra şi să ceară închiderea barierei sau declanşarea semnalizării de interzicere a circulaţiei rutiere şi numai după aceea să dea semnale de punere în mişcare a convoiului de manevră.
    (13) La executarea manevrei peste trecerile la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere - tip IR, conducătorul manevrei este obligat să oprească convoiul de manevră înaintea fiecărei treceri la nivel, să ia măsuri de oprire a circulaţiei rutiere şi numai după ce s-a convins că circulaţia rutieră este oprită, poate da semnale de punere în mişcare a convoiului de manevră. Conducătorul manevrei este obligat să asigure prin agenţii din partida de manevră oprirea circulaţiei rutiere în ambele sensuri ale acesteia, până la trecerea completă a convoiului de manevră peste trecerea la nivel.
    (14) Pentru a nu se stânjeni circulaţia rutieră la trecerile la nivel, executarea manevrei se va întrerupe, dacă este cazul, la intervale de cel mult 10 minute.
    (15) În cazul defectării barierei în poziţie deschisă, imediat după ce a primit dispoziţia de închidere a acesteia, agentul care o deserveşte este obligat să ia măsuri de oprire a vehiculelor rutiere prin amplasarea barierelor mobile, semnalizate pe timp de noapte conform reglementărilor specifice în vigoare şi să avizeze pe IDM din staţiile adiacente, cu număr şi oră, despre defectarea barierei. IDM din staţia căreia îi este arondat postul, înscrie datele despre defectarea barierei în RRLISC şi avizează, subunitatea cu atribuţii specifice de întreţinere pentru a lua măsurile de remediere. După executarea acestor operaţii, IDM comunică situaţia în scris operatorului de circulaţie care ia măsuri de avizare atât a impiegaţilor de mişcare din staţiile de pe secţia proprie de circulaţie, cât şi a operatorilor de circulaţie de pe secţiile de circulaţie vecine, prin dispoziţie scrisă, pentru înştiinţarea personalului de locomotivă prin ordin de circulaţie, despre defectarea barierei situate la kilometrul şi hectometrul numărul ........ .
    (16) Operatorul de circulaţie stabileşte trenurile care nu au fost avizate despre defectarea barierei în ultima staţie în care au avut oprire şi dă dispoziţie prin care fixează staţiile în care acestea urmează să fie oprite pentru înştiinţarea personalului de locomotivă.
    (17) În cazul în care legăturile telefonice între operatorul de circulaţie şi staţiile adiacente postului de barieră sunt defecte, avizarea tuturor trenurilor în circulaţie despre defectarea barierei se face de către IDM din aceste staţii.
    (18) În cazul defectării BAT sau SAT se va proceda conform instrucţiei de manipulare a instalaţiei şi a prescripţiilor de lucru, anexă la PTE.
    (19) În cazul posturilor de barieră din linie curentă din apropierea staţiei sau la trecerile la nivel din incinta staţiei care deservesc mai multe direcţii şi/sau linii de joncţiune cu infrastructura feroviară privată sau cu linii ferate industriale, dacă este cazul, în PTE se stabilesc măsuri suplimentare de siguranţă a circulaţiei la anunţarea trenurilor.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Îngrijirea aparatelor de cale

    
ART. 18
    (1) Îngrijirea aparatelor de cale constă în asigurarea stării de curăţenie şi ungere în vederea funcţionării corespunzătoare şi fără întrerupere, precum şi în asigurarea iluminării corespunzătoare a indicatoarelor de poziţie a acestora.
    (2) Îngrijirea aparatelor de cale din instalaţiile de centralizare electromecanică - denumite în continuare CEM -, precum şi a aparatelor de cale necentralizate se face de către personalul care le deserveşte.
    Îngrijirea aparatelor de cale din instalaţiile de centralizare electrodinamică - denumite în continuare CED - şi a celor din instalaţiile de centralizare electronică cu tehnică de calcul - denumite în continuare CE - este obligatorie şi se face de către personalul stabilit de administratorul sau gestionarul infrastructurii feroviare, după caz.
    (3) Prevederi de amănunt, privind repartizarea aparatelor de cale personalului care asigură manipularea şi îngrijirea acestora, se stabilesc în PTE.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Revizia tehnică a aparatelor de cale şi a instalaţiilor, verificarea liniilor şi a construcţiilor şi verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale şi a instalaţiilor

    
ART. 19
    Revizia tehnică a aparatelor de cale şi a instalaţiilor se face de către personalul de întreţinere după un program întocmit conform reglementărilor specifice în vigoare.
    
ART. 20
    (1) Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale din incinta staţiilor dotate cu instalaţii CED sau CE se face:
    a) zilnic, de către personalul de întreţinere şi intervenţie SCB în staţiile stabilite ca sediu pentru desfăşurarea activităţii acestuia în tură;
    b) înainte de luarea serviciului în primire, de către personalul care le deserveşte, conform repartizării stabilite în PTE, în celelalte staţii.
    (2) Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale îndepărtate de biroul de mişcare şi a celor amplasate în linie curentă, centralizate prin instalaţii CED sau CE, se face de către personalul de întreţinere cu ocazia reviziilor programate, conform reglementărilor specifice în vigoare. Aparatele de cale îndepărtate de biroul de mişcare se stabilesc în PTE.
    
ART. 21
    (1) Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic şi necentralizate, a instalaţiilor SCB şi TC, a inventarului de la posturi, precum şi verificarea liniilor din zona de activitate, conform repartizării din PTE, se face înainte de luarea în primire a serviciului de către acari, revizori de ace sau IDM.
    (2) La verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale prevăzute la alin. (1) de către acari, revizori de ace sau IDM, se urmăreşte dacă acestea funcţionează corespunzător se verifică vizual să nu prezinte unul din următoarele defecte:
    a) desfacerea legăturilor dintre acele macazului şi bara/barele de acţionare-conexiune-tracţiune, precum şi între aceste bare;
    b) nelipirea vârfului acului de contraac, cu formarea între ele a unui spaţiu liber de 4 mm sau mai mare, în dreptul axei barei/barelor de acţionare-conexiune-tracţiune;
    c) fisură vizibilă sau ruptură la ac şi/sau la contraac pe suprafaţa de rulare;
    d) ruptură la vârful inimii de încrucişare sau la aripile acesteia;
    e) ruptură sau lipsa a două sau mai multor şuruburi de la şina de rulare sau contraşină;
    f) ruptura eclisei de la călcâiul acului.
    (3) În cazul în care aparatele de cale prezintă unul din defectele menţionate mai sus, se interzice circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare peste acestea; aparatele de cale defecte se acoperă cu discuri roşii mobile amplasate, conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (4) La verificarea stării de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, personalul care le deserveşte trebuie să constate:
    a) dacă pârghiile macazurilor, saboţilor de deraiere, semnalelor şi diverselor elemente din instalaţii funcţionează corespunzător, iar dispozitivele de semnalizare ale acestora dau indicaţii corecte în concordanţă cu poziţia lor. Verificarea se face prin manipulare, în cazul în care nu există nici o comandă, iar în cazul în care această verificare nu este posibilă, predătorul menţionează în predarea serviciului acest lucru, primitorul urmând să facă verificarea după primirea serviciului, atunci când circulaţia permite;
    b) dacă toate sigiliile de control prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective sunt intacte;
    c) existenţa şi integritatea barelor de acţionare-conexiune-tracţiune ale macazului, precum şi a ciocului de la încuietoarea macazului;
    d) dacă nu există corpuri străine între ac şi contraac, şină şi contraşină sau între vârful inimii de încrucişare şi aripile acesteia;
    e) dacă instalaţiile TC şi soneriile funcţionează corespunzător.
    (5) La verificarea liniilor, acarii şi revizorii de ace trebuie să constate:
    a) care linii sunt libere şi care sunt ocupate;
    b) dacă toate mărcile de siguranţă ale liniilor pe care nu se manevrează sunt libere;
    c) dacă în zona lor de activitate, vehiculele feroviare cu care nu se manevrează sunt asigurate contra fugirii;
    d) dacă situaţia saboţilor de mână de pe teren corespunde cu cea de pe rastel.
    
ART. 22
    Orice neajuns constatat cu ocazia verificării funcţionării aparatelor de cale a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, trebuie înscris în registrul de comenzi al postului şi raportat imediat către IDM dispozitor, care înscrie neajunsul în RRLISC şi avizează personalul de întreţinere pentru remediere.
    
ART. 23
    (1) Înainte de luarea serviciului în primire, IDM trebuie să facă verificarea funcţionării instalaţiilor SCB, TC şi IFTE aflate în biroul de mişcare, să verifice pe teren posturile de macazuri şi de barieră din incinta staţiei, precum şi starea liniilor de circulaţie.
    (2) La verificarea stării de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE aflate în biroul de mişcare, IDM trebuie să constate:
    a) existenţa şi integritatea sigiliilor de control prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective;
    b) dacă există indicaţii optice şi/sau acustice care semnalizează conform instrucţiei de manipulare funcţionarea corectă, existenţa unor deranjamente sau alte situaţii de pericol;
    c) funcţionarea aparatelor de cale centralizate prin instalaţiile CED sau CE de la liniile de circulaţie, prin manevrare individuală, iar dacă acestea sunt cuprinse în parcursuri executate şi neconsumate, verificarea lor se face după consumarea parcursurilor respective.
    (3) La verificarea pe teren a stării liniilor de circulaţie, IDM trebuie să constate:
    a) care linii sunt libere şi care sunt ocupate;
    b) dacă toate mărcile de siguranţă ale liniilor pe care nu se manevrează sunt libere;
    c) dacă vagoanele cu care nu se manevrează sunt asigurate contra fugirii;
    d) dacă situaţia saboţilor de mână aflaţi pe teren corespunde cu cea de pe rastel.
    (4) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, IDM dispozitor verifică în plus, dacă indicaţiile de pe luminoschemă sau de pe display privind starea de ocupare a liniilor de circulaţie şi de primire-expediere, corespund cu situaţia de pe teren.
    (5) La verificarea posturilor de macazuri şi de barieră din incinta staţiei, IDM trebuie să constate pe teren:
    a) prezenţa şi starea personalului la post;
    b) existenţa şi integritatea sigiliilor de control la aparatele SCB şi TC din cabină, prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective;
    c) starea aparatelor de cale de pe liniile de circulaţie.
    (6) După verificarea posturilor de macazuri şi de barieră, IDM este obligat:
    a) să ia la cunoştinţă neajunsurile înscrise de acar, revizorul de ace sau păzitorul de barieră în condica de comenzi a postului respectiv;
    b) să înscrie în condica de comenzi a fiecărui post de macazuri şi de barieră, rezultatul verificării şi să consemneze neajunsurile constatate personal.
    (7) În staţiile în care lucrează mai mulţi IDM în aceeaşi tură, aceştia efectuează verificările prevăzute la alin. (1), conform repartizării stabilite în PTE. Rezultatul verificării se va consemna în registrul de comenzi al postului verificat de către fiecare IDM. Neajunsurile constatate se raportează de la ultimul post verificat, către IDM dispozitor.
    (8) IDM dispozitor înscrie în RRLISC rezultatul verificării proprii, precum şi constatările raportate de către personalul din subordine privind lipsurile sau defecţiunile care periclitează siguranţa circulaţiei, precum şi dacă la manipularea aparatelor de cale şi a instalaţiilor se constată că nu se mai pot executa sau transmite comenzi. Constatările înscrise în RRLISC trebuie să fie avizate imediat de către IDM dispozitor, personalului de întreţinere precum şi şefului de staţie, care trebuie să urmărească remedierea lor. În cazul în care neajunsurile constatate afectează circulaţia trenurilor, IDM dispozitor avizează verbal şi operatorul de circulaţie. Până la înlăturarea lipsurilor sau defecţiunilor care periclitează siguranţa circulaţiei, activitatea se desfăşoară, conform reglementărilor specifice acestor cazuri, stabilite în PTE şi în instrucţiunile pentru manipularea instalaţiilor.
    (9) IDM este obligat să ia la cunoştinţă înscrierile anterioare făcute în RRLISC, referitoare la neajunsurile neremediate care influenţează efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei şi să urmărească remedierea acestora.
    
ART. 24
    La posturile ajutătoare de mişcare, posturile de macazuri şi de barieră din linie curentă, verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE se face de către personalul care deserveşte aceste posturi. Rezultatul verificării se înregistrează în registrul de comenzi al postului respectiv şi se transmite telefonic cu număr şi oră către IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul.
    
ART. 25
    La termenele stabilite de administratorul infrastructurii feroviare, şeful staţiei verifică starea de funcţionare a aparatelor de cale şi a instalaţiilor, precum şi starea construcţiilor din staţie, de la posturile de barieră şi de macazuri din linie curentă şi de la posturile ajutătoare de mişcare, afiliate staţiei. Efectuarea şi rezultatul verificării se consemnează în registrele sau condicile posturilor, iar constatările privind eventualele lipsuri sau defecţiuni se înscriu în RRLISC şi se aduc imediat la cunoştinţa personalului de întreţinere.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Controlul stării tehnice a aparatelor de cale, a liniilor şi a instalaţiilor de siguranţă circulaţiei

    
ART. 26
    Şeful staţiei efectuează controlul stării tehnice a aparatelor de cale, liniilor şi instalaţiilor de siguranţă circulaţiei, astfel:
    a) lunar, în comisie cu şefii subunităţilor de întreţinere a liniilor şi instalaţiilor, efectuează controlul stării tehnice a aparatelor de cale şi a elementelor din instalaţiile de siguranţă care asigură manevrarea, zăvorârea şi asigurarea acestora, după cum urmează:
    - aparatele de cale din linie curentă şi cele aflate pe liniile de primire-expediere din staţie, care aparţin infrastructurii feroviare publice;
    - aparatele de cale amplasate pe infrastructura feroviară privată peste care se efectuează parcursuri de circulaţie, precum şi aparatele de cale şi saboţii de deraiere care acoperă parcursurile de circulaţie;
    - frânele de cale şi aparatele de cale aferente instalaţiilor de mecanizare şi automatizare a cocoaşei de triere, caz în care la controlul stării tehnice, în comisie participă şi reprezentantul operatorului de transport feroviar care utilizează aceste instalaţii.
    b) trimestrial, în comisie cu şefii subunităţilor de întreţinere a liniilor şi instalaţiilor, efectuează controlul stării tehnice a liniilor din staţie care nu sunt afectate primirii-expedierii trenurilor şi care aparţin infrastructurii feroviare publice sau private, a aparatelor de cale de pe aceste linii, a instalaţiilor SCB din grupele de manevră, precum şi a altor linii ale infrastructurii feroviare private aparţinând administratorului infrastructurii feroviare publice sau operatorilor de transport feroviar. În cazul controlului stării tehnice a liniilor infrastructurii feroviare private aparţinând unui operator de transport feroviar, comisia se completează şi cu un reprezentant al operatorului de transport feroviar.
    
ART. 27
    (1) Pe liniile ferate industriale - denumite în continuare LFI - verificarea stării tehnice a liniei, a aparatelor de cale şi a instalaţiilor de siguranţă aferente desfăşurării operaţiunilor de transport feroviar se face lunar, în cazul circulaţiei trenurilor, şi trimestrial în cazul manevrei şi expedierii de trenuri sau convoaie de manevră, de către comisie compusă din:
    a) responsabilul cu siguranţa circulaţiei din partea proprietarului sau a chiriaşului LFI;
    b) un reprezentant de specialitate privind verificarea stării tehnice a LFI din partea proprietarului sau a chiriaşului LFI, dacă acesta există;
    c) un reprezentant al furnizorului feroviar autorizat, atunci când întreţinerea, repararea şi verificarea tehnică a LFI sunt efectuate de către acesta pe bază de contract.
    (2) Comisia poate fi completată şi cu alţi membri, respectiv un reprezentant al operatorului de transport şi/sau manevră feroviară care după caz asigură înscrierea în parc a vagoanelor proprietarului de LFI, preluarea vagoanelor, efectuarea transportului sau a manevrei, numai la solicitarea scrisă a operatorului feroviar.
    
ART. 28
    Constatările făcute de comisie cu ocazia verificării şi termenele la care acestea trebuie eliminate defectele, eventualele condiţii restrictive pentru circulaţie, manevră sau acces pe LFI, precum şi responsabilii pentru executarea măsurilor stabilite se consemnează astfel:
    a) în RRLISC pentru cazurile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. a) şi lit. b);
    b) într-un proces-verbal de constatare pentru cazul prevăzut la art. 27 alin. (2), care se repartizează în câte un exemplar fiecărui membru al comisiei, iar eventualele condiţii restrictive pentru circulaţie, manevră sau acces pe LFI se înscriu de către responsabilul cu siguranţa circulaţiei al LFI în:
    b1) RRLISC de la staţia care deserveşte LFI în cazul în care activitatea pe LFI nu este coordonată de IDM;
    b2) RRLISC de la IDM care coordonează activitatea pe LFI; acesta transmite în scris aceste consemnări către IDM dispozitor din staţia care deserveşte LFI.
    
ART. 29
    Responsabilii stabiliţi pentru executarea măsurilor consemnate în RRLISC sau în procesul-verbal de constatare răspund de remedierea defectelor constatate la termenele fixate.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Revizuirea macazurilor

    
ART. 30
    (1) Revizuirea macazurilor se face în cazurile prevăzute în prezentul regulament.
    (2) Revizuirea macazurilor dintr-un parcurs, precum şi a macazurilor şi saboţilor de deraiere care acoperă un parcurs, constă în verificarea vizuală a următoarelor:
    a) dacă macazurile şi saboţii de deraiere au fost manipulate/manipulaţi în poziţie corespunzătoare parcursului şi dacă pentru fiecare macaz acul este lipit de contraac şi macazul este asigurat;
    b) dacă există cauze sau condiţii care pun în pericol circulaţia sau manevra vehiculelor feroviare peste macaz, precum:
    - defecte vizibile şi/sau elemente lipsă;
    - corpuri străine între sau pe elementele constructive.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Desigilarea şi sigilarea instalaţiilor SCB, TC şi IFTE

    
ART. 31
    (1) Instalaţiile SCB care realizează dependenţe funcţionale de siguranţă circulaţiei trebuie să fie închise şi sigilate. Ruperea sigiliilor de la instalaţiile SCB, TC şi/sau IFTE se poate face după caz, de către:
    a) personalul care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor;
    b) personalul care manipulează instalaţiile - numai în cazurile şi pentru sigiliile prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei.
    (2) Personalul prevăzut la alin. (1) are obligaţia ca înainte de ruperea sigiliilor să înregistreze această operaţie în RRLISC.
    (3) Desigilarea instalaţiilor de către personalul care le manipulează se poate face în următoarele situaţii:
    a) în caz de nefuncţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, anumite sigilii prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective pot fi rupte de către IDM dispozitor sau de către agentul care manipulează aceste instalaţii din ordinul scris al IDM dispozitor, numai după consemnarea în RRLISC. Ruperea sigiliilor se avizează imediat personalului care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor;
    b) din dispoziţia scrisă, transmisă cu număr şi oră de către dispecerul energetic feroviar, pentru deschiderea sau închiderea separatoarelor liniei de contact;
    c) în cazul în care personalul de întreţinere a instalaţiilor solicită în scris acest lucru.
    (4) După desigilarea şi manipularea instalaţiei conform instrucţiunilor de manipulare se procedează astfel:
    a) în cazul în care se constată că instalaţia funcţionează corespunzător, aceasta se sigilează cu sigiliile staţiei şi se avizează personalul de întreţinere a instalaţiilor. Sigilarea trebuie consemnată imediat în RRLISC;
    b) în cazul în care se constată că instalaţia nu funcţionează corespunzător şi deranjamentul persistă, IDM avizează imediat pe şeful staţiei şi pe operatorul de circulaţie, după care execută serviciul conform situaţiei create, cu respectarea prevederilor din reglementările specifice, din instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor şi din PTE.
    (5) Pentru integritatea sigiliilor prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective răspunde personalul de serviciu care utilizează aceste instalaţii.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC şi IFTE

    
ART. 32
    (1) În cazul defectării sau scoaterii din funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, IDM este obligat să avizeze pe şeful staţiei care va lua măsuri de organizare şi supraveghere a activităţii de circulaţie a trenurilor şi de manevră a vehiculelor feroviare. În situaţia în care instalaţiile sunt utilizate/manipulate de către personal aparţinând operatorilor de transport feroviar sau operatorului de manevră feroviară, măsurile de organizare şi supraveghere a activităţii se iau de către reprezentantul operatorului care are în subordine personalul ce manipulează aceste instalaţii, cu avizul şefului de staţie.
    (2) Se interzice efectuarea lucrărilor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de înlocuire a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, precum şi a altor lucrări care ar provoca scoaterea lor temporară din funcţiune, înainte de înregistrarea operaţiilor respective în RRLISC şi fără încuviinţarea IDM dispozitor.
    (3) Încuviinţarea pentru executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC şi IFTE se dă, în scris, de către IDM dispozitor cu notarea orei de la care se încuviinţează începerea lucrării, după luarea la cunoştinţă sub semnătură a înscrierii făcute de personalul de întreţinere, în RRLISC.
    (4) Posturile îndepărtate de biroul de mişcare, deservite de IDM şi posturile înzestrate cu masă de manevră sau instalaţie de comandă automată a macazurilor - denumită în continuare CAM - deservite de agenţi, pot fi dotate cu RRLISC, prevederi de amănunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din funcţiune şi executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC sau IFTE în staţiile în care se folosesc mai multe RRLISC, se stabilesc în PTE.
    (5) Personalul SCB, TC şi IFTE care efectuează lucrări în raza de activitate a posturilor menţionate la alin. (4), face înscrierile corespunzătoare executării lucrărilor în RRLISC, iar IDM sau agentul care manipulează instalaţia respectivă le transmite cu număr şi oră către IDM dispozitor, în vederea încuviinţării executării lucrărilor şi respectării măsurilor impuse de situaţie.
    (6) În toate cazurile în care urmează să se execute lucrări la posturile sau instalaţiile exterioare, IDM dispozitor trebuie să dea dispoziţie scrisă personalului care deserveşte aceste posturi precizând că s-a încuviinţat executarea lucrărilor, intervalul de timp al executării acestora şi condiţiile stabilite pentru efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei vehiculelor feroviare. Personalul care deserveşte aceste posturi nu trebuie să admită executarea lucrărilor la aparatele de cale şi la instalaţiile SCB, TC şi IFTE din raza postului, fără dispoziţia scrisă a IDM dispozitor.
    (7) După terminarea lucrărilor, personalul care deserveşte posturile trebuie să verifice, în prezenţa personalului care a executat lucrările, integritatea aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB, TC sau IFTE şi să se convingă că acestea funcţionează corespunzător şi sunt sigilate, după care raportează starea lor către IDM dispozitor.
    (8) În intervalul de timp cât se lucrează la instalaţiile SCB, TC şi IFTE, circulaţia trenurilor şi executarea manevrei se face cu respectarea înscrierilor făcute, după caz de personalul SCB, TC şi IFTE în RRLISC, cât şi a reglementărilor specifice în vigoare. Răspunzător pentru înscrierile făcute în RRLISC este personalul SCB, TC şi IFTE, după caz, iar pentru respectarea acestor înscrieri, IDM dispozitor sau personalul care deserveşte postul respectiv.
    (9) În cazul în care, potrivit înscrierilor făcute de personalul SCB şi IFTE, parcursurile de circulaţie şi manevră se execută numai după primirea consimţământului dat în scris de către acesta, comanda se poate executa de către IDM dispozitor sau agentul postului, numai după primirea consimţământului scris.
    (10) Personalul care execută lucrări va fi avizat de către IDM dispozitor sau agentul postului, cu suficient timp înainte, pentru asigurarea condiţiilor necesare executării parcursurilor de circulaţie sau manevră şi pentru înscrierea consimţământului.
    (11) Consimţământul scris se dă de către personalul care execută lucrări, după caz, în:
    a) registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare;
    b) condica de comenzi a postului de macazuri sau de barieră, în cazul în care lucrările se execută în zona de activitate a postului respectiv; înscrierile se transmit către IDM dispozitor cu număr şi oră de către personalul postului;
    c) condica portativă a staţiei, în cazul în care lucrările se execută, după caz, la instalaţiile SCB, TC şi IFTE aflate în afara zonei de activitate a biroului de mişcare, a posturilor de macazuri sau de barieră.
    (12) Consimţământul scris dat în condica portativă a staţiei se transmite prin instalaţiile TC, cu număr şi oră, către IDM dispozitor. IDM dispozitor înregistrează consimţământul pentru executarea parcursului în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.
    (13) IDM consemnează în RRLISC predarea condicii portative către personalul care execută lucrări. În anumite situaţii, conducerea structurii regionale a administratorului infrastructurii feroviare poate aproba ca într-o staţie să existe mai multe condici portative, caz în care predarea condicii portative se poate face de către un alt agent al administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare. Prevederi de amănunt se stabilesc în PTE.
    (14) După terminarea lucrărilor pe teren, personalul care a executat lucrarea înscrie data şi ora terminării lucrărilor, precum şi eventualele condiţii pentru efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei, după caz, în:
    a) RRLISC de la IDM dispozitor;
    b) RRLISC de la posturile exterioare dotate cu astfel de registre;
    c) condica de comenzi a postului;
    d) condica portativă.
    (15) Înscrierea referitoare la terminarea lucrărilor şi eventualele condiţii privind circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare se transmite prin instalaţii TC de către agenţii posturilor către IDM dispozitor sau de către personalul care a executat lucrarea, direct către IDM dispozitor, prin instalaţiile TC, cu număr şi oră. IDM dispozitor consemnează în RRLISC înscrierea transmisă, confirmând primirea cu număr, oră şi semnătură.
    (16) După terminarea lucrărilor la postul exterior, personalul care a executat lucrările este obligat să înapoieze condica portativă, după caz, către IDM dispozitor sau către agentul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, care i-a înmânat-o. Personalul care a executat lucrările verifică dacă înscrierea din RRLISC privind terminarea acestora, corespunde cu comunicarea făcută de pe teren, iar în caz de neconcordanţă face corecturile şi completările necesare, printr-un nou înscris în RRLISC, după care semnează şi menţionează ora.
    
ART. 33
    (1) Scoaterea din funcţiune a blocului de linie automat - denumit în continuare BLA - se face numai de către personalul de întreţinere SCB. Comunicarea scoaterii din funcţiune sau a restabilirii funcţionării acestuia se transmite de către personalul de întreţinere SCB şi de pe teren, prin mijloacele TC existente, după înscrierea în condica portativă sau după deplasarea acestuia la una din staţii, în scris, cu număr şi oră, către fiecare dintre IDM dispozitori din staţiile vecine, conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiilor SCB.
    (2) Instalaţia BLA se consideră repusă în funcţiune numai după ce:
    a) IDM dispozitor a primit de la personalul SCB comunicarea de repunere în funcţiune a BLA;
    b) IDM dispozitor a efectuat probele de funcţionare a BLA cu staţia vecină;
    c) instalaţia de centralizare dă indicaţii de control asupra bunei funcţionări a BLA, conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiei.
    (3) În situaţia în care în linie curentă se execută lucrări de intervenţie sau revizie fără scoaterea din funcţiune a instalaţiilor BLA, terminarea lucrărilor se poate înscrie şi în RRLISC din staţia vecină, iar IDM dispozitor transmite conţinutul acestei înscrieri, prin telefonogramă cu număr şi oră din RRLISC, către IDM dispozitor din staţia în care s-a făcut înscrierea începerii lucrării.
    
ART. 34
    (1) Începerea, terminarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor de siguranţă circulaţiei la posturile exterioare din incinta staţiei se transmit către IDM printr-o telefonogramă, care se înscrie în condica de comenzi a postului sau în condica portativă, de către personalul ce execută lucrarea şi se înregistrează de către IDM în RRLISC.
    (2) În toate cazurile, după terminarea lucrărilor, înainte de repunerea în funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, trebuie să se facă verificarea şi proba funcţionării acestora cu acordul şi sub supravegherea IDM dispozitor sau, după caz, a personalului de serviciu care le utilizează, a operatorului de circulaţie în cazul secţiilor cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor sau a dispecerului în cazul secţiilor de circulaţie cu instalaţie dispecer.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Poziţia normală a macazurilor şi a saboţilor de deraiere

    
ART. 35
    (1) Macazurile aparatelor de cale - denumite în continuare macazuri - amplasate pe liniile de primire-expediere, în linie curentă, precum şi macazurile de acoperire, trebuie să se afle în poziţie normală.
    (2) Poziţia normală a macazurilor este:
    a) pe directă, în cazul macazurilor din incinta staţiei aflate pe linie directă, atât pe cale simplă, cât şi pe cale dublă, precum şi a celor aflate în linie curentă;
    b) spre linia de evitare sau de scăpare, în cazul macazurilor care dau acces la aceste linii;
    c) în poziţia stabilită prin PTE, pentru celelalte macazuri.
    (3) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE manipularea macazurilor în poziţie normală nu este obligatorie, cu excepţia macazurilor care dau acces spre linii de evitare sau de scăpare şi a căror poziţie normală este spre aceste linii.
    (4) De regulă, toate macazurile din staţie trebuie să dea acces la linie liberă, cu excepţia celor centralizate din staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE. Poziţia normală a macazurilor se stabileşte în PTE.
    (5) Macazurile pot fi manipulate din poziţia lor normală în altă poziţie pentru:
    a) primirea şi expedierea trenurilor;
    b) executarea manevrei;
    c) curăţarea, verificarea, revizia sau repararea acestora;
    d) interzicerea accesului la liniile închise sau ocupate.
    (6) Poziţia normală a sabotului de deraiere este "aşezat pe şină". Manipularea în poziţia "răsturnat de pe şină" este admisă numai atunci când se execută un parcurs de manevră, precum şi la lucrările de întreţinere sau revizie.

    
CAP. III
    ORDINUL DE CIRCULAŢIE ŞI DOCUMENTELE ÎNSOŢITOARE ALE TRENULUI

    SECŢIUNEA I
    Ordinul de circulaţie

    
ART. 36
    (1) Ordinul de circulaţie este un formular tipizat şi înseriat, prin care se aduc în scris, la cunoştinţa mecanicului şi după caz, conducătorului manevrei, condiţii în legătură cu circulaţia trenurilor şi/sau executarea manevrei. Ordinul de circulaţie se întocmeşte, de regulă, în două exemplare, prin calchiere, completându-se citeţ cu cerneală sau cu pastă albastră/neagră, fără modificări sau corecturi având ştampila subunităţii emitente şi semnătura întocmitorului. Înmânarea ordinului de circulaţie se face după semnarea de către primitor a duplicatului - exemplar care rămâne la carnet.
    (2) În cazul în care ordinul de circulaţie trebuie întocmit în mai multe exemplare se folosesc exemplarele care se găsesc în continuare în carnet. Copiile întocmite trebuie să aibă înscrise de către întocmitor aceeaşi serie şi număr cu unicatul, iar eventualul duplicat care rămâne necompletat, se anulează.
    (3) În ordinul de circulaţie emis într-o staţie în care trenul, din cauza întârzierii, circulă dintr-o zi în altă zi, se menţionează data reală de plecare precedată de data în care trebuia să plece trenul.
    (4) Cazurile în care se înmânează mecanicului ordin de circulaţie sunt prevăzute în Anexa 1.
    
ART. 37
    (1) Ordinul de circulaţie se întocmeşte de către:
    a) IDM dispozitor;
    b) IDM exterior sau alt agent din aceeaşi subunitate cu IDM dispozitor, din ordinul acestuia, caz în care întocmitorul repetă conţinutul ordinului de circulaţie, pentru colaţionare cu IDM dispozitor;
    c) agentul de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, din dispoziţia scrisă a operatorului de circulaţie; în acest caz agentul repetă conţinutul ordinului de circulaţie, pentru colaţionare cu operatorul de circulaţie;
    d) şeful de tren, în cazurile stabilite în reglementările specifice.
    (2) Restricţiile de viteză precum şi alte condiţii de circulaţie transmise întocmitorului de către IDM dispozitor sau de către IDM localist din ordinul IDM dispozitor, se trec direct în ordinul de circulaţie, după care întocmitorul repetă întregul conţinut pentru colaţionare.
    (3) În staţiile în care evidenţa restricţiilor de viteză se ţine şi la posturile exterioare deservite de IDM, aceştia înscriu în ordinul de circulaţie restricţiile de viteză existente pe tabla de restricţii. Ordinul de circulaţie se completează, când este cazul şi cu alte menţiuni transmise telefonic de către IDM dispozitor sau de către IDM localist.
    (4) În ordinul de circulaţie întocmit pentru trenurile de călători se înscriu toate condiţiile de circulaţie care trebuie aduse la cunoştinţa mecanicului, până la prima staţie în care trenul are oprire, conform mersului.
    (5) În ordinul de circulaţie întocmit pentru trenurile de marfă şi pentru cele care circulă în condiţiile acestora, restricţiile de viteză care trebuie aduse la cunoştinţă mecanicului se înscriu pentru întreaga distanţă de avizare; staţiile cap de secţie care avizează restricţiile de viteză către mecanicii trenurilor de marfă se stabilesc de către structurile regionale ale administratorului infrastructurii feroviare odată cu schimbarea mersului de tren.
    (6) Ori de câte ori este necesar să se aducă în scris, în staţiile din parcurs, la cunoştinţa mecanicului sau conducătorilor vehiculelor fără motor alte condiţii de circulaţie, iar aceştia sunt deja în posesia unui ordin de circulaţie din care nu s-au consumat toate condiţiile înscrise, trebuie să se emită un nou ordin de circulaţie în care se precizează toate condiţiile de circulaţie. În acest caz, ordinul emis anterior se retrage şi se ataşează la duplicatul noului ordin de circulaţie emis.
    (7) În cazul opririi unui tren într-o staţie în care nu este prevăzută oprirea, ordinul de circulaţie nu se retrage şi rămâne valabil, în continuare, în următoarele cazuri:
    a) atunci când condiţiile de circulaţie nu se schimbă până la staţia în care trenul urmează să oprească;
    b) atunci când se emite un alt ordin de circulaţie, în care s-au înscris condiţii de circulaţie şi manevră cu caracter local, care îşi pierd valabilitatea după plecarea trenului din staţia respectivă.
    (8) În cazul în care trenul circulă cu multiplă tracţiune, unicatul ordinului de circulaţie se înmânează mecanicului care conduce trenul şi câte o copie celorlalţi mecanici, cu semnături de primire aplicate pe exemplarul care rămâne la carnet.
    (9) La trenurile de călători şi mixte, ordinul de circulaţie se înmânează mecanicului de către IDM care expediază trenul. La aceste trenuri, ordinul de circulaţie se poate înmâna şi după ce semnalul de ieşire a fost pus pe liber.
    (10) La trenurile de marfă, ordinul de circulaţie se înmânează din ordinul IDM dispozitor de către IDM exterior sau de către alt agent al administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare stabilit în PTE.
    (11) Pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, ordinul de circulaţie se înmânează mecanicului de către agentul care expediază trenul, din dispoziţia operatorului de circulaţie.
    (12) Pentru trenurile cu şef de tren oprite în linie curentă, ordinul de circulaţie se întocmeşte şi se înmânează, atunci când este cazul, de către şeful de tren din ordinul IDM sau din proprie iniţiativă, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare; prin şef de tren se înţelege şi şeful de manevră de secţie.
    (13) În cazul remorcării trenului şi cu locomotivă împingătoare sau intercalată, mecanicul locomotivei din capul trenului trebuie să fie încunoştinţat prin ordin de circulaţie despre: numărul locomotivelor de remorcare, seria şi poziţia acestora în tren, distanţa pe care circulă, precum şi dacă locomotiva împingătoare este sau nu legată la tren şi frână.
    (14) În cazul în care trenul circulă cu locomotivă împingătoare nelegată la tren, care după împingerea trenului până la locul fixat din linie curentă urmează să se înapoieze în staţie, se înmânează mecanicului locomotivei împingătoare o copie a ordinului de circulaţie în care se menţionează condiţiile de circulaţie prin împingere a trenului, locul din care urmează să se înapoieze din linie curentă şi eventualele condiţii de circulaţie la înapoiere; mecanicul locomotivei împingătoare nelegată la tren, nu va pleca din staţie fără acest ordin de circulaţie.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Documentele însoţitoare ale trenului

    
ART. 38
    Fiecare tren trebuie să fie însoţit de următoarele documente:
    a) foaia de parcurs a locomotivei;
    b) arătarea vagoanelor trenului;
    c) nota de repartizare a frânelor de mână - numai pentru trenurile de marfă sau mixte;
    d) documentele de transport ale vehiculelor feroviare din compunerea trenului, conform reglementărilor specifice.
    
ART. 39
    (1) Foaia de parcurs a locomotivei se emite de către personal de specialitate - de regulă şef de tură de la comanda personalului de locomotivă - aparţinând operatorului de transport feroviar sau operatorului economic care exploatează vehiculul feroviar motor, se completează fără ştersături şi corecturi şi se manipulează după caz, de către:
    a) IDM;
    b) şeful de tren;
    c) revizorul tehnic de vagoane;
    d) mecanic;
    e) alt agent din dispoziţia IDM;
    f) agentul postului de control.
    (2) Reglementările privind completarea foii de parcurs şi îndatoririle personalului de la alin. (1), lit. a), b), e) şi f) în legătură cu aceasta, sunt prevăzute în Anexa 2.
    (3) Datele consemnate în foaia de parcurs se certifică prin semnătură de către agentul care efectuează înscrierea şi prin aplicarea ştampilei, în cazul în care aceasta există.
    (4) În cazul în care personalul care completează foaia de parcurs nu are ştampilă, certificarea datelor se face prin înscrierea în clar a numelui, prenumelui, funcţiei şi prin semnătura acestuia.
    (5) În timpul circulaţiei trenului, foaia de parcurs se păstrează la mecanicul locomotivei.
    
ART. 40]
    (1) Arătarea vagoanelor trenului se întocmeşte de către personalul autorizat care pregăteşte trenul sau grupul de vagoane, în vederea expedierii.
    (2) Arătarea vagoanelor trenului se completează cu toate datele cerute de formular, prin calchiere, fără ştersături şi corecturi. Eventualele înregistrări greşite se anulează cu o linie. Originalul arătării însoţeşte trenul. Operatorul de transport feroviar poate întocmi mai multe copii în conformitate cu instrucţiunile proprii de lucru, o copie fiind reţinută de către IDM.
    (3) Odată cu întocmirea arătării vagoanelor trenului, personalul întocmitor trebuie să manipuleze mânerele schimbătoarelor de regim gol-încărcat în poziţia corespunzătoare şi să înscrie pe arătarea vagoanelor masa frânată a fiecărui vehicul feroviar, conform poziţiei mânerului schimbătorului de regim gol-încărcat.
    (4) În arătarea vagoanelor trenului, personalul operatorului de transport feroviar încercuieşte valoarea masei frânate a vehiculelor feroviare cu frână automată defectă sau izolată şi valoarea masei frânate a vehiculelor feroviare cu frână de mână defectă sau izolată, menţionate în formularul "Nota de frâne" - Anexa 5. Aceste valori nu se iau în calculul masei frânate real pentru circulaţia trenului şi în calculul masei frânate real pentru menţinerea trenului pe loc.
    (5) Pentru vagoanele de călători menţionate în formularul "Nota de frâne" cu indicaţia '50%', în calculul masei frânate real pentru circulaţia trenului se ia 50% din masa frânată înscrisă pe vagonul respectiv.
    (6) Formularul "Nota de frâne" se întocmeşte de către revizorul tehnic de vagoane, iar în staţia fără revizor tehnic de vagoane, de către un agent autorizat să execute proba frânei aparţinând operatorului de transport feroviar, conform reglementărilor specifice în vigoare. IDM avizează mecanicul prin ordin de circulaţie, că în compunerea trenului sunt vagoane cu saboţi din materiale compozite tip K sau L-L, vagoane cu frână nemoderabile la slăbire, vagoane cu frâne cu disc şi/sau vagoane cu roţi mici pentru transportul autotrenurilor rutiere conform menţiunilor din "Nota de frâne".
    (7) Personalul operatorului de transport feroviar calculează şi înscrie în arătarea vagoanelor trenului, certificând sub semnătură următoarele:
    a) lungimea trenului şi numărul de osii;
    b) tonajul trenului - net şi brut;
    c) masa necesară de frânat automat şi de menţinere pe loc cu frâne de mână;
    d) masa reală frânată automat şi de menţinere pe loc cu frâne de mână.
    Formularul arătarea vagoanelor trenului trebuie prevăzut cu rubricile necesare consemnării acestor date.
    (8) Înainte de expedierea trenului, IDM este obligat să verifice, folosind datele înscrise în arătarea vagoanelor trenului, dacă:
    a) tonajul şi lungimea trenului sunt mai mici sau cel mult egale cu cele prevăzute în livretul cu mersul trenurilor;
    b) masa reală frânată automat este mai mare sau cel puţin egală cu masa necesară de frânat automat;
    c) masa reală de menţinere pe loc cu frâne de mână este mai mare sau cel puţin egală cu masa necesară de menţinere pe loc cu frâne de mână.
    Pentru calculul masei necesare de frânat automat se utilizează procentul de frânare înscris în livretul cu mersul trenurilor, iar pentru calculul masei necesare de menţinere pe loc a trenului se utilizează Anexa 6.
    După verificarea arătării vagoanelor trenului IDM certifică aceasta prin semnătură şi ştampila postului, pe fiecare exemplar al arătării şi completează Nota de repartizare a frânelor de mână - Anexa 7.
    (9) Operaţiunile de la alin. (8) se vor efectua în:
    a) staţia de compunere/formare a trenului;
    b) în staţiile din parcurs în care este prevăzută oprirea trenului, în cazul în care se modifică compunerea trenului sau în cazul în care în mod accidental în staţia respectivă s-a efectuat izolarea frânei automate la unul sau mai multe vagoane din compunerea trenului;
    c) în prima staţie din parcurs, chiar dacă trenul nu are prevăzută oprire, în cazul în care în mod accidental în linie curentă, s-a efectuat izolarea frânei automate la unul sau mai multe vagoane din compunerea trenului.
    (10) În cazul în care IDM constată că trenul nu îndeplineşte condiţiile impuse pentru lungime, tonaj şi procentul de masă frânată atât pentru circulaţie, cât şi pentru menţinerea pe loc cu frâne de mână, trenul nu va fi expediat şi se avizează reprezentantul operatorului de transport feroviar şi operatorul de circulaţie.
    
ART. 41
    Nota de repartizare a frânelor de mână se completează de către IDM, înainte de expedierea trenului şi se înmânează şefului de tren sau mecanicului locomotivei care remorcă trenul în cazul în care trenul nu este deservit de şef de tren, pentru a se putea strânge frânele de mână necesare menţinerii pe loc; în cazul trenurilor cu multiplă tracţiune şi fără şef de tren, nota de repartizare a frânelor de mână se predă mecanicului locomotivei din capul trenului.
    
ART. 42
    (1) La trenurile deservite de şef de tren, originalul arătării vagoanelor şi după caz pachetul cu documentele vagoanelor din compunerea trenului, se predau acestuia.
    (2) La trenurile de marfă fără şef de tren, originalul arătării vagoanelor şi, dacă există, pachetul cu documentele vagoanelor din compunerea trenului se sigilează şi se predă mecanicului, fără semnătură de primire, iar în cazul trenurilor cu multiplă tracţiune şi fără şef de tren, acestea se predau mecanicului locomotivei din capul trenului.
    (3) Mecanicul de la trenurile de marfă care nu sunt deservite de şef de tren, nu va pleca cu trenul din staţie dacă nu se află în posesia arătării vagoanelor şi a pachetului cu documente.
    (4) În staţiile în care se schimbă locomotiva trenului, precum şi în staţia finală, se interzice mecanicului să plece cu locomotiva din staţie dacă nu a predat arătarea vagoanelor şi pachetul cu documente către agentul operatorului de transport feroviar; în situaţiile schimbului de locomotivă sau în cazul scoaterii locomotivei de pe tren, în staţii fără personal al operatorului de transport feroviar, arătarea vagoanelor şi pachetul cu documente se predau către personalul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, stabilit în PTE.

    PARTEA A II-A
    EXECUTAREA MANEVREI ŞI COMPUNEREA TRENURILOR

    
CAP. I
    EXECUTAREA MANEVREI

    SECŢIUNEA 1
    Reguli generale privind organizarea, conducerea şi executarea manevrei

    
ART. 43
    (1) Manevra este operaţia de mişcare a vehiculelor feroviare pe aceeaşi linie sau de pe o linie pe alta.
    (2) Manevra se execută de către personalul operatorilor de transport feroviar sau al altor operatori economici autorizaţi în acest scop.
    (3) Operaţiile de manevră se execută de regulă, de către partidele de manevră sau de tren. Personalul şi modul în care se execută manevra se stabileşte în PTE.
    (4) Manevra care se efectuează pe liniile staţiei cu partide de manevră aparţinând operatorilor de transport feroviar, având ca subunitate de domiciliu staţia respectivă, se execută după un plan de manevră întocmit la solicitarea scrisă a operatorului de transport feroviar interesat, de către IDM dispozitor şi transmis verbal de către acesta sau de către IDM exterior. În anumite staţii cu activitate importantă de manevră, stabilite de administratorul infrastructurii feroviare publice, la solicitarea unui operator de transport feroviar, planul de manevră se poate întocmi şi transmite de către personalul operatorului de transport feroviar având funcţia de IDM exterior sau operator de manevră; prevederi de amănunt pentru acest caz se stabilesc în PTE.
    (5) Manevra care se efectuează pe liniile staţiei cu partide de manevră de secţie, aparţinând operatorilor de transport feroviar, având ca subunitate de domiciliu altă staţie sau cu partide de tren, precum şi manevra efectuată de un operator de manevră feroviară, se execută după un plan de manevră întocmit în scris, în două exemplare, de către IDM, la solicitarea scrisă a reprezentantului operatorului de manevră feroviară sau operatorului de transport feroviar care urmează să efectueze manevra. Pentru întocmirea planului de manevră scris, se utilizează formularul din Anexa 9; unicatul se înmânează conducătorului manevrei, care semnează de primire pe copia rămasă la carnet, după care conducătorul manevrei aduce conţinutul acestuia la cunoştinţa personalului ce execută manevra, înainte de începerea manevrei.
    (6) Manevra pentru ducereaaaducerea garniturilor de călători între grupa liniilor de primire-expediere şi grupa tehnică, precum şi manevra cu locomotiva izolată în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE se efectuează din ordinul verbal al IDM. Prin locomotivă izolată, în contextul prezentului regulament, se înţelege şi locomotiva cu un singur vagon - WIT, poştă sau de bagaje.
    (7) Precizări privind obligaţiile referitoare la solicitările de executare a manevrei, precum şi modul de organizare, respectiv de repartizare a sarcinilor privind conducerea şi executarea manevrei între personalul staţiei şi cel al operatorilor de transport feroviar sau de manevră feroviară se stabilesc în PTE.
    (8) Manevra trebuie să se execute conform procesului tehnologic stabilit şi să asigure securitatea personalului, siguranţa circulaţiei, integritatea vehiculelor feroviare, a instalaţiilor, liniilor şi construcţiilor, precum şi a bunurilor încredinţate la transport.
    (9) Operaţiunile de manevră trebuie să fie conduse de un singur agent, denumit conducătorul manevrei, care de regulă, este şeful de manevră sau şeful de tren. În cazul în care conduce personal manevra, mai poate fi conducător de manevră şi următorul personal:
    a) şeful staţiei sau IDM - în cazurile excepţionale prevăzute în prezentul regulament;
    b) alt personal instruit şi autorizat în acest scop.
    (10) Conducătorul manevrei, IDM şi după caz operatorul de manevră se informează reciproc dacă urmează să se manevreze cu vagoane în curs de încărcare-descărcare, încărcate cu mărfuri periculoase, cu sarcina pe osie sau pe metru liniar depăşită, ocupate cu oameni sau cu vietăţi, cu gabarit depăşit, precum şi cu alte vehicule feroviare care se pot manevra numai cu respectarea unor condiţii speciale.
    (11) În cazuri excepţionale, pentru scoaterea dintr-un tren a vagoanelor care pun în pericol siguranţa circulaţiei, în situaţia în care trenul nu este deservit de partidă de tren sau în staţie nu există partidă de manevră aparţinând operatorului de transport feroviar care asigură remorcarea trenului, manevra se poate executa numai de către conducătorul manevrei - IDM sau şef staţie -, al doilea agent al trenului şi mecanic. În acest caz, mişcările de manevră se pot executa numai prin tragere sau împingere, cu respectarea regulilor generale privind organizarea, conducerea şi executarea manevrei în staţia respectivă; modificarea şi/sau completarea arătării vagoanelor trenului se face de către conducătorul manevrei.
    
ART. 44
    (1) Înainte de începerea manevrei, conducătorul manevrei ia legătura personal cu mecanicul locomotivei, pentru identificare.
    (2) Conducătorul manevrei, după ce a luat legătura cu mecanicul locomotivei, aduce planul de manevră la cunoştinţa personalului din partida de manevră şi ia măsuri de organizare a lucrului prin repartizarea către aceştia de sarcini precise în legătură cu:
    a) ordinea operaţiilor de manevră;
    b) slăbirea frânelor de mână, scoaterea saboţilor de mână şi înlăturarea eventualelor obstacole de la roţile vagoanelor care urmează să fie manevrate;
    c) verificarea asigurării gabaritului de liberă trecere;
    d) avizarea personalului care lucrează: la linie, la instalaţii SCB, TC şi IFTE, la intervenţii sau reparaţii la vagoane, la încărcarea-descărcarea vagoanelor şi solicitarea ridicării discurilor roşii care au servit la asigurarea operaţiilor desfăşurate la aceste linii;
    e) asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii în timpul şi după terminarea mişcărilor de manevră;
    f) manipularea unor macazuri de către agenţii din partida de manevră;
    g) verificarea vagoanelor în vederea constatării cazurilor de încărcătură deplasată;
    h) verificarea părţilor şi accesoriilor mobile ale vagoanelor (uşi, ţepuşe, clape, pereţi, capace) astfel încât acestea să nu depăşească gabaritul CFR de vagon de încărcare şi să fie aşezate în suporţi, închise şi asigurate;
    i) verificarea mijloacelor şi rechizitelor ce servesc la fixareaaasigurarea şi protejarea încărcăturii astfel încât acestea: să fixeze şi să asigure încărcătura, să nu atârne şi să nu depăşească gabaritul CFR de vagon - de încărcare.
    (3) Conţinutul planului de manevră, precum şi orice modificare a acestuia, trebuie să fie comunicate mecanicului de către conducătorul manevrei. În cazul în care manevra se execută cu două sau mai multe locomotive în convoi, planul de manevră se aduce şi la cunoştinţa celorlalţi mecanici.
    (4) La liniile acoperite cu discuri roşii mobile, manevra se poate efectua după avizarea personalului care execută intervenţii sau reparaţii la vagoane, respectiv care participă la încărcarea-descărcarea vagoanelor şi numai după ridicarea discurilor roşii, conform prevederilor din PTE.
    
ART. 45
    (1) Înainte de darea semnalului de începere a manevrei, conducătorul manevrei trebuie să comunice personalului care manipulează macazurile, liniile la care se va manevra şi să verifice personal sau prin raportări ale personalului din partida de manevră, dacă:
    a) convoiul sau grupul de vagoane cu care se manevrează are suficiente frâne de mână şi automate în bună stare de funcţionare care să asigure procentul de masă frânată stabilit în PTE în vederea opririi acestora;
    b) macazurile şi saboţii de deraiere, prevăzuţi cu indicatoare, sunt în poziţie corectă, iar pe timp de noapte felinarele sunt iluminate;
    c) personalul însărcinat cu manipularea macazurilor sau a barierelor, este prezent la post;
    d) barierele sau semibarierele trecerilor la nivel peste care se va manevra sunt închise, respectiv semnalizările de interzicere rutieră ale SAT sunt declanşate, iar la trecerile la nivel semnalizate cu indicatoare rutiere de prioritate - tip IR - circulaţia rutieră a fost oprită;
    e) personalul care lucrează la linie, la instalaţiile electrice şi SCB, precum şi la linia de contact, a fost avizat de către IDM;
    f) semafoarele de ieşire ale liniilor pe care se execută manevra şi ale liniilor la care manevra are acces, sunt pe oprire;
    g) vehiculele feroviare rămase pe liniile staţiei sunt asigurate contra fugirii;
    h) s-au ridicat saboţii de mână de la roţile vehiculelor feroviare care urmează să fie manevrate;
    i) în staţii înzestrate cu instalaţii CED şi CE, a primit comunicarea executării parcursului cerut, de la IDM sau de la agentul care manipulează instalaţiile;
    j) semnalele fixe de manevră, dacă există, dau indicaţii permisive;
    k) personalul din partida de manevră şi cel care manipulează macazurile, se află la posturile stabilite şi dă semnale corespunzătoare, iar mecanicul se află la postul de conducere al locomotivei.
    (2) Personalul care a primit sarcini privind executarea manevrei este obligat să le execute integral, să raporteze despre aceasta conducătorului manevrei şi este răspunzător de neexecutarea sarcinilor primite.
    (3) Semnalul de începere a manevrei trebuie dat de către conducătorul manevrei după ce acesta s-a convins că personalul care a primit sarcini premergătoare începerii manevrei, le-a executat şi a raportat executarea acestora.
    
ART. 46
    (1) Conducătorul manevrei se postează astfel încât:
    a) să poată supraveghea întreaga zonă de manevră;
    b) să păstreze legătura cu personalul de manevră, de locomotivă, IDM, operatorul de manevră, revizori de ace şi acari, prin mijloace de comunicare ca: semnale şi comunicări verbale directe sau prin instalaţiile TC;
    c) să poată comunică personalului cu care efectuează manevra şi celui care manipulează macazurile la manevră, liniile la care urmează să se manevreze.
    (2) Mecanicul locomotivei care efectuează manevra pune locomotiva în mişcare numai în urma unui semnal primit din partea conducătorului de manevră, transmis direct sau printr-un agent din partida de manevră sau pe baza comunicării făcute de conducătorul de manevră prin radiotelefon sau megafon, cu precizarea numărului locomotivei. Prevederi de amănunt privind transmiterea comunicărilor de executare a manevrei prin radiotelefon sau megafon, se stabilesc în PTE.
    (3) În staţiile înzestrate cu semnale fixe de manevră, mecanicul trebuie să se convingă şi de indicaţia permisivă a acestor semnale. În cazul în care indicaţiile semnalelor fixe de manevră nu sunt vizibile de pe locomotivă, mecanicul pune locomotiva în mişcare numai la semnalul primit din partea conducătorului de manevră transmis direct sau printr-un agent din partida de manevră sau numai pe baza comunicării făcute de conducătorul de manevră prin radiotelefon sau prin megafon, cu precizarea numărului locomotivei. Mecanicul ia măsuri de oprire a manevrei dacă nu primeşte semnale corespunzătoare din partea agenţilor care manipulează macazurile la manevră sau dacă semnalele fixe de manevră dau indicaţii de oprire.
    (4) După terminarea manevrei vehiculele feroviare cu care s-a manevrat trebuie să fie oprite între mărcile de siguranţă ale liniilor şi asigurate contra fugirii.
    (5) La liniile de încărcare-descărcare după terminarea manevrei, vagoanele se acoperă cu discuri roşii, de către personalul care a executat manevra, în ambele capete ale liniei, cu excepţia liniilor prevăzute cu opritor fix la care acoperirea se face numai în partea opusă opritorului fix.
    (6) Executarea manevrei pe linia directă a staţiei sau cu traversarea ei, precum şi executarea manevrei peste aparatele de cale extreme din staţiile neînzestrate cu instalaţii CED sau CE, este admisă numai cu încuviinţarea verbală a IDM dispozitor dată personal conducătorului de manevră, pentru fiecare caz în parte, prin instalaţiile TC din dotare sau transmisă prin revizorul de ace sau acar.
    (7) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, depăşirea aparatelor de cale extreme ale staţiei se face pe baza indicaţiilor permisive ale semnalelor luminoase de manevră.
    (8) Mişcările de manevră peste aparatele de cale extreme ale staţiei se efectuează, de regulă, prin tragere cu locomotiva aşezată spre linia curentă. În cazul executării manevrei prin împingere peste aparatele de cale extreme spre linia curentă, vehiculele feroviare se leagă între ele şi la locomotivă, semiacuplările de aer se cuplează pe toată lungimea trenului, iar conducta generală de aer se leagă la sursa de aer a locomotivei.
    (9) Manevrarea vehiculelor feroviare peste aparatele de cale extreme ale staţiei spre linia curentă este permisă până la limita incintei staţiei.
    (10) Depăşirea limitei incintei staţiei de către convoiul de manevră sau numai de către locomotivă, este admisă pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie, care stabileşte ora până la care este permisă manevra cu depăşirea limitei incintei staţiei şi pe baza căii libere obţinute de către IDM dispozitor al staţiei în care se execută manevra, de la IDM dispozitor din staţia vecină, utilizând formulele de cale liberă 1 şi 10 adaptată acestui caz.
    (11) Pe secţiile de circulaţie înzestrate cu BLA în funcţiune, depăşirea limitei incintei staţiei la manevră este admisă fără a se trece peste limita primului sector de bloc, în următoarele condiţii îndeplinite cumulativ:
    a) pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie dată impiegaţilor de mişcare din staţiile care delimitează linia curentă pe care se execută manevră;
    b) numai după eliberarea primului sector de bloc de către ultimul tren expediat.
    În această situaţie, după transmiterea dispoziţiei operatorului de circulaţie, nu se vor expedia trenuri pe linia curentă pe care urmează să se execute manevra.
    (12) În cazul depăşirii limitei incintei staţiei la manevră, mecanicul trebuie avizat prin ordin de circulaţie, în care se menţionează ora până la care este permisă depăşirea limitei incintei staţiei.
    
ART. 47
    (1) Liniile din staţii se împart în zone de manevră, în funcţie de situaţia locală, în fiecare zonă, manevra se execută numai cu o singură locomotivă.
    (2) Delimitarea zonelor de manevră, condiţiile în care se pot executa simultan manevre în aceeaşi zonă de manevră, precum şi cele privind trecerea unei locomotive dintr-o zonă de manevră în alta, se stabilesc în PTE.
    
ART. 48
    În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE se admit mişcări de manevră cu locomotiva izolată, cu vagon de serviciu, cu vagon WIT, cu vagon poştă sau de bagaje fără conducător şi partidă de manevră, pe baza indicaţiilor permisive ale semnalelor luminoase şi a comunicărilor prin radiotelefon dintre IDM şi mecanic.
    
ART. 49
    În staţiile situate pe secţii de circulaţie cu profil nefavorabil la intrare - pantă mai mare de 150/00 spre staţie, pe distanţa drumului de frânare faţă de semnalul de intrare - manevra din capătul dinspre pantă al staţiei se execută numai în intervalele libere de circulaţie, cu aprobarea scrisă a operatorului de circulaţie; în acest caz se stabilesc prevederi de amănunt în PTE.
    
ART. 50
    (1) Depăşirea la manevră a semnalelor luminoase a căror indicaţie ordonă oprirea, cu indicaţie dubioasă sau stinse, precum şi a semnalelor luminoase de manevră cu lumină albastră se admite numai în cazul în care:
    a) aceste semnale nu au parcursuri de manevră centralizate electrodinamic sau electronic;
    b) sunt defecte, scoase temporar din funcţiune sau nu se pot manipula;
    c) se face manevră unghiulară şi nu se consumă integral parcursul executat iniţial.
    (2) În aceste cazuri IDM dispozitor sau alt agent din subordinea acestuia din ordinul IDM dispozitor, întocmeşte şi înmânează mecanicului ordin de circulaţie, în care menţionează:
    a) semnalele care pot fi depăşite în această situaţie;
    b) intervalul de timp în care se poate executa manevra în aceste condiţii.
    IDM dispozitor aduce la cunoştinţă conducătorului manevrei, verbal, conţinutul ordinului de circulaţie.
    (3) În cazul în care, înainte de expirarea valabilităţii ordinului de circulaţie emis conform prevederilor alin. (1) şi alin. (2), apare necesitatea opririi manevrei în vederea primirii-expedierii unui tren sau executării unei mişcări de manevră cu o altă locomotivă în aceeaşi zonă, ordinul de circulaţie se retrage de la mecanic de către conducătorul manevrei din ordinul IDM şi îşi pierde valabilitatea. Conducătorul manevrei retrage şi opreşte manevra, retrage ordinul de circulaţie de la mecanic şi îl predă IDM dispozitor sau unui agent din subordinea acestuia, care raportează aceasta către IDM dispozitor.
    
ART. 51
    (1) Semnalele optice şi acustice pentru efectuarea manevrei se dau de către conducătorul manevrei, cu instrumente portative, direct sau prin retransmitere de către personalul din partida de manevră, astfel încât personalul de locomotivă să le perceapă în mod neîndoielnic, chiar dacă este dotat cu radiotelefon.
    (2) Personalul de manevră poate da semnale şi din proprie iniţiativă, în scopul evitării unui accident sau eveniment feroviar precum şi pentru evitarea unui accident de muncă sau evitarea accidentării oricărei persoane.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Manevra cu locomotiva

    
ART. 52
    (1) Manevra cu locomotiva se face prin tragere, împingere, îmbrâncire sau triere pe plan înclinat sau cocoaşă de triere.
    (2) Regulile stabilite pentru efectuarea manevrei vagoanelor cu locomotivă sunt obligatorii pentru orice vehicul feroviar motor care efectuează manevră pe liniile infrastructurii feroviare publice sau private.
    (3) Automotoarele pot manevra numai remorci de automotor.
    
ART. 53
    (1) Pentru executarea manevrei în condiţii de siguranţă, conducătorul manevrei este obligat să trimită un agent din partida de manevră cu instrumente portative de semnalizare, înaintea convoiului de manevră, la o distanţă suficientă, pentru a observa dacă nu sunt oameni sau obstacole pe linie, în cazurile în care:
    a) locomotiva împinge vagoane pe o linie pe care vizibilitatea nu este asigurată;
    b) locomotiva împinge vagoane pe o linie cu peroane pentru călători;
    c) se manevrează pe liniile de încărcare-descărcare;
    d) se manevrează cu locomotiva intercalată;
    e) se manevrează peste trecerile la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere de prioritate - tip IR -;
    f) se manevrează prin împingere pe liniile cu opritori ficşi, cu saboţi de deraiere, sau pe liniile afectate reparaţiilor la vagoane, precum şi pe liniile grupelor tehnice de pregătire a trenurilor de călători.
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) precum şi în cazul în care se manevrează prin împingere pe liniile libere ale grupelor tehnice de pregătire a trenurilor de călători, iar convoiul de manevră este compus numai din vagoane de călători, agentul din partida de manevră care primeşte sarcini pentru a supraveghea dacă nu sunt oameni sau obstacole pe linie, se postează la uşa primului vagon din convoi, în sensul împingerii.
    (3) Se interzice manevra prin împingere a automotoarelor şi a remorcilor de automotor împreună cu alte vehicule feroviare care se află în faţa acestora. Se interzice manevra prin tragere a automotoarelor şi a remorcilor de automotor, în cazul în care de acestea sunt legate alte vehicule.
    
ART. 54
    (1) Vagoanele de călători se manevrează numai legate între ele şi cu uşile închise; în cazul în care pentru efectuarea manevrei este necesară deschiderea anumitor uşi, în vederea asigurării securităţii personalului care execută manevra, modul de efectuare a manevrei vagoanelor cu uşile deschise se stabileşte în PTE.
    (2) Modul de efectuare a manevrei cu vagoanele de călători şi marfă în staţiile în care liniile au raza curbei mai mică de 150 m, se stabileşte în PTE.
    (3) La împingerea garniturilor trenurilor de călători pe liniile înfundate, prevăzute cu peron şi opritor fix, se foloseşte de regulă dispozitivul suplimentar de frânare; prevederi de amănunt privind modul de lucru în aceste cazuri se stabilesc în PTE.
    (4) Vagoanele ocupate cu călători, vagoanele poştă, vagoanele de bagaje, precum şi vagoanele cu însoţitori, se manevrează numai după ce au fost înştiinţate persoanele aflate în acestea.
    
ART. 55
    (1) Manevra vagoanelor încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile" se face numai prin tragere şi împingere cu viteza de cel mult 10 km/h şi cu respectarea următoarelor măsuri suplimentare:
    a) între locomotivă şi vagoanele cu care se manevrează să existe un grup de vagoane de siguranţă având cel puţin 4 osii, goale sau încărcate cu mărfuri care nu se pot deplasa longitudinal, altele decât cele din categoriile mărfurilor periculoase;
    b) conducătorul manevrei să avizeze în scris pe IDM prin solicitarea de efectuare a manevrei şi verbal partida de manevră că se manevrează cu vagoane încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", menţionând că acestea au frânele automate şi de mână izolate;
    c) IDM să avizeze pe mecanic, prin ordin de circulaţie, că se manevrează cu vagoane încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", menţionându-se că acestea au frânele automate şi de mână izolate;
    d) aceste vagoane se feresc de orice surse care pot provoca incendii;
    e) după terminarea manevrei, aceste vagoane să fie garate pe linii special destinate, să fie legate între ele şi asigurate cu saboţi de mână, acoperite cu discuri roşii şi prin manipularea şi eclisarea macazurilor cu acces spre altă linie.
    (2) Liniile şi condiţiile de introducere, depozitare şi scoatere a acestor vagoane se stabilesc în PTE.
    (3) Manevra vagoanelor încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "radioactive" se efectuează cu respectarea reglementărilor aprobate pentru fiecare transport în parte.
    (4) Vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "incendiabile" trebuie ferite de orice contact cu surse generatoare de incendii.
    (5) Vagoanele etichetate cu eticheta "pericol" se manevrează cu atenţie, conducătorul manevrei avizând verbal pe mecanic şi pe agenţii din partida de manevră de existenţa acestor vagoane.
    
ART. 56
    Manevra vagoanelor cu încărcătura aşezată numai pe o parte - frontal sau longitudinal - se execută cu viteza de cel mult 5 km/h, numai prin tragere şi împingere fără a se depăşi aparatele de cale extreme ale staţiei, iar mecanicul va fi încunoştinţat despre aceasta prin ordin de circulaţie.
    
ART. 57
    (1) În staţiile cu linii electrificate, vagoanele cu mărfuri pulverulente se încarcă/descarcă şi pot staţiona numai pe liniile stabilite în PTE, astfel încât să nu afecteze linia de contact.
    (2) În cazuri excepţionale - defectări de vagoane, întreruperi de circulaţie, calamităţi naturale sau alte asemenea cazuri - când aceste vagoane nu se pot încărca/descărca decât în apropierea sau sub linia de contact, IDM avizează operatorul de circulaţie şi dispecerul energetic feroviar pentru programarea unei revizii suplimentare a liniei de contact în zona respectivă, imediat după încărcarea sau descărcarea vagoanelor, în vederea curăţării izolatorilor de eventualele impurităţi.
    
ART. 58
    (1) Vagoanele transpuse se manevrează numai prin tragere şi împingere, legate între ele şi de locomotivă.
    (2) Verificarea cuplării corecte şi zăvorârea cuplelor automate la toate vagoanele din grupurile respective se face astfel:
    a) după cuplarea vagoanelor manevrate, se trage întregul grup pe distanţă de aproximativ 1 m; un agent stabilit de conducătorul manevrei verifică şi confirmă acestuia de la locul cuplării, legarea vagoanelor şi înzăvorârea cuplelor automate, după care dezleagă locomotiva;
    b) cuplarea vagoanelor aflate în mişcare cu cele în staţionare se face cu viteza de cel mult 5 km/h; în cazul vagoanelor echipate cu cuplă automată, viteza de cuplare trebuie să fie cuprinsă între 3 şi 5 km/h.
    
ART. 59
    (1) La manevra prin îmbrâncire trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
    a) să fie asigurată vizibilitatea pe porţiunea liniei unde se face manevră;
    b) vagoanele să fie legate între ele şi să li se asigure oprirea cu frâne de mână sau saboţi de mână, în spaţiul rezervat manevrei;
    c) pe linii prevăzute cu saboţi de deraiere trebuie să existe un grup de vagoane asigurat contra fugirii cu frâne de mână sau cu saboţi de mână, iar oprirea vagoanelor îmbrâncite trebuie să fie asigurată cu frâne de mână manipulate de agenţi.
    (2) Se interzice îmbrâncirea vagoanelor în următoarele cazuri:
    a) peste treceri la nivel, cu excepţia celor de tip B sau BAT închise;
    b) peste plăci turnante;
    c) peste bascule pod;
    d) când sunt ocupate cu oameni sau vietăţi;
    e) când sunt încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", cu clor lichid sau gaze lichefiate.
    (3) În staţiile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de executare a manevrei prin îmbrâncire, manevra se execută numai prin tragere şi împingere.
    (4) În staţiile cu platforma în declivitate mai mare de 150/00 sau cu panta de la macaz spre linia curentă mai mare de 150/00 în sensul manevrei, manevra se execută cu locomotiva aşezată înspre pantă.
    (5) Prevederi de amănunt referitoare la efectuarea manevrei prin îmbrâncire, se stabilesc în PTE.
    
ART. 60
    (1) Se interzice trecerea peste cocoaşă a următoarelor vehicule feroviare:
    a) legate prin încărcătură sau bare de prelungire;
    b) speciale, cu platforma coborâtă sau scufundată;
    c) în curs de încărcare/descărcare şi/sau cu încărcătura numai pe o parte;
    d) încărcate cu mărfuri din categoria "radioactive";
    e) marcate sau etichetate cu semnul "trecerea peste cocoaşă interzisă";
    f) utilaje grele de cale;
    g) macarale feroviare.
    (2) Se interzice manevra prin îmbrâncire, precum şi trecerea peste cocoaşă sau plan înclinat fără a fi legate de vehiculul feroviar motor care le manevrează, a următoarelor vehicule feroviare:
    a) ocupate cu oameni, inclusiv a vagoanelor cu însoţitori;
    b) încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile";
    c) încărcate cu clor lichid, gaze lichefiate sau gazolină;
    d) cu masa totală pe vagon egală sau mai mare de 100 t;
    e) cu gabarit depăşit;
    f) transpuse;
    g) marcate sau etichetate cu eticheta "Se interzice trierea prin îmbrâncire, sau pe plan înclinat fără a fi legate de un vehicul motor. Nu trebuie să tamponeze şi nici să fie tamponat";
    h) boghiuri legate între ele prin încărcătură sau bare de prelungire cu sau fără încărcătură.
    (3) Se admite manevra prin îmbrâncire, triere pe cocoaşă sau pe plan înclinat, numai cu agent (agenţi) la frână, pentru următoarele vehicule feroviare:
    a) locomotive şi automotoare care nu sunt în acţiune;
    b) vagoane de călători pe 4 osii, vagoane de marfă cu saboţi dubli şi vagoane macara;
    c) vagoane încărcate cu butelii de aragaz sau cu tuburi de oxigen umplute;
    d) vagoane amenajate cu diverse instalaţii speciale: vagoane dinamometrice, de măsurat calea, uzine electrice, sanitare, pentru transportul peştelui viu;
    e) vagoane încărcate cu vietăţi;
    f) vagoane etichetate cu eticheta "Se vor lua măsuri speciale pentru manevrare şi protejare";
    g) grup de vagoane cu mai mult de 12 osii, dacă staţia nu este înzestrată cu instalaţii de frână de cale.
    Pentru cazurile prevăzute la lit. a), lit. b), lit. c), lit. d), lit. e) şi lit. f) este interzisă reducerea vitezei sau oprirea cu saboţi de mână sau cu frâne de cale.
    Pentru cazul prevăzut la lit. g) este interzisă reducerea vitezei sau oprirea cu saboţi de mână.
    (4) Vehiculele prevăzute la alin. (2) şi (3) nu trebuie să tamponeze şi nici să fie tamponate.
    (5) Se admite manevra prin îmbrâncire, triere pe cocoaşă sau pe plan înclinat şi oprirea cu saboţi de mână sau frâne de cale, fără să tamponeze şi fără să fie tamponate, a următoarelor vehicule feroviare:
    a) încărcate cu containere de mare capacitate sau cu grinzi prefabricate în vagoane amenajate pentru asemenea transporturi;
    b) încărcate cu obiecte cu masa indivizibilă mai mare de 20 t sau a căror încărcătură riscă să se deplaseze când cuplarea nu se face cu viteză redusă;
    c) vagoane etichetate cu eticheta "A se manevra cu precauţie";
    d) grup de vagoane cu mai mult de 12 osii, numai dacă staţia este înzestrată cu instalaţii de frână de cale; numărul maxim de osii şi tonajul brut maximale grupului de vagoane se stabilesc în funcţie de parametrii instalaţiei de frâne de cale.
    (6) Modul de efectuare a manevrei prin triere pe cocoaşă sau pe plan înclinat, numărul maxim de osii, precum şi tonajul brut maxim ale unui grup de vagoane ce se poate manevra prin triere, se stabilesc în PTE.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Manevra cu alte mijloace

    
ART. 61
    (1) Manevra vagoanelor cu alte mijloace decât locomotivele se face prin înţelegeri verbale, fără a se da semnale cu instrumente portative, respectându-se regulile generale privind protecţia munca precum şi următoarele condiţii şi măsuri:
    a) se execută numai pe liniile cu o declivitate de până la 2,50/00;
    b) se execută pe liniile staţiei numai sub supravegherea IDM sau a unui agent stabilit de către IDM;
    c) personalul care execută manevra pe liniile staţiei este obligat să manevreze numai pe distanţa şi în intervalele de timp stabilite de IDM şi să asigure oprirea vagoanelor cu frâne de mână sau saboţi de mână;
    d) în staţiile deservite numai de către IDM, manevra se face sub supravegherea acestuia, în pauzele de circulaţie, cu înştiinţarea operatorului de circulaţie;
    e) să nu se depăşească la manevră viteza de 5 km/h;
    f) să nu se execute peste aparatele de cale extreme ale staţiei.
    (2) Manevra vagoanelor cu utilaje automotoare pentru mecanizare - denumite în continuare UAM - se poate executa respectându-se regulile generale privind executarea manevrei, cu sau fără depăşirea aparatelor de cale extreme ale staţiei; prin UAM, în contextul prezentului regulament, se înţelege şi drezina motor, drezina camion, drezina cu remorci, drezina pantograf. Conducătorul utilajului este conducătorul şi executantul manevrei.
    (3) În cazul prevăzut la alin. (2) masa brută cu care se poate manevra, viteza maximă admisă şi alte reguli la manevră, stabilite în funcţie de caracteristicile tehnice ale UAM şi de condiţiile specifice de lucru din staţie se stabilesc în PTE.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Manevra în linie curentă

    
ART. 62
    (1) Manevra în linie curentă se execută de operatorul de transport feroviar sau operatorul de manevră feroviară, cu personal de specialitate propriu, în condiţiile prevăzute în certificatul de siguranţă sau în certificatul de operare pentru manevră, cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare.
    (2) În linie curentă şi pe liniile deservite de posturile de macazuri din linie curentă, manevra se execută din ordinul IDM dispozitor, care îndrumă trenul sau convoiul de manevră, cu respectarea măsurilor de siguranţă privind executarea manevrei, precum şi a următoarelor măsuri suplimentare:
    a) manevra se execută prin tragere sau împingere, numai cu vagoanele legate între ele şi la locomotivă, precum şi la conducta de aer al locomotivei;
    b) lăsarea vehiculelor feroviare în linie curentă, fără locomotivă, este admisă numai pe porţiuni de linie cu declivitate maximă de 30/00 marcate pe teren, având lungimi mai mari sau egale cu lungimea convoiului de vehicule feroviare şi numai după asigurarea lor contra fugirii.
    (3) Ieşirea în linie curentă a convoiului de manevră sau numai a locomotivei care manevrează, de pe liniile deservite de un post de macazuri în linie curentă sau de un post ajutător de mişcare, este admisă pe baza dispoziţiei scrise a IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul şi numai după ce acesta a obţinut aprobarea scrisă a operatorului de circulaţie şi calea liberă de la staţia vecină. În acest caz, agentul care deserveşte postul va înmâna mecanicului ordin de circulaţie, în care va menţiona că poate manevra în linie curentă, precum şi condiţiile în care se execută manevra.
    (4) Înainte de ieşirea în linie curentă a unui tren sau convoi de manevră dintr-o haltă comercială, de pe liniile deservite de un post de macazuri în linie curentă sau de un post ajutător de mişcare, mecanicul ia la cunoştinţă de compunerea şi frânarea trenului sau convoiului de manevră, din foaia de parcurs care se completează de către conducătorul manevrei.
    (5) Prevederi de amănunt, privind manevra vehiculelor feroviare în linie curentă, se stabilesc în PTE al staţiei de care aparţine halta comercială, postul de macazuri în linie curentă sau postul ajutător de mişcare.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Manipularea macazurilor şi a saboţilor de deraiere la manevră

    
ART. 63
    (1) Macazurile şi saboţii de deraiere, la manevră, se manipulează de către acar, revizorul de ace sau IDM, la cererea conducătorului manevrei. Anumite macazuri şi anumiţi saboţi de deraiere, ce se prevăd în PTE, se pot manipula şi de către un agent din partida de manevră stabilit de conducătorul manevrei şi la indicaţiile acestuia.
    (2) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, precum şi cu instalaţii CAM, coloane de manevră sau mese de manevră, manipularea macazurilor şi a saboţilor de deraiere se face de către:
    a) agenţii autorizaţi să deservească instalaţiile CAM, coloana de manevră sau masa de manevră;
    b) IDM de la postul de comandă.
    (3) Macazurile necentralizate atacate pe la vârf, care intră în parcursul de manevră, se verifică la faţa locului, de către agentul care are sarcina manipulării acestora, pentru a se convinge că vârful acului este lipit de contraac, că este zăvorât şi contragreutatea a efectuat cursa completă, de asemenea se verifică şi saboţii de deraiere care intră în parcursul respectiv.
    (4) Macazurile şi saboţii de deraiere din instalaţiile CAM, CED, CE, mese de manevră şi coloane de manevră se verifică prin indicaţiile de control date pe pupitrul de comandă, luminoschemă sau display, după caz.
    (5) Macazurile centralizate electromecanic se verifică prin poziţia pârghiei de acţionare şi a indicatorului de macaz.
    (6) Când convoiul s-a angajat peste un macaz atacat pe la călcâi în poziţie falsă, acesta va fi lăsat să treacă complet. Se admite oprirea vehiculelor din convoi peste macazul atacat în poziţie falsă, numai dacă prin aceasta se poate evita un eveniment sau accident feroviar.
    
ART. 64
    (1) Se interzice manipularea macazurilor la manevră în următoarele cazuri:
    a) dacă mărcile de siguranţă sunt ocupate şi prezintă pericol de acostare;
    b) dacă macazul a fost atacat pe la călcâi în poziţie falsă, până când nu a fost verificat de către personalul de întreţinere a liniilor şi instalaţiilor;
    c) sub vehicul sau când vehiculul se află în mişcare aproape de macaz, în afara cazului când prin aceasta se evită producerea unui eveniment sau a unui accident feroviar;
    d) în cazul macazurilor centralizate, când vehiculul în mers se află aproape de macaz, cu excepţia macazurilor din zonele de triere.
    (2) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, la efectuarea mişcărilor de manevră cu UAM, precum şi cu trenurile cu boghiuri speciale pentru transportul şinelor şi panourilor de cale ferată, controlul stării de ocupare a liniilor şi a macazurilor se face pe teren, înainte de manipularea instalaţiilor, personal de către IDM care manipulează instalaţia sau din ordinul acestuia, de către un agent stabilit în PTE. La fel se procedează şi în cazul manevrării vagoanelor care au staţionat pe o linie mai mult de 72 ore.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Întrebuinţarea frânelor şi a saboţilor de mână la manevră

    
ART. 65
    (1) La manevră, oprirea vagoanelor la locul fixat se asigură cu frâne de mână, saboţi de mână, frâna automată, frâna de cale, frâna locomotivei precum şi prin frânare mixtă.
    (2) În cazul în care se foloseşte frânarea automată sau mixtă, conducătorul manevrei trebuie să verifice funcţionarea frânelor automate ale vagoanelor cu care se realizează procentul de masă frânată automat.
    (3) Starea corespunzătoare de funcţionare a frânelor de mână se verifică de către personalul însărcinat cu manipularea lor, înainte de începerea manevrei, respectiv înainte de împingerea convoiului de manevră la triere.
    (4) Tonajul brut maxim cu care se execută manevra şi procentul de masă frânată care trebuie asigurat se stabilesc în PTE.
    
ART. 66
    (1) Utilizarea saboţilor de mână la manevră trebuie să se facă cu respectarea următoarelor reguli:
    a) înainte de darea în folosinţă, saboţii de mână se verifică cu şablonul corespunzător tipului de şină şi se inscripţionează conform prevederilor stabilite în PTE;
    b) saboţii de mână se aşează pe şină la o distanţă variabilă faţă de punctul la care vagoanele trebuie oprite, în raport cu viteza, masa vagonului şi starea timpului, astfel încât să nu se producă tamponarea violentă a vagoanelor;
    c) pe liniile în curbă, saboţii de mână trebuie aşezaţi, de regulă, pe linia din interiorul curbei;
    d) după aşezarea saboţilor de mână pe şină trebuie să se verifice lipirea aripioarei de partea interioară a ciupercii şinei precum şi lipirea limbii sabotului de ciuperca şinei;
    e) se interzice aşezarea saboţilor de mână pe macazuri şi între macazurile din aceeaşi zonă, pe inimi de încrucişare, joante izolante sau de racordare, treceri la nivel, bascule pod şi canale deschise;
    f) se interzice aşezarea saboţilor de mână în cazurile în care ciuperca şinei este necurăţată, prezintă bavuri sau praguri verticale, care conduc la înţepenirea sabotului, precum şi pe liniile din zonele cu eclise cornier.
    (2) Se interzice utilizarea saboţilor de mână care nu corespund tipului de şină sau care au unul din următoarele defecte:
    a) plăcuţa de sprijin lipsă;
    b) corpul slăbit din nituri, crăpat, deformat sau rupt;
    c) limba ruptă sau slăbită din nituri;
    d) talpa încovoiată, strâmbă, îndoită sau ruptă;
    e) mânerul strâmb, rupt sau lipsă.
    (3) Liniile din staţie pe care nu pot fi oprite vagoanele la manevră cu saboţi de mână, se stabilesc în PTE.
    (4) Subunităţile de întreţinere a căii stabilesc tipul de sabot de mână corespunzător liniilor din staţie pe care pot fi oprite vagoanele la manevră; liniile şi tipul de sabot astfel stabilite se menţionează în PTE.
    (5) După terminarea manevrei, saboţii de mână care nu sunt folosiţi pentru asigurarea vagoanelor se aduc şi se aşează de către agenţii care i-au utilizat, pe rastele sau pe suporţi.
    (6) Modul de utilizare, locul de păstrare, evidenţa şi paza saboţilor de mână se stabileşte în PTE.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii

    
ART. 67
    Vehiculele feroviare cu care nu se manevrează trebuie garate între mărcile de siguranţă ale liniei de garare, cu uşile închise, fiind legate între ele şi asigurate contra fugirii, prin strângerea frânelor de mână şi cu saboţi de mână aşezaţi la roţile extreme ale primului şi ultimului vagon din grup.
    
ART. 68
    (1) Vagoanele aflate la încărcare-descărcare se asigură contra fugirii prin strângerea tuturor frânelor de mână în bună stare de funcţionare şi cu saboţi de mână aşezaţi la roţile osiilor extreme ale primului şi ultimului vagon de pe linia respectivă.
    (2) În cazul în care vagoanele sau grupurile de vagoane aflate la încărcare-descărcare nu sunt înzestrate cu suficiente frâne de mână în stare de funcţionare şi sunt dispersate la mai multe fronturi, iar linia respectivă se află în declivitate, asigurarea menţinerii pe loc a acestora se face prin strângerea frânelor de mână existente şi suplimentar cu saboţi de mână aşezaţi la prima roată dinspre pantă, separat pentru fiecare grup de vagoane. În acest caz la efectuarea manevrei, conducătorul manevrei este avizat prin planul de manevră asupra modului de asigurare suplimentară a vagoanelor contra fugirii cu saboţi de mână.
    
ART. 69
    (1) Asigurarea trenurilor şi a grupurilor de vagoane se face înainte de dezlegarea locomotivei, astfel:
    a) când staţionează pe linii cu declivitate până la 20/00 inclusiv, prin strângerea numărului de frâne de mână necesare menţinerii pe loc;
    b) când staţionează pe linii cu declivitate peste 20/00, prin strângerea numărului de frâne de mână necesare menţinerii pe loc şi cu saboţi de mână aşezaţi la roţile osiilor extreme ale ultimului vagon în capătul spre pantă;
    c) când staţionează pe linii, prevăzute cu saboţi de deraiere, prin strângerea frânelor de mână necesare menţinerii pe loc şi cu saboţi de mână aşezaţi la roţile osiilor extreme ale ultimului vagon în capătul spre sabotul de deraiere.
    (2) În toate cazurile de vânt puternic se iau măsuri suplimentare de asigurare a vehiculelor feroviare, prevăzute în PTE.
    
ART. 70
    Vagoanele aflate în staţionare pe liniile grupei de triere, trebuie să fie asigurate în capătul opus cocoaşei de triere, prin strângerea frânelor de mână, iar în lipsa acestora cu saboţi de mână aşezaţi la roţile osiilor extreme ale ultimului vagon în capătul opus cocoaşei, conform prevederilor din PTE.
    
ART. 71
    La manevra vagoanelor, scoaterea saboţilor de mână se face numai după legarea locomotivei, iar frânele de mână se slăbesc înainte de punerea convoiului de manevră în mişcare.
    
ART. 72
    (1) Verificarea funcţionării frânelor de mână, folosite pentru asigurarea vagoanelor, trebuie să fie făcută de către agentul stabilit de conducătorul manevrei, înainte de dezlegarea locomotivei, după manipularea dispozitivului de descărcare a aerului din instalaţia de frână automată a vagonului.
    (2) Descărcarea aerului din instalaţia de frână a vagoanelor se face înainte de dezlegarea locomotivei şi numai după aplicarea saboţilor de mână la roţile extreme ale primului şi ultimului vagon din tren.
    (3) În cazul în care frânele de mână, în stare de funcţionare, nu asigură procentul de masă frânată necesar menţinerii pe loc, stabilit în PTE, se folosesc suplimentar saboţi de mână până la asigurarea procentului de masă frânată necesar menţinerii pe loc. Saboţii de mână se aşează pe un singur fir al liniei, sub roata primelor osii ale vagoanelor care nu au frâna de mână strânsă, în sensul tendinţei de fugire a acestora - câte un sabot la fiecare vagon - în ordine, începând cu primul vagon dinspre pantă. Determinarea numărului de frâne de mână şi al saboţilor de mână necesari menţinerii pe loc se face de către conducătorul manevrei.
    
ART. 73
    (1) Saboţii de mână folosiţi pentru asigurarea vehiculelor feroviare se aşează pe ciuperca şinei cu limba bine fixată sub roata vagonului.
    (2) La ridicarea saboţilor de mână de pe rastel, agentul postului respectiv notează pe suport numărul liniei la care urmează să fie folosit fiecare sabot.
    
ART. 74
    (1) Răspunderea pentru strângerea frânelor de mână şi/sau aplicarea saboţilor de mână în vederea asigurării vehiculelor feroviare contra fugirii revine astfel:
    a) pe liniile staţiei, altele decât liniile de încărcare-descărcare, personalului care execută manevra;
    b) pe liniile de încărcare-descărcare din staţie, personalului care execută manevra, iar în timpul efectuării operaţiilor de încărcare-descărcare a vagoanelor - personalului care supraveghează aceste operaţii;
    c) pe LFI cu acces la liniile administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, personalului care efectuează manevra. După terminarea operaţiunilor de manevră, de asigurarea vagoanelor răspunde personalul operatorului economic utilizator al LFI respective.
    (2) Răspunderea pentru slăbirea frânelor de mână şi/sau ridicarea saboţilor de mână, înainte de începerea manevrei revine personalului care efectuează manevra.
    
ART. 75
    (1) Răspunderea pentru operaţiile care se execută înainte de dezlegarea locomotivei de la tren, asigurarea contra fugirii a garniturilor de trenuri ce rămân fără locomotivă, cât şi pentru ridicarea saboţilor de mână şi slăbirea frânelor de mână după legarea locomotivei la garnitură, o are personalul operatorului de transport feroviar, respectiv şeful de tren sau mecanicul ajutor al locomotivei, în lipsa şefului de tren. Aceştia fac înscrieri în registrul unificat de căi libere comenzi şi mişcare sau în registrul postului, după caz, menţionând citeţ: numărul liniei, numerele vagoanelor la care s-au strâns frânele de mână, respectiv la care s-au aşezat saboţi de mână, ora, numele şi prenumele, după care semnează.
    (2) În cazul trenurilor de lucru şi al UAM care rămân pe liniile staţiei fără supraveghere, se procedează conform prevederilor de la alin. (1).
    
ART. 76
    Prevederi de amănunt privind asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii precum şi modul de evidenţiere a asigurării, se stabilesc în PTE.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Retragerea şi oprirea manevrei în vederea primirii, trecerii şi expedierii trenurilor

    
ART. 77
    (1) Înainte de primirea sau trecerea trenului prin staţie, trebuie retrasă şi oprită manevra care se efectuează pe parcursul de primire a trenului şi pe continuarea acestui parcurs, respectiv trebuie oprită manevra care se execută pe liniile cu acces la parcursul de primire şi la continuarea acestui parcurs. După retragerea şi oprirea manevrei, parcursul de primire şi continuarea acestuia trebuie să rămână libere.
    (2) Înainte de expedierea trenului, trebuie retrasă şi oprită manevra care se efectuează pe parcursul de expediere a trenului, respectiv trebuie oprită manevra care se execută pe liniile cu acces la acest parcurs. După retragerea şi oprirea manevrei, parcursul de expediere trebuie să rămână liber.
    (3) Timpul necesar pentru retragerea şi oprirea manevrei, în vederea primirii, trecerii sau expedierii unui tren, se stabileşte în PTE.
    (4) În staţiile situate pe secţii de circulaţie cu panta mai mare de 150/00 dinspre linia curentă spre staţie, pe distanţa drumului de frânare faţă de semnalul de intrare, manevra trebuie retrasă şi oprită înainte de acordarea căii libere, respectiv înainte de ora plecării trenului din staţia vecină, în cazul secţiilor de circulaţie înzestrate cu BLA; prevederi de amănunt se stabilesc în PTE.
    
ART. 78
    Retragerea şi oprirea manevrei se face din ordinul verbal al IDM dispozitor, dat după caz, acarului, revizorului de ace, respectiv agentului de la coloana de manevră, masa de manevră, CAM sau direct conducătorului manevrei, indicându-se numărul trenului şi linia de primire/expediere/trecere a trenului. IDM dispozitor consideră manevra retrasă şi oprită numai după primirea de la personalul menţionat a confirmării de retragere şi oprire a manevrei.
    
ART. 79
    (1) În cazul în care manevra s-a executat cu depăşirea semnalelor cu lumină roşie sau albastră, în baza ordinului de circulaţie a cărui valabilitate nu a expirat, odată cu ordinul dat pentru retragerea şi oprirea manevrei, IDM dispozitor retrage personal sau dispune retragerea ordinului de circulaţie de la mecanic; în acest caz, ordinul de circulaţie îşi pierde valabilitatea.
    (2) Acarul, revizorul de ace, respectiv agentul de la coloana de manevră, masa de manevră sau CAM aduce verbal la cunoştinţa conducătorului de manevră, ordinul IDM dispozitor chiar dacă manevra staţionează.
    (3) Conducătorul manevrei comunică mecanicului şi partidei de manevră ordinul de retragere şi oprire a manevrei, retrage şi opreşte manevra, după care retrage ordinul de circulaţie de la mecanic şi comunică celui de la care a primit ordinul, că "manevra a fost retrasă şi oprită la linia ...... (numărul liniei)", după care înmânează ordinul de circulaţie retras celui care l-a emis. Numai după primirea acestei comunicări, acarul, revizorul de ace, respectiv agentul de la coloana de manevră, masa de manevră sau CAM raportează retragerea şi oprirea manevrei către IDM dispozitor care a dat ordinul de retragere şi oprire.
    (4) IDM dispozitor consideră că manevra a fost retrasă şi oprită după ce a primit această raportare şi după ce s-a convins că ordinul de circulaţie, emis pentru depăşirea la manevră a semnalelor luminoase la care arde o lumină roşie sau a semnalelor luminoase de manevră cu lumină albastră, a fost retras de la mecanic şi a fost restituit celui care l-a emis; prevederi de amănunt se stabilesc în PTE.
    (5) Când ordinul de retragere şi oprire a manevrei este transmis de către IDM dispozitor direct conducătorului manevrei, după primirea raportării de la acesta că manevra a fost retrasă şi oprită şi după ce IDM dispozitor s-a convins că ordinul de circulaţie a fost retras de la mecanic şi a fost restituit celui care l-a emis, acesta transmite acarului sau revizorului de ace, respectiv agentului de la coloana de manevră, masa de manevră sau CAM că manevra a fost retrasă şi oprită.
    
ART. 80
    (1) Mişcările de manevră executate simultan cu primirea şi/sau expedierea trenului se admit numai dacă parcursul de primire a trenului şi continuarea acestui parcurs, precum şi parcursul de expediere a trenului sunt separate de parcursurile de manevră, prin macazuri de acoperire manipulate şi blocate, respectiv asigurate în poziţie spre linii de evitare sau spre alte linii ce pot face această funcţie. În cazul staţiilor înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc, cheile încuietorilor macazurilor de acoperire trebuie să se afle pe tabloul de chei din biroul de mişcare sau de la posturile de macazuri.
    (2) În anumite staţii înzestrate cu cocoaşă de triere, stabilite de administratorul infrastructurii feroviare publice, în care nu sunt asigurate condiţiile menţionate la alin. (1), se admite executarea manevrei prin împingere la triere, pe continuarea parcursului de primire a trenului simultan cu primirea trenului, în următoarele condiţii:
    a) trenul care se primeşte să fie frânat automat;
    b) viteza trenului peste aparatele de cale şi pe linia de primire să nu depăşească 20 km/h; această viteză - condiţie de circulaţie a trenului, va fi prevăzută în livretele cu mersul trenurilor de marfă.
    În acest caz, prevederi de amănunt se stabilesc în PTE.
    (3) Se interzice efectuarea mişcărilor de manevră cu acces la parcursuri de primire/expediere/trecere ale trenurilor de călători, precum şi a celor cu acces pe continuarea acestor parcursuri.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Oprirea vehiculelor feroviare fugite

    
ART. 81
    (1) În caz de fugire a vehiculelor feroviare, întregul personal feroviar este obligat să întrebuinţeze toate mijloacele pentru oprirea acestora.
    (2) Personalul feroviar care observă vehicule feroviare fugite, este obligat să avizeze imediat pe IDM din cea mai apropiată staţie de cale ferată. IDM va aviza posturile de macazuri şi de barieră din incinta staţiei şi din linie curentă, posturile ajutătoare de mişcare şi posturile de mişcare din linie curentă, staţia vecină - în sensul fugirii - şi operatorul de circulaţie, comunicând, dacă este posibil, felul încărcăturii şi dacă sunt oameni în vehiculele feroviare fugite.
    (3) Pentru evitarea ciocnirii vehiculelor feroviare fugite cu trenurile în circulaţie sau cu alte vehicule feroviare, operatorul de circulaţie avizează staţiile interesate despre fugirea vehiculelor feroviare şi dispune:
    a) interzicerea expedierii oricărui tren, atât pe linie simplă cât şi pe linie dublă, pe întreaga distanţă pe care ar putea să o parcurgă vehiculele feroviare fugite;
    b) oprirea trenurilor aflate în mers, pe linia alăturată celei pe care circulă vehiculele feroviare fugite - în cazul circulaţiei pe linie dublă sau triplă - pe cât posibil în aliniament şi evacuarea în condiţii de securitate a călătorilor din vagoane;
    c) oprirea imediată a trenului contra căruia fug vehiculele feroviare, în orice punct, în afara lucrărilor de artă şi darea înapoi a trenului oprit în linie curentă, cu excepţia cazurilor când darea înapoi a trenului este interzisă;
    d) evacuarea călătorilor din vagoane, în condiţiile securitate, în cazul în care nu este posibilă darea înapoi a trenului din linie curentă;
    e) oprirea şi reţinerea în prima staţie a trenului care este urmărit de vehiculele feroviare fugite, pentru evitarea ciocnirii.
    (4) Staţiile care au fost înştiinţate despre fugirea vehiculelor feroviare iau imediat măsuri pentru oprirea acestora. În acest scop, macazurile se manipulează pe linie liberă şi se aşează pe linie materiale de masă - pământ, nisip, pietriş - saboţi de mână sau alte obiecte care pot reduce viteza vehiculelor feroviare fugite sau care le pot opri.
    (5) În cazul în care aceste mijloace de oprire nu pot fi folosite din lipsă de timp sau există convingerea că vehiculele fugite, în cazul trecerii prin staţie urmează să întâlnească sau să ajungă un tren, se va evita pericolul unei ciocniri opunându-le orice fel de obstacole, dirijându-le pe o linie înfundată sau deraindu-le prin întredeschiderea unui macaz de la o linie cât mai îndepărtată de linia directă.
    (6) Măsurile specificate mai sus nu sunt limitative, personalul putând lua şi alte măsuri, din proprie iniţiativă, în raport cu situaţia de moment.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Manevra de introducere-scoatere a locomotivelor şi automotoarelor în/din depou

    
ART. 82
    (1) Modul de efectuare a manevrei de introducere-scoatere în/din depou a locomotivelor izolate sau cu vagoane WIT, precum şi a automotoarelor cu sau fără remorci, se stabileşte în PTE.
    (2) Manevra acestor vehicule feroviare pe liniile staţiei se face pe baza semnalelor optice şi acustice date de personalul posturilor de macazuri şi a indicaţiilor semnalelor fixe de manevră, dacă există, completate, după caz, cu comunicările făcute de către IDM prin radiotelefon.
    (3) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, manevra acestor vehicule feroviare pe liniile staţiei se face pe baza indicaţiilor permisive ale semnalelor luminoase de manevră, completate după caz, cu comunicările făcute de către IDM prin radiotelefon.

    
CAP. II
    COMPUNEREA TRENURILOR

    SECŢIUNEA 1
    Reguli generale la compunerea trenurilor

    
ART. 83
    (1) Se numeşte tren, un grup de vehicule feroviare legate regulamentar între ele şi de locomotiva de remorcare, semnalizat cu semnale de cap şi fine de tren.
    (2) Automotoarele, ramele electrice sau diesel, UAM cu sau fără vagoane, precum şi locomotivele izolate sunt considerate tot trenuri.
    
ART. 84
    (1) Fiecare tren trebuie să fie compus potrivit reglementărilor specifice în vigoare, a prevederilor cuprinse în planul de formare a trenurilor şi în livretele cu mersul trenurilor.
    (2) Tonajul maxim şi lungimea maximă a trenurilor se stabilesc prin planul de mers al trenurilor şi se trec în livrete de mers.
    (3) Trenurile trebuie compuse astfel încât tonajul şi lungimea acestora să nu depăşească valorile maxime prevăzute în mersurile întocmite pentru acestea. În mod excepţional, la cererea scrisă a operatorului de transport feroviar interesat, se admite îndrumarea trenurilor mai lungi decât lungimea maximă prevăzută, numai cu dispoziţie scrisă a operatorului de circulaţie care stabileşte şi condiţiile de circulaţie.
    (4) Calculul lungimii trenului se face în metri, după întocmirea arătării vagoanelor, pe baza datelor şablonate pe vehiculele din tren, la care se adaugă şi lungimea locomotivelor care remorcă trenul, inclusiv a locomotivei împingătoare legată la tren şi frână. Pentru vehiculele care nu au şablonată lungimea reală se socotesc câte 5 m pentru fiecare osie, iar vehiculele cu mai mult de 4 osii se consideră drept vehicule cu 4 osii. La stabilirea lungimii trenurilor, pentru fiecare locomotivă se iau în calcul câte 25 m, fracţiunile sub 0,5 m se neglijează, iar fracţiunile de 0,5 m şi mai mari se rotunjesc la 1 m.
    
ART. 85
    Trenurile de marfă care sunt deservite de partidă de manevră pe secţie, trebuie să aibă de regulă, în compunerea lor un vagon de serviciu amenajat de către operatorul de transport feroviar, în care ia loc partida de manevră pe secţie şi alţi agenţi.
    
ART. 86
    (1) După terminarea operaţiilor de compunere a unui tren, acesta se acoperă în ambele capete cu discuri roşii şi se pune la dispoziţia personalului de vagoane pentru efectuarea reviziei tehnice şi a probei de frână, în vederea expedierii. Ridicarea discurilor de acoperire se face de către personalul de vagoane după terminarea reviziei tehnice şi a probei de frână.
    (2) Amplasarea, iluminarea, şi depozitarea discurilor roşii se fac de către personalul operatorului de transport feroviar care compune trenul şi se stabilesc în PTR.
    
ART. 87
    Prevederi de amănunt privind avizarea punerii trenurilor la dispoziţia personalului care execută revizia tehnică şi proba de frână în vederea expedierii, precum şi a terminării acestora se stabilesc în PTE.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele feroviare la introducerea lor în tren

    
ART. 88
    (1) La introducerea în trenuri vehiculele feroviare nu trebuie să prezinte defecte, iar marfa din acestea trebuie să fie încărcată şi asigurată conform reglementărilor specifice în vigoare. Este interzisă introducerea în trenuri şi menţinerea în circulaţie a următoarelor vehicule feroviare:
    a) vagoanele care au fost deraiate, accidentate sau sunt defecte, fără avizul scris al revizorului tehnic de vagoane;
    b) vehiculele feroviare motoare deraiate, accidentate sau defecte, fără avizul scris al personalului tehnic de specialitate;
    c) vagoanele cu barele timoneriei de frână sau alte piese, rupte sau desprinse, care depăşesc gabaritul CFR de vagon - de încărcare sau care sunt neasigurate, căzute din suporţii de fixare sau din cârligele de repaus;
    d) vagoanele cu: locuri plane sau cu brocuri pe suprafaţa de rulare a roţilor, cutii de osie aprinse sau ieşite din furcile de gardă, roţi blocate;
    e) vagoanele cu arcuri de suspensie sau furci de gardă rupte, strâmbe sau desprinse;
    f) vagoanele cu tampoane strâmbe, rupte sau lipsă;
    g) vagoanele descoperite sau acoperite, cu uşi sau clape desprinse sau deschise, precum şi vagoanele descoperite, cu dispozitivele de închidere incomplete sau defecte;
    h) vagoanele cu uşi căzute de pe şina de rulare, expuse căderii în parcurs;
    i) vagoanele încărcate cu containere care au uşile deschise;
    j) vagoanele încărcate fără respectarea reglementărilor specifice în vigoare, precum şi vagoanele descoperite cu încărcătura deplasată sau neasigurată conform reglementărilor specifice;
    k) vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile" a căror frână automată şi de mână nu este izolată şi sigilată;
    l) vagoanele goale cu ţepuşe neaşezate în locaşul lor, ieşite din gabarit sau cu dispozitivele de asigurare a încărcăturii nefixate în poziţia de repaus;
    m) vagoanele cu scurgeri din conţinut;
    n) vagoanele cu transporturi cu gabarit depăşit şi vagoanele cu sarcina pe osie depăşită, dacă nu au aprobare de circulaţie, conform reglementărilor specifice în vigoare;
    o) vagoanele cu ghereta frânei desprinsă şi expusă căderii în parcurs;
    p) vagoanele cu capacele de la dome sau gurile de încărcare de pe acoperiş deschise;
    r) vagoanele descoperite, încărcate cu materiale metalice lungi sau voluminoase - cazane, tabliere metalice, şine, vehicule - dacă încărcătura nu este legată printr-o legătură metalică - oţel sau cupru - la saşiul vagonului, când circulă pe liniile electrificate;
    s) vagoanele cu tabla acoperişului desprinsă şi vagoanele ale căror prelate sunt desprinse sau fixate necorespunzător;
    t) vagoanele nedescărcate complet sau cu încărcătura pe o parte.
    (2) Este interzisă introducerea în trenuri şi menţinerea în circulaţie a vehiculelor feroviare neînscrise în parcul unui operator de transport feroviar sau care nu au fost autorizate pentru circulaţie conform reglementărilor specifice.
    
ART. 89
    (1) Verificarea condiţiilor tehnice ale vagoanelor la introducerea lor în trenuri se face de către revizorul tehnic de vagoane în cadrul operaţiilor de revizie tehnică la compunere.
    (2) În staţiile în care se formează trenuri directe, precum şi în staţiile din parcurs în care se efectuează ataşări/detaşări de vagoane, iar operatorul de transport feroviar nu poate asigura revizor tehnic de vagoane, se admite ca verificarea condiţiilor tehnice ale vagoanelor la introducerea lor în trenuri, să se facă de către alt personal de specialitate al operatorului de transport feroviar, autorizat să efectueze probele de frână. În cazul în care acest personal, nu poate decide dacă unele vagoane pot circula în compunerea trenului, solicită mecanicului să-şi dea avizul asupra introducerii acestor vagoane în tren; avizul mecanicului se dă în scris, în rubrica "Menţiuni asupra trenului" din foaia de parcurs a locomotivei, iar vagoanele pentru care mecanicul nu şi-a dat avizul că pot circula în tren, se reţin în staţie.
    (3) În cazul în care verificarea condiţiilor tehnice ale vagoanelor la introducerea lor în trenuri se face conform prevederilor alin. (2) operatorul de transport feroviar trebuie să asigure, într-o staţie intermediară din parcurs, efectuarea reviziei tehnice în tranzit şi proba completă sau parţială de frână, după caz, de către personal propriu sau de către furnizori de servicii feroviare autorizaţi.
    (4) Staţia intermediară din parcurs în care trenul trebuie oprit pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (3) se stabileşte de către administratorul infrastructurii feroviare la solicitarea operatorului de transport feroviar, prin mersul întocmit pentru tren.
    
ART. 90
    (1) Condiţiile de circulaţie stabilite de către revizorul tehnic de vagoane în avizul scris, dat pentru introducerea în trenuri a vagoanelor care au fost deraiate, accidentate sau sunt defecte, se aduc la cunoştinţa operatorului de circulaţie - de către IDM - pentru a dispune asupra circulaţiei trenurilor respective, cu respectarea acestor condiţii; în acelaşi mod se procedează şi în cazul condiţiilor stabilite prin avizul scris al personalului tehnic de specialitate al operatorului de transport feroviar, pentru vehiculele feroviare motoare care au fost deraiate, accidentate sau sunt defecte.
    (2) Condiţiile stabilite de către revizorul tehnic de vagoane respectiv de către personalul tehnic de specialitate în avizul scris se aduc la cunoştinţa mecanicului, de către IDM, prin ordin de circulaţie.
    (3) Circulaţia trenurilor compuse numai din vagoane defecte, numai din vagoane cu revizia periodică expirată sau numai din vagoane pentru casare, se stabileşte prin reglementări specifice.
    
ART. 91
    (1) Predarea-primirea vagoanelor se face conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (2) Vagoanele aduse în staţie în vederea introducerii lor în trenuri se revizuiesc din punct de vedere tehnic şi al modului de încărcare de către personalul operatorului de transport feroviar.
    (3) Lipsurile sau degradările la vagoane se notifică de către revizorul tehnic de vagoane, iar în staţiile fără revizor tehnic de vagoane, de către personal propriu al operatorului de transport feroviar.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Aranjarea vagoanelor în trenurile de călători

    
ART. 92
    (1) În trenurile de călători vagoanele se aranjează în ordinea stabilită de operatorul de transport feroviar prin reglementări proprii, de către personalul acestuia, respectându-se următoarele condiţii:
    a) primul vagon aşezat după locomotiva care remorcă trenul, trebuie să fie de regulă, un vagon de bagaje sau de poştă;
    b) primul compartiment al primului vagon de călători din capătul dinspre locomotiva care remorcă trenul nu trebuie să fie ocupat de călători. Acesta trebuie încuiat şi prevăzut cu tăbliţă cu inscripţia "compartiment de siguranţă", amplasată pe uşa compartimentului; în afara personalului care deserveşte trenul, în compartimentul de siguranţă are acces numai personalul care are drept de control sau supracontrol.
    (2) La primul şi la ultimul vagon de călători din tren, uşile frontale extreme ale acestora precum şi uşile frontale ale vagoanelor de călători vecine care nu asigură intercomunicaţii, trebuie să fie închise şi încuiate iar plăcile de intercomunicaţie trebuie să fie ridicate şi fixate în această poziţie.
    
ART. 93
    (1) Operatorul de transport feroviar de călători poate solicita, în cazuri bine justificate, oprirea unui tren în una din staţiile din parcurs, în care acesta nu are prevăzută oprire, pentru modificarea compunerii acestuia sau în vederea înlăturării unor defecte sau deficienţe care nu afectează siguranţa circulaţiei, la vehiculele din tren.
    (2) Operatorul de transport feroviar va adresa solicitarea de la alin. (1), în scris către administratorul infrastructurii feroviare, care dispune după caz, oprirea trenului într-una din staţiile în care acesta nu are prevăzută oprire sau prelungirea staţionării trenului în una din staţiile în care acesta are prevăzută oprire.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Aranjarea vagoanelor în trenurile de marfă

    
ART. 94
    (1) În trenurile de marfă vagoanele se aranjează de către personalul operatorului de transport feroviar, conform reglementărilor specifice în vigoare, astfel încât:
    a) în trenurile care circulă cu locomotivă împingătoare, să nu se introducă în ultimele 350 tone brute din tren, vehicule a căror masă brută (tara + încărcătura) este mai mică de 20 tone;
    b) vagoanele cu frână automată activă precum şi cele cu frână de mână în stare de funcţionare să fie aranjate în corpul trenului cât mai uniform.
    (2) În trenurile de marfă nu trebuie să se găsească grupuri de vagoane numai cu conductă de trecere, cu un număr total de osii mai mare de:
    a) 12 osii, imediat după locomotivă şi între două vagoane cu frână automată activă - pentru trenurile de marfă, indiferent de rangul în care sunt prevăzute să circule;
    b) 4 osii, înaintea ultimelor trei vagoane din tren care trebuie să aibă frâne automate active - pentru trenurile de marfă care sunt prevăzute să circule într-un rang, altul decât rangul VII;
    c) 4 osii, înaintea vagonului de semnal - pentru trenurile de marfă care sunt prevăzute să circule în rangul VII, numai dacă sunt deservite de cel puţin un agent cu atribuţii pentru menţinerea pe loc a trenului cu frâne de mână şi pentru asigurarea vagoanelor contra fugirii.
    (3) Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească ultimul vagon al fiecărui tren - denumit în continuare vagon de semnal - sunt prevăzute în reglementările specifice în vigoare.
    (4) Dacă trenul urmează să-şi schimbe în parcurs sensul de mers, operaţie denumită în continuare rebrusment, personalul operatorului de transport feroviar trebuie să compună trenul astfel încât să fie respectate condiţiile prevăzute la alin. (2), atât la îndrumarea din staţia de compunere cât şi la îndrumarea din staţia în care se face rebrusmentul.
    (5) În cazul trenurilor pentru care este prevăzută detaşarea de grupe de vagoane în parcurs, personalul operatorului de transport feroviar trebuie să compună trenul în staţia de compunere, astfel ca după detaşarea fiecărei grupe, aranjarea vagoanelor în tren să respecte condiţiile stabilite la alin. (2).
    (6) Aranjarea vagoanelor în trenurile de marfă prevăzute în livretul cu mersul trenurilor să circule în rangul VII, se face de regulă în ordinea succesiunii staţiilor în care se manevrează.
    
ART. 95
    (1) Modul de aranjare în trenurile de marfă a vagoanelor a căror încărcătură depăşeşte gabaritul CFR de vagon - de încărcare, a vagoanelor care depăşesc sarcina admisă pe osie sau pe metru liniar, precum şi a vehiculelor feroviare de construcţie specială, se stabileşte pentru fiecare caz în parte, odată cu emiterea aprobării de circulaţie a acestora, cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare.
    (2) Aranjarea în trenuri a vagoanelor transpuse se face conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (3) În trenurile de marfă, vagoanele cu diferenţe de înălţime între centrele tampoanelor învecinate, mai mari de 100 mm se aranjează la urma trenului.
    (4) În cazul trenurilor remorcate şi cu locomotivă împingătoare, nu se admit în compunerea trenului vagoane cu diferenţă de înălţime, între centrele tampoanelor învecinate, mai mare de 100 mm, iar diferenţa de înălţime, între centrele tampoanelor locomotivei împingătoare şi ale ultimului vagon, nu trebuie să fie mai mare de 90 mm.
    (5) Aranjarea în tren a vagoanelor specializate pentru transportul panourilor şi tronsoanelor de şină, precum şi compunerea trenurilor cu boghiuri speciale se face cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare.
    
ART. 96
    La compunerea trenurilor convoaie, care circulă în complexe feroviare, se aplică regulile generale de la compunerea trenurilor, asigurându-se repartizarea cât mai uniformă a frânelor automate şi de mână din convoi, ultimul vagon din tren având frână automată activă.
    
ART. 97
    (1) Următoarele vehicule feroviare se aranjează obligatoriu la urma trenului de marfă ca vagon de semnal, iar când nu sunt îndeplinite condiţiile acestuia, după vagonul de semnal:
    a) automotoarele şi remorcile de automotor;
    b) vagoanele cu diferenţă de înălţime între centrele tampoanelor învecinate, mai mare de 100 mm;
    c) vagoanele încărcate cu obiecte lungi, legate între ele prin încărcătură sau prin bare de prelungire.
    (2) Tenderele de locomotivă, plugurile de zăpadă simple şi UAM se aranjează la urma trenului după vagonul de semnal.
    (3) Se admit la urma trenului, după vagonul de semnal, vagoanele defecte care nu îndeplinesc condiţiile de circulaţie în corpul trenului, având conducta generală de aer defectă sau lipsă.
    (4) La aranjarea vehiculelor feroviare prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) după vagonul de semnal se respectă toate condiţiile obligatorii de siguranţă circulaţiei prevăzute în reglementările specifice în vigoare, referitoare la introducerea vehiculelor feroviare în trenuri, la compunerea trenurilor şi la ataşarea vehiculelor feroviare după vagonul de semnal.
    
ART. 98
    (1) Vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile" şi locomotivele diesel şi electrice trebuie să fie despărţite de vagoanele a căror încărcătură, în parcurs, se poate deplasa în sens longitudinal, printr-un vagon acoperit sau descoperit cu pereţii înalţi, gol sau încărcat cu mărfuri care nu se pot deplasa longitudinal.
    (2) Vagoanele în care iau loc însoţitorii transporturilor de mărfuri periculoase din categoria "explozibile", în cazul în care sunt dotate cu sobe în stare de funcţionare, se aranjează după vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", despărţite de acestea prin cel puţin 6 osii de siguranţă.
    (3) Vagoanele repartizate pentru încărcare cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", trebuie să aibă frâna automată şi de mână izolată, înainte de punerea la încărcare a acestora. Izolarea frânei automate şi de mână se face de către personalul autorizat al operatorului de transport feroviar, prevăzut în reglementările specifice proprii ale acestuia. În acest caz, în partea de sus a documentului de transport se scrie cu culoare roşie menţiunea "FRÂNĂ AUTOMATĂ ŞI DE MÂNĂ IZOLATĂ - NU SE VOR ACŢIONA", iar în "arătarea vagoanelor trenului", în dreptul acestor vagoane, rubricile "masă frânată automat" şi "masă frânată de mână" se barează. Punerea în funcţiune a frânei automate şi de mână la aceste vagoane se face de către personalul operatorului de transport feroviar, numai după ce vagoanele au fost descărcate.
    (4) Când în compunerea unui tren sunt introduse vagoane încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", IDM avizează mecanicul, prin ordin de circulaţie.
    (5) Programarea circulaţiei, expedierea şi circulaţia vagoanelor încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile" se face conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (6) Vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile" nu se introduc în trenurile care au în compunere vagoane care transportă oameni, exceptând vagoanele în care iau loc însoţitorii acestor mărfuri. În trenurile cu transporturi militare se pot introduce asemenea vagoane numai în condiţiile stabilite de organele militare.
    
ART. 99
    (1) Vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile" şi "incendiabile", cu excepţia vagoanelor cisternă încărcate cu produse petroliere - benzine, motorine, păcură, ţiţei - trebuie să fie aranjate în corpul trenului având ca vagoane de acoperire, cel puţin:
    a) 12 osii după locomotiva care trage trenul sau după locomotiva intercalată, dacă există;
    b) 6 osii înaintea locomotivei intercalate sau a locomotivei care împinge trenul.
    (2) Vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", trebuie să fie aranjate în corpul trenului înaintea vagoanelor cu mărfuri periculoase din categoria "incendiabile" şi separate de acestea prin cel puţin 6 osii de siguranţă. Ca osii de siguranţă nu pot fi folosite vagoane încărcate cu produse petroliere.
    (3) Vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "incendiabile" pot fi aranjate şi la urma trenului, dacă trenul nu are locomotivă împingătoare.
    (4) În cazul în care vagoanele acoperite, încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "incendiabile", au uşile şi obloanele în bună stare şi închise, pot fi aranjate imediat după locomotiva/locomotivele din capul trenului sau înaintea locomotivelor intercalate şi împingătoare.
    
ART. 100
    (1) Vagoanele cisternă, încărcate cu produse petroliere albe, trebuie să fie separate de locomotiva din capul trenului prin cel puţin un vagon gol sau încărcat cu alte mărfuri decât cele periculoase din categoria "explozibile", iar în lipsa acestuia prin cel puţin un vagon încărcat cu produse petroliere negre sau motorină.
    (2) Excepţie de la prevederile de la alin. (1) fac trenurile formate numai din vagoane cisternă, încărcate cu produse petroliere albe, la care nu se asigură vagon de acoperire.
    
ART. 101
    (1) Personalul operatorului de transport feroviar sau al operatorului economic care efectuează operaţiuni de transport feroviar, este obligat să compună trenurile conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (2) Verificarea şi răspunderea pentru aranjarea vagoanelor în tren şi a compunerii trenurilor cu respectarea reglementări tor specifice în vigoare, revine personalului operatorului de transport feroviar.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Aranjarea vagoanelor în trenurile mixte

    
ART. 102
    (1) În trenurile mixte vagoanele se aranjează de către personalul operatorului de transport feroviar conform reglementărilor specifice în vigoare, respectându-se următoarele:
    a) aranjarea vagoanelor de călători în trenurile mixte se face la urma trenului, în perioada în care nu se încălzesc şi după locomotivă, în perioada de încălzire, cu respectarea regulilor stabilite pentru trenurile de călători;
    b) vagoanele de călători se separă prin cel puţin un vagon acoperit, gol sau încărcat cu mărfuri care nu se deplasează longitudinal, de vagoanele descoperite încărcate cu buşteni, stâlpi, şine sau alte materiale asemănătoare care se pot deplasa în sens longitudinal în timpul mersului.
    (2) Vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", "radioactive", clor lichid, gaze lichefiate, "incendiabile" sau rău mirositoare nu se introduc în trenurile mixte.
    (3) Aranjarea vagoanelor de marfă în trenurile mixte se face în ordinea geografică a staţiilor în care se manevrează.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Legarea şi dezlegarea vehiculelor din trenuri

    
ART. 103
    (1) Legarea şi dezlegarea locomotivei sau a automotoarelor la şi de la tren şi frână, cât şi între ele se face cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare, de către personalul operatorului de transport feroviar.
    (2) În toate cazurile legarea locomotivei sau a automotorului la tren se verifică de către mecanic, care răspunde de executarea corectă a acestei operaţiuni.
    (3) Cuplarea locomotivelor la trenurile de călători, mixte sau la vagoanele ocupate cu oameni se face pe baza semnalelor date de către un agent al trenului sau alt agent al operatorului de transport feroviar.
    
ART. 104
    (1) Legarea vagoanelor de călători între ele, precum şi legarea vagoanelor de călători cu cele de marfă trebuie să se facă numai după oprirea completă a acestora. La legarea vagoanelor din trenurile de călători, cupla în funcţiune a aparatului de tracţiune trebuie să fie strânsă cu încă 1-2 rotaţii după atingerea discurilor tampoanelor.
    (2) La legarea vagoanelor din trenurile de marfă şi mixte, cupla în funcţiune a aparatului de tracţiune trebuie să fie strânsă până la atingerea discurilor tampoanelor. Cupla rămasă liberă se pune în cârligul de repaus, iar în lipsa acestuia cupla se va scurta prin înşurubare completă, cu excepţia cuplei de la vagonul de semnal care va fi pusă în cârligul de tracţiune.
    (3) La legarea vagoanelor de călători transpuse, înzestrate cu cuplă cu şurub, de alte vehicule de cale ferată prevăzute cu astfel de cuple, se fac active ambele cuple. Această legare devine posibilă trecând laţul cuplei vehiculului în cauză printre eclisele cuplei vagonului transpus.
    (4) În toate cazurile agentul care a efectuat legarea face şi egalizarea cuplelor.
    
ART. 105
    Legarea între grupul de vehicule prevăzute cu cuplă automată şi grupul de vehicule prevăzute cu cuple cu şurub se face printr-o cuplă mixtă de tracţiune care se fixează de cupla automată; în acest caz legarea se face între vehicule prevăzute cu tampoane sau în conformitate cu alte reglementări specifice în vigoare.
    
ART. 106
    (1) Legarea şi dezlegarea vagoanelor între ele, în/din trenuri, se face de către agenţii operatorilor de transport feroviar.
    (2) Legarea şi dezlegarea vagoanelor din trenurile de călători a căror conductă generală de înaltă tensiune este alimentată în tot timpul anului precum şi din trenurile de călători încălzite electric se face de către agentul operatorului de transport feroviar numai după ce revizorul tehnic de vagoane sau în lipsa acestuia, şeful de tren, a predat cheia de la cupla electrică agentului operatorului de transport feroviar, confirmând verbal că a deconectat conducta generală de înaltă tensiune a trenului şi a întrerupt-o la locul legării/dezlegării.
    (3) Responsabil pentru legarea corectă a vagoanelor din tren este agentul operatorului de transport feroviar care face legarea.
    
ART. 107
    (1) Dezlegarea locomotivei de la tren se face din ordinul IDM, numai după ce garnitura a fost asigurată contra fugirii.
    (2) În cazul dezlegării locomotivei împingătoare legate la tren şi frână, agentul operatorului de transport feroviar care efectuează această operaţie are obligaţia să pună cupla vagonului de semnal în cârligul de tracţiune, semiacuplările în suporţi şi să semnalizeze trenul.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Echiparea şi deservirea trenurilor

    
ART. 108
    (1) Trenurile trebuie să fie echipate potrivit actelor normative şi reglementărilor specifice în vigoare cu mijloace, dispozitive sau echipamente, astfel încât să se asigure semnalizarea corectă, stingerea incendiilor şi acordarea primului ajutor medical. Locomotivele vor fi dotate cu un manometru de control pentru efectuarea probei frânelor de către agenţi autorizaţi ai operatorului de transport feroviar.
    (2) Trenurile trebuie să fie deservite de către cel puţin doi agenţi, din care unul este mecanicul; al doilea agent al trenului poate fi: mecanic ajutor, şef de tren sau un alt agent, autorizat pentru a executa funcţia de şef de tren. Trenurile care pot fi deservite de cel puţin un agent - mecanicul de locomotivă sau conducătorul vehiculului feroviar - sunt:
    a) automotoarele şi ramele electrice sau diesel;
    b) UAM cu sau fără vagoane;
    c) locomotiva izolată.
    Echipamentele şi/sau dispozitivele de siguranţă şi vigilenţă din dotarea vehiculelor feroviare prevăzute la lit. a), b) şi c), trebuie să îndeplinească cerinţele obligatorii impuse, să fie în stare de funcţionare şi în acţiune.
    (3) Operatorul de transport feroviar stabileşte numărul de agenţi care deservesc trenul, prin reglementări specifice proprii cu respectarea prevederilor de la alin. (2), în funcţie de categoria trenului, volumul de lucru, caracteristicile secţiilor de circulaţie, necesitatea menţinerii pe loc a trenului cu frâne de mână, precum şi alte condiţii stabilite.
    (4) Deservirea trenurilor compuse din vagoane specializate pentru transportul şinelor şi panourilor de cale ferată, precum şi a trenurilor compuse din boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale ferată şi a tronsoanelor de şină se face cu respectarea prevederilor alin. (2) şi a celorlalte reglementări specifice în vigoare.
    (5) Trenurile de marfă pentru care s-au prevăzut ataşări/detaşări de vagoane în staţiile din parcurs, pot fi deservite de partide de manevră pe secţie. În cazul în care aceste trenuri nu sunt deservite de partide de manevră pe secţie, operatorul de transport feroviar este obligat să asigure partidă de manevră în staţiile respective.
    
ART. 109
    (1) Trenurile se îndrumă de regulă, fără agent la urmă.
    (2) Îndrumarea trenurilor de marfă cu agent la urmă este obligatorie în cazurile în care:
    a) lungimea trenului este mai mare decât lungimea maximă admisă pe secţia de circulaţie pe care circulă trenul;
    b) declivitatea secţiei de circulaţie, indiferent de sensul de circulaţie este mai mare de 210/00 şi trenul nu are locomotivă împingătoare legată la tren şi frână;
    c) nu sunt asigurate condiţiile de deplasare la urma trenului, în timp de 12 minute, a celui de-al doilea agent al trenului în cazul opririi neprevăzute a trenului în linie curentă; porţiunile de linie pe care nu sunt asigurate aceste condiţii se stabilesc de conducerea structurii regionale a administratorului infrastructurii feroviare.
    (3) În toate cazurile când trenurile circulă cu agent la urmă, vagonul de semnal trebuie să fie înzestrat obligatoriu cu gheretă de frână, iar agentul va fi dotat cu radiotelefon.
    
ART. 110
    Dacă şeful de tren devine inapt pentru serviciu în timpul parcursului, atribuţiile sale sunt preluate de:
    a) un alt agent stabilit de către operatorul de transport feroviar, la îndrumarea din staţia de domiciliu;
    b) mecanicul trenului - în cazul trenurilor deservite numai de mecanic şi şef de tren - până la prima staţie din parcurs, în care acesta opreşte trenul chiar dacă nu are oprire, aducând cazul la cunoştinţa IDM; acesta avizează operatorul de circulaţie în vederea înştiinţării operatorului de transport feroviar interesat, pentru remedierea neajunsului.
    
ART. 111
    (1) În cazul opririi neprevăzute în linie curentă a trenului care circulă cu locomotivă cu conducere simplificată - fără mecanic ajutor - iar şeful de tren, respectiv agentul autorizat să execute funcţia de şef de tren nu poate lua legătura cu mecanicul şi nu percepe nici semnalul "Atenţie" dat cu fluierul locomotivei, acesta se prezintă din proprie iniţiativă la locomotivă şi în cazul în care constată că mecanicul şi-a pierdut capacitatea de conducere a trenului, ia următoarele măsuri:
    a) duce mânerul robinetului mecanic în poziţie de frânare rapidă, duce controlerul în poziţia '0' şi acţionează frâna directă;
    b) strânge frâna de mână a locomotivei şi asigură menţinerea pe loc a trenului cu frânele de mână;
    c) opreşte motorul diesel, respectiv scoate de sub tensiune locomotiva electrică;
    d) dă semnalul "Pericol" cu fluierul locomotivei concomitent cu avizarea celei mai apropiate staţii, prin orice mijloace.
    (2) Şeful de tren trebuie să fie instruit şi autorizat în acest scop, iar în cabina de conducere a locomotivei trebuie să fie afişate instrucţiuni pentru executarea operaţiilor prevăzute la alin. (1).
    (3) Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească locomotiva în cazul conducerii simplificate a acesteia sunt prevăzute în reglementările specifice în vigoare.
    
ART. 112
    (1) Frânele de mână necesare asigurării menţinerii trenului pe loc se stabilesc de către IDM la îndrumarea trenului, prin nota de repartizare a frânelor de mână pentru menţinerea pe loc şi se repartizează de către:
    a) mecanic, pentru mecanicul ajutor şi alţi agenţi ai trenului, dacă aceştia există;
    b) şeful de tren dacă există, pentru agenţii din partida de tren/de manevră.
    (2) În cazul în care frânele de mână nu sunt suficiente pentru asigurarea menţinerii pe loc a trenului în linie curentă, operatorul de transport feroviar asigură deservirea trenului cu un număr suficient de agenţi precum şi echiparea trenului cu numărul necesar de saboţi de mână, pentru menţinerea pe loc a trenului conform reglementărilor specifice în vigoare.
    
ART. 113
    (1) Locul şefului de tren în timpul parcursului, la trenurile de călători şi mixte, este în oricare vagon din garnitura de călători a trenului.
    (2) În timpul parcursului, agenţii din partida de manevră a trenului care manevrează pe secţie au locul stabilit de regulă, în vagonul de serviciu. În cazul în care nu se asigură vagon de serviciu, operatorul de transport feroviar poate dispune ca partida de manevră să aibă locul stabilit în cabina locomotivei, cu respectarea reglementărilor în vigoare.
    (3) La trenurile frânate mixt, agenţii ocupă vagoanele cu frânele de mână repartizate de către şeful de tren sau mecanic, după caz.
    
ART. 114
    (1) La plecarea trenului din staţie personalul care deserveşte trenul este obligat să urmărească ieşirea trenului peste macazuri şi să observe dacă nu se dau semnale de oprire.
    (2) În cazul în care după darea semnalului de pornire a trenului se impune oprirea, personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei va lua toate măsurile necesare pentru oprirea trenului.
    
ART. 115
    (1) La trecerea trenurilor de marfă, prin staţii, şeful de tren trebuie să fie prezent la uşa vagonului de serviciu sau la fereastra cabinei locomotivei, iar agentul de la urma trenului - în cazul trenurilor prevăzute să fie deservite astfel - trebuie să fie prezent pe platforma gheretei de frână de la vagonul de semnal, având ziua steguleţul galben desfăşurat, iar noaptea lanterna cu lumină albă îndreptată către IDM.
    (2) Lipsa de la post a agentului de la urma trenului sau a personalului de tren care deserveşte trenul format din boghiuri speciale pentru transportul panourilor şi a tronsoanelor de şină, se avizează de către IDM, operatorului de circulaţie care dispune oprirea trenului în prima staţie, unde se stabileşte cauza lipsei acestor agenţi.
    (3) În cazul în care agenţii lipsesc de la post - cu excepţia trenurilor formate din boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale ferată şi a tronsoanelor de şină - trenul poate fi expediat în continuare numai cu aprobarea operatorului de circulaţie şi cu respectarea condiţiilor de circulaţie a trenurilor de marfă fără agent la urmă.
    
ART. 116
    (1) Semnalizarea trenurilor, funcţionarea corectă a elementelor constructive de semnalizare ale vehiculelor din compunerea acestora, aplicarea şi ridicarea mijloacelor de semnalizare la şi de la tren, precum şi iluminarea şi stingerea acestora, se asigură de către agenţii operatorului de transport feroviar stabiliţi în reglementările specifice în vigoare, completate după caz, cu reglementări specifice proprii operatorului de transport feroviar.
    (2) Locomotivele izolate precum şi alte vehicule feroviare cu motor se semnalizează de către mecanicul ajutor sau de către mecanic în cazul deservirii locomotivelor numai de către mecanic.
    (3) Personalul care asigură semnalizarea trenului precum şi ridicarea mijloacelor de semnalizare de la tren poartă răspunderea executării corecte a acestor operaţii. Terminarea acestor operaţii se comunică IDM prin mijloacele TC.

    PARTEA A III-A
    CIRCULAŢIA TRENURILOR

    
CAP. I
    ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI TRENURILOR

    SECŢIUNEA 1
    Puncte de secţionare

    
ART. 117
    (1) Circulaţia trenurilor se face la distanţe separate prin puncte de secţionare, iar în cazuri excepţionale, la interval de timp.
    (2) Punctele de secţionare sunt:
    a) staţiile;
    b) haltele de mişcare;
    c) posturile de mişcare în linie curentă;
    d) semnalele luminoase de trecere ale BLA.
    (3) Se consideră puncte de secţionare şi semnalele de parcurs din staţii.
    (4) Staţiile sunt puncte de secţionare care au linii destinate circulaţiei trenurilor, efectuării operaţiunilor de manevră şi altor operaţiuni de transport feroviar.
    (5) Haltele de mişcare sunt puncte de secţionare care au cel puţin două linii pentru încrucişări şi treceri înainte de trenuri.
    (6) Posturile de mişcare în linie curentă sunt puncte de secţionare care deservesc ramificaţii în alte direcţii de mers, ramificaţii din linie curentă care deservesc linii aparţinând operatorilor economici, traversări, încălecări şi descălecări de linii acoperite cu semnale. Ele au rolul de a elibera linia curentă după ce trenul sau convoiul de manevră a depăşit aceste posturi.
    (7) Din punct de vedere al executării serviciului de mişcare staţiile, haltele de mişcare şi posturile de mişcare din linie curentă trebuie să fie deservite de către IDM, exceptând punctele de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, care sunt deservite de către agenţi.
    (8) În linie curentă pot funcţiona şi posturi ajutătoare de mişcare care deservesc joncţiuni ale liniilor operatorilor economici. Acestea nu sunt acoperite de semnale, nu sunt puncte de secţionare şi servesc pentru eliberarea liniei curente după gararea convoiului de manevră pe linia operatorului economic. Postul ajutător de mişcare este deservit de către IDM. Posturile ajutătoare de mişcare situate pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor sunt deservite de agenţi.
    (9) În unele cazuri, între punctele de secţionare pot exista posturi de macazuri în linie curentă, afiliate unei staţii şi destinate deservirii unor linii de cale ferată care nu aparţin infrastructurii feroviare publice, racordate din linie curentă. Acestea nu sunt puncte de secţionare. Reglementări de amănunt privind deservirea şi funcţionarea posturilor de macazuri din linie curentă se stabilesc în PTE.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Limitele incintei unei staţii

    
ART. 118
    (1) Limitele incintei unei staţii sunt semnalele de intrare ale acesteia.
    (2) Pe liniile duble, în cazul în care nu există semnal de intrare pentru circulaţia de pe linia falsă, linia din stânga, semnalele de intrare în sensul normal de circulaţie a trenului, delimitează incinta staţiei pentru ambele linii.
    (3) Pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor incinta punctului de secţionare este delimitată de indicatoarele permanente de acoperire.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Mersul trenurilor

    
ART. 119
    (1) Mersul trenurilor se stabileşte prin graficul de circulaţie şi este prevăzut în livretele cu mersul trenurilor. Fiecare tren trebuie să poarte un număr şi să circule după un mers dinainte stabilit.
    (2) În mod excepţional, în afară de trenurile prevăzute în graficul de circulaţie, pot circula şi trenuri suplimentare. Aceste trenuri circulă după mersuri întocmite cu ocazia punerii lor în circulaţie sau în condiţiile de circulaţie ale unor trenuri prevăzute în livretele cu mersul trenurilor, stabilite prin dispoziţiile de punere în circulaţie a acestora.
    (3) Trenurile suplimentare de călători au aceleaşi condiţii de circulaţie ca şi ale unui tren de aceeaşi categorie, prevăzut în livretele cu mersul trenurilor - viteză, timpi de mers, procent de masă frânată şi opriri - dacă nu se dispune altfel prin dispoziţia de punere în circulaţie.
    (4) Trenurile suplimentare de marfă au aceleaşi condiţii de circulaţie ca şi ale unui tren de aceeaşi categorie prevăzut în livretele cu mersul trenurilor - viteză, timpi de mers, procent de masă frânată şi opriri - dacă nu se dispune altfel prin dispoziţia operatorului de circulaţie.
    (5) Trenurile de serviciu - pentru transportul salariaţilor feroviari la şi de la serviciu - sau garniturile goale de călători, circulă conform mersurilor prevăzute în livretele cu mersul trenurilor.
    (6) În toate cazurile de circulaţie a trenurilor suplimentare, pentru care nu se întocmeşte un mers special, mecanicul este înştiinţat, asupra condiţiilor în care circulă trenurile, prin ordin de circulaţie în care se specifică: "........ circulaţi în condiţiile stabilite în livret pentru trenul - numărul ...", precum şi alte condiţii de circulaţie, dacă este cazul.
    
ART. 120
    (1) În caz de necesitate se admite suprimarea unor opriri sau circulaţia timpurie - înainte de ora prevăzută în mers - numai pentru trenurile de marfă, garniturile goale de călători, precum şi pentru anumite trenuri de călători prevăzute în livretele cu mersul trenurilor.
    (2) Suprimarea unor opriri sau circulaţia timpurie a trenurilor se face pe baza dispoziţiei operatorului de circulaţie, transmisă punctelor de secţionare staţii, halte de mişcare şi posturi de mişcare în linie curentă - în care se indică punctele de secţionare în care se suprimă oprirea şi ora reală de plecare.
    (3) Trenul timpuriu circulă cu numărul trenului prevăzut în grafic şi are condiţiile de circulaţie prevăzute în mersul trenului, care prin grafic circulă regulat, dacă nu se dispune altfel prin dispoziţia operatorului de circulaţie. După primirea dispoziţiei operatorului de circulaţie. IDM trebuie să avizeze suprimarea opririi şi/sau circulaţia timpurie la posturile de macazuri şi de barieră din incinta staţiei, la posturile ajutătoare de mişcare, la posturile de macazuri şi de barieră din linie curentă şi înmânează mecanicului ordin de circulaţie în care se menţionează circulaţia timpurie, eventualele suprimări ale opririlor precum şi ora reală a plecării.
    (4) Circulaţia timpurie şi suprimarea opririi trenurilor de marfă, în staţiile la care semnalul de intrare dă indicaţii asupra semnalului de ieşire, se face în baza indicaţiei de liber a semnalului de ieşire. În aceste cazuri nu mai este necesară avizarea mecanicului prin ordin de circulaţie.
    
ART. 121
    (1) Circulaţia trenurilor prevăzute în graficul de circulaţie şi a celor suplimentare se aduce la cunoştinţa personalului interesat, astfel:
    a) prin livretele cu mersul trenurilor;
    b) prin programul de circulaţie, periodic;
    c) prin dispoziţie scrisă a operatorului de circulaţie, ori de câte ori intervin anulări sau suplimentări de trenuri faţă de programul de circulaţie zilnic.
    (2) Anularea circulaţiei trenurilor prevăzute în graficul de circulaţie se face de către administratorul infrastructurii feroviare prin dispoziţie scrisă a operatorului de circulaţie, cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare.
    (3) Avizarea circulaţiei trenurilor se face de către:
    a) operatorul de circulaţie către punctele de secţionare de pe secţia sa de circulaţie;
    b) IDM dispozitor către posturile de macazuri şi de barieră din staţie şi din linie curentă, posturile ajutătoare de mişcare şi posturile din staţie deservite de către IDM.
    (4) Posturile de barieră din linie curentă se avizează în sensul de mers al trenului de către IDM din staţia care expediază trenul.
    (5) Circulaţia trenurilor se avizează zilnic la orele 0, 6, 12, 18, prin dispoziţie scrisă, separat pentru fiecare interval următor, menţionându-se trenurile care circulă în plus sau în minus, în intervalul respectiv, faţă de programul de circulaţie zilnic. Avizarea circulaţiei trenurilor la aceste ore se face obligatoriu chiar dacă nu circulă trenuri în plus sau în minus, prin formula "circulaţia normală". Dacă este necesar, avizarea circulaţiei trenurilor se face şi la alte ore, prin dispoziţie scrisă.
    (6) Pe secţiile de circulaţie electrificate, unde sunt prevăzute mijloace de remorcare electrice şi diesel, în cazul schimbării modului de remorcare a trenului din diesel în electric, operatorul de circulaţie avizează prin dispoziţie scrisă IDM de pe secţia pe care conduce circulaţia, precum şi operatorii de circulaţie de pe secţiile de circulaţie vecine, odată cu avizarea circulaţiei.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Rangul trenurilor

    
ART. 122
    (1) Pentru stabilirea priorităţii în circulaţie, fiecărui tren i se atribuie un rang, după cum urmează:
    - peste orice rang: trenuri de serviciu puse în circulaţie pentru restabilirea circulaţiei trenurilor;
    - în ordinea rangului:
    a) rangul I - trenuri pentru care autoritatea de stat în transporturile feroviare dispune să circule în acest rang;
    b) rangul II - trenuri exprese, intercity şi rapide de călători;
    c) rangul III - trenuri accelerate de călători;
    d) rangul IV - trenuri de persoane, trenuri mixte;
    e) rangul V - trenuri internaţionale de marfă, trenuri de marfă specializate pentru transportul mărfurilor perisabile şi/sau vietăţilor, trenuri de mesagerie, containere şi coletărie;
    f) rangul VI - trenuri de marfă interregionale sau regionale, trenuri navete, trenuri marşrute, trenuri cu vagoane goale;
    g) rangul VII - trenuri de marfă care urmează să manevreze pe secţie (locale), trenuri convoaie de manevră (în complexe feroviare), trenuri de serviciu, locomotive izolate.
    (2) Pentru trenurile care se pun în circulaţie pe baza ordinelor speciale rangul se stabileşte odată cu punerea în circulaţie, în funcţie de tipul trenului, conform celor prevăzute la alin. (1).
    (3) La încrucişări şi treceri înainte au prioritate trenurile de rang superior, iar pentru acelaşi rang trenurile internaţionale care ies din ţară şi trenurile de lung parcurs.
    (4) În cazul în care trenurile întârziate sunt de acelaşi rang, prioritatea în circulaţie se stabileşte de către operatorul de circulaţie, cu excepţia trenurilor internaţionale, caz în care are prioritate trenul care iese din ţară.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Numerotarea trenurilor

    
ART. 123
    (1) Numerotarea trenurilor de călători şi marfă pe reţeaua CFR se face conform reglementărilor specifice întocmite de către administratorul infrastructurii feroviare, în acord cu reglementările internaţionale.
    (2) Fiecărui tren i se atribuie un număr stabilit prin graficul de circulaţie a trenurilor. Pentru trenurile neprevăzute în graficul de circulaţie a trenurilor, numerele se atribuie prin dispoziţia de punere în circulaţie.
    (3) Regula generală în numerotarea trenurilor este:
    a) în sensul de la Bucureşti - număr fără soţ;
    b) în sensul spre Bucureşti - număr cu soţ.
    (4) În anumite cazuri, numerele trenurilor de călători şi marfă pot fi precedate de un indicativ sau urmate de o cifră.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Deservirea posturilor de macazuri

    
ART. 124
    (1) Posturile de macazuri asigură primirea, expedierea şi trecerea trenurilor, precum şi efectuarea manevrei.
    (2) Posturile de macazuri din staţie şi din linie curentă trebuie să fie deservite de acari şi revizori de ace sau alţi agenţi autorizaţi pentru manipularea macazurilor, după caz.
    (3) În anumite staţii stabilite de către administratorul infrastructurii feroviare, revizorul de ace poate prelua şi atribuţiile acarului, având în acelaşi timp competenţa de a păstra cheile de la încuietorile macazurilor în timpul primirii, expedierii sau trecerii trenurilor.
    
ART. 125
    (1) Manipularea, revizuirea, încuierea sau blocarea macazurilor din staţie în vederea pregătirii parcursului pentru primirea/expedierea/trecerea trenului se fac, potrivit instrucţiunilor de manipulare a instalaţiei respective, de către:
    a) acari sau revizori de ace, din ordinul IDM dat personal, telefonic sau prin revizorul de ace în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei fără bloc;
    b) acari, din ordinul IDM transmis telefonic şi prin bloc, în staţiile cu macazuri prevăzute cu instalaţii CEM sau cu încuietori cu chei cu bloc;
    c) IDM în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiilor respective;
    d) agentul punctului de secţionare sau al postului ajutător de mişcare, pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, din ordinul operatorului de circulaţie.
    (2) Înainte de primirea/expedierea/trecerea unui tren, toate macazurile atacate de tren atât pe la vârf cât şi pe la călcâi, precum şi macazurile de acoperire ale parcursului comandat se încuie, respectiv se blochează.
    
ART. 126
    (1) Cheile de la încuietorile macazurilor înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc, care intră în parcursul comandat şi sunt atacate de tren pe la vârf, precum şi cheile de la încuietorile macazurilor de acoperire se păstrează de către IDM sau revizorul de ace. Cheile, de la macazurile atacate de tren pe la călcâi, pot rămâne în încuietori, dacă nu este stabilit altfel prin programul de zăvorâre.
    (2) Se interzice deszăvorârea de către IDM a parcursului executat în vederea primirii/expedierii/trecerii trenului, înainte de primirea raportării garării, ieşirii sau trecerii complete a trenului de la acar sau de la revizorul de ace.
    (3) Se interzice ridicarea de pe tabloul de chei a cheilor parcursului executat, înainte de raportarea garării/ieşirii/trecerii complete a trenului.
    
ART. 127
    Cheile de la încuietorile macazurilor înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc, care nu intră în programul de zăvorâre a parcursurilor de primire/expediere şi care deservesc linii destinate staţionării trenurilor de ajutor, de intervenţie, a vagoanelor încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile" şi "radioactive", linii destinate pentru repararea vagoanelor şi linii pe care staţionează vagoanele ocupate cu oameni, se păstrează de către IDM, la locul stabilit în PTE.
    
ART. 128
    (1) În timpul pauzelor de circulaţie şi de manevră, păstrarea cheilor de la încuietorile macazurilor se face astfel:
    a) în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei cu bloc, precum şi în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei fără bloc, cu revizori de ace care au sediul la posturile de macazuri, macazurile se manipulează în poziţie normală sau pe linie liberă, iar cheile se păstrează în încuietori cu macazurile neîncuiate;
    b) în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei fără bloc, deservite de acar sau revizor de ace cu sediul la biroul de mişcare, cheile de la încuietorile macazurilor liniilor directe, precum şi cheile de la încuietorile macazurilor de acoperire se păstrează în tabloul de chei de la biroul de mişcare, cu macazurile încuiate în poziţie normală;
    c) cheile încuietorilor macazurilor care dau acces la liniile de evitare sau scăpare se păstrează în tabloul de chei sau în aparatul de comandă sau manevră.
    (2) Cheile încuietorilor macazurilor care dau acces la linii aparţinând operatorilor economici deţinători de infrastructură feroviară privată, care se ramifică din liniile staţiei sau din linie curentă se păstrează în tabloul de chei, conform prevederilor din PTE.
    (3) Cheile încuietorilor macazurilor înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc de la posturile de macazuri din linie curentă se păstrează la IDM din staţia de care aparţin aceste posturi.
    
ART. 129
    (1) În cazul în care se face manevră pe liniile deservite de un post de macazuri din linie curentă, pentru predarea-primirea cheilor de la încuietorile macazurilor, se efectuează în ordine următoarele operaţii:
    a) IDM din staţie înmânează cheile, către conducătorul manevrei, înainte de expedierea trenului sau convoiului de manevră;
    b) după expedierea trenului sau convoiului de manevră, IDM, care a predat cheile către conducătorul manevrei, menţionează predarea cheilor în avizul de plecare ce se transmite staţiei vecine;
    c) la sosirea la postul de macazuri, conducătorul manevrei predă cheile către acarul de la post pentru efectuarea parcursului de introducere a trenului sau convoiului pe linia respectivă;
    d) după terminarea manevrei acarul încuie macazurile în poziţie pe linie directă şi predă cheile către conducătorul manevrei;
    e) după primirea cheilor, conducătorul manevrei dispune asupra plecării trenului sau convoiului de manevră;
    f) în cazul în care se înapoiază la staţia de expediere, la sosirea trenului sau convoiului de manevră, conducătorul manevrei predă cheile către IDM;
    g) dacă trenul sau convoiul de manevră soseşte în staţia vecină, conducătorul manevrei predă cheile către IDM din această staţie, care menţionează în reavizul de sosire primirea acestora; IDM, care a primit cheile, trebuie să le înapoieze către IDM din staţia care păstrează cheile, cu primul tren care are oprire în ambele staţii, menţionând acest lucru în avizul de plecare al trenului cu care s-au trimis cheile;
    h) IDM din staţia care răspunde de păstrarea cheilor confirmă primirea acestora în reavizul de sosire a trenului cu care au sosit cheile.
    (2) În cazul în care cheile de la încuietorile macazurilor se păstrează la postul de macazuri din linie curentă, ridicarea cheilor de pe tablou în scopul executării manevrei, precum şi în cazul îngrijirii, revizuirii sau reparării macazurilor şi a instalaţiilor se face de către IDM, revizorul de ace sau agentul care deserveşte acest post, numai în baza dispoziţiei scrise data de către IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul.
    Atât după terminarea manevrei cât şi după terminarea operaţiilor de îngrijire, revizuire sau reparare a macazurilor şi a instalaţiilor, personalul care deserveşte postul încuie macazurile în poziţie pe linie directă, verifică macazurile şi depune cheile de la încuietorile macazurilor pe tablou, raportând acest lucru în scris, către IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Comenzi şi dispoziţii în legătură cu circulaţia trenurilor şi executarea manevrei

    
ART. 130
    (1) Nici un tren nu poate intra, ieşi sau trece în/din/printr-o staţie, pe la un post de mişcare sau pe la un post ajutător de mişcare sau de macazuri din linie curentă, fără o comandă dată de către IDM dispozitor, cu excepţia staţiilor şi a posturilor de mişcare din linie curentă centralizate electrodinamic situate pe secţii de circulaţie înzestrate cu BLA.
    (2) Prin comandă se înţelege ordinul dat de către IDM dispozitor posturilor de macazuri din staţie şi din linie curentă, pentru intrarea, ieşirea sau trecerea unui tren. În afara comenzilor de intrare, ieşire sau trecere, în legătură cu circulaţia trenurilor şi executarea manevrei mai pot interveni dispoziţii, comunicări şi ordine, conform prezentului regulament.
    (3) Pentru a nu se întârzia executarea comenzilor de intrare, ieşire sau trecere a unui tren, IDM dispozitor dă ordin, din timp, pentru retragerea şi oprirea manevrei, verificarea stării de liber a liniei şi a parcursului de intrare-ieşire. Aceste operaţii se execută înainte de a se da comenzile de intrare, ieşire sau trecere a trenului.
    (4) Se interzice acarului sau revizorului de ace să execute comanda de ieşire sau trecere a unui tren, dacă trenul din sens contrar nu a sosit la încrucişare sau nu a fost încunoştinţat de către IDM cu privire la mutarea încrucişării stabilite prin graficul de circulaţie sau prin mersul întocmit.
    
ART. 131
    (1) Comenzile în legătură cu circulaţia trenurilor se dau:
    a) în scris, la posturile de macazuri înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc;
    b) verbal şi prin bloc, la posturile de macazuri centralizate electromecanic sau înzestrate cu încuietori cu chei cu bloc;
    c) verbal, în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE situate pe secţii de circulaţie fără BLA, cu posturi deservite de către acari.
    (2) Comanda cuprinde numărul de control, ora de transmitere şi conţinutul - numărul trenului completat cu menţiunile: intră/iese/intră-iese/trece, numărul liniei, precum şi alte observaţii.
    (3) Atunci când este cazul, conţinutul comenzii se completează cu observaţii referitoare la:
    a) schimbarea liniei de garare;
    b) schimbarea încrucişării;
    c) primirea trenului pe linie ocupată;
    d) oprirea unui tren care după mers trece fără oprire;
    e) suprimarea opririi unui tren care după mers are oprire;
    f) circulaţia trenului pe linie falsă;
    g) circulaţia timpurie a trenului;
    h) ieşirea trenului în linie curentă închisă;
    i) direcţia de mers a trenului, în cazul în care un post de macazuri deserveşte mai multe direcţii de mers;
    j) trenul are în compunere vagoane încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", "radioactive", "gaze lichefiate", "clor lichid" şi vagoane cu transporturi negabaritice;
    k) circulaţia trenurilor cu agent la urmă;
    l) schimbarea sistemului de remorcare.
    (4) Comenzile şi observaţiile care se dau în scris, trebuie să se înregistreze simultan în momentul transmiterii lor, de către toate posturile interesate, în registrele sau condicile acestora.
    
ART. 132
    În cazul în care IDM nu a dat comanda de intrare/ieşire/trecere a trenului aşteptat conform tabloului de sosire, plecare şi garare a trenurilor sau conform dispoziţiei de avizare a circulaţiei unui tren suplimentar, timpuriu sau întârziat, acarul, revizorul de ace, agentul postului de barieră din incinta staţiei respectiv păzitorul de barieră din linie curentă sunt obligaţi să solicite de la IDM, din proprie iniţiativă, informaţii asupra circulaţiei trenului respectiv.
    
ART. 133
    În staţiile sau posturile de macazuri din linie curentă înzestrate cu instalaţii CEM sau cu încuietori cu chei cu bloc, comanda trebuie să se dea în scris, ca şi în cazul staţiilor sau posturilor de macazuri din linie curentă înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc, dacă conţinutul comenzii se completează cu observaţii referitoare la:
    a) primirea trenului pe linie ocupată;
    b) circulaţia trenului pe linie falsă, cu parcursul de intrare sau ieşire neasigurat prin bloc;
    c) ieşirea trenului pe linie curentă închisă;
    d) primirea trenului în staţie cu ordin de circulaţie;
    e) ieşirea trenului din staţie cu semnalul de ieşire defect;
    f) expedierea unui tren de la o linie cu parcurs neasigurat în bloc şi neînzestrată cu semnal de ieşire.
    
ART. 134
    (1) Se interzice IDM să dea comandă în bloc pentru intrarea sau trecerea unui tren care trebuie oprit la semnalul de intrare.
    (2) Comanda în bloc se dă numai după ce IDM se convinge că trenul a oprit la semnalul de intrare, personal sau prin raportarea revizorului de ace, a acarului, a agentului postului de barieră - acolo unde există - sau după comunicarea transmisă prin radiotelefon de mecanicul care conduce trenul.
    (3) Modul de lucru în cazul în care IDM nu se poate convinge personal de oprirea trenului la semnalul de intrare, se stabileşte în PTE.
    
ART. 135
    Comanda de intrare a unui tren se dă simultan la posturile care deservesc:
    a) macazurile din parcursul de primire a trenului;
    b) macazurile din continuarea parcursului de primire a trenului;
    c) macazurile de acoperire a parcursului de primire a trenului, precum şi din continuarea acestui parcurs;
    d) barierele situate pe parcursul de primire a trenului.
    
ART. 136
    Comanda de ieşire a unui tren se dă simultan la posturile care deservesc:
    a) macazurile din parcursul de expediere a trenului;
    b) macazurile de acoperire a parcursului de expediere a trenului;
    c) macazurile din capătul opus al liniei de la care se expediază trenul;
    d) barierele situate pe parcursul de expediere a trenului.
    
ART. 137
    Comanda de trecere a unui tren se dă simultan la posturile care deservesc:
    a) macazurile din parcursul de primire a trenului;
    b) macazurile din parcursul de expediere a trenului;
    c) macazurile de acoperire a parcursului de primire precum şi de expediere a trenului;
    d) barierele situate pe parcursul de primire precum şi pe cel de expediere a trenului.
    
ART. 138
    (1) Comenzile scrise şi verbale se dau cu următoarele formule:
    a) comanda de intrare se dă cu formula:
    "Numărul ..... ora .... trenul - numărul - ....... intră la linia ........."
    b) comanda de ieşire se dă cu formula:
    "Numărul ..... ora .... trenul - numărul - ....... iese la linia .........."
    c) comanda de trecere se dă cu formula:
    "Numărul ..... ora .... trenul - numărul - ....... trece pe linia ........."
    d) pentru trenurile care urmează să fie primite şi după oprire expediate, comanda de intrare şi ieşire poate fi dată simultan cu formula:
    "Numărul ..... ora .... trenul - numărul - ...... intră-iese, linia ......."
    (2) În staţiile în care nu sunt permise primiri şi expedieri simultane de trenuri, ordinul verbal pentru retragerea şi oprirea manevrei, verificarea stării de liber a liniei şi a parcursului de intrare-ieşire al acestor trenuri, trebuie dat din timp, astfel ca după gararea sau ieşirea unuia din trenuri, să rămână de executat cât mai puţine operaţii pentru primirea sau expedierea trenului următor. În cazul în care, în parcursurile executate pentru aceste trenuri intră macazuri comune, efectuarea şi verificarea parcursului de intrare/ieşire/trecere, precum şi comanda pentru al doilea tren se execută după gararea primului tren.
    (3) IDM dispozitor este obligat să dea comenzile prevăzute la alin. (1), numai dacă sunt prezenţi toţi agenţii stabiliţi - de la posturile prevăzute în PTE - să primească comanda respectivă, iar în cazul în care lipseşte unul din agenţii stabiliţi, ceilalţi agenţi vor refuza primirea comenzii.
    (4) Darea comenzilor de ieşire, trecere şi intrare-ieşire la posturile din staţie trebuie să se facă numai după obţinerea căilor libere. Numărul de control al comenzii este numărul telefonogramei cu care staţia vecină a acordat calea liberă.
    (5) Comanda de trecere a unui tren la posturile de macazuri din linie curentă se dă de către IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul înainte de acordarea căii libere punctului de secţionare vecin.
    
ART. 139
    (1) După primirea ordinului verbal de la IDM dispozitor pentru retragerea şi oprirea manevrei, verificarea stării de liber a liniei şi a parcursului de intrare/ieşire, respectiv repetarea ordinului în vederea colaţionării, revizorii de ace şi acarii procedează astfel:
    a) în staţiile înzestrate cu instalaţii CEM, acarul retrage şi opreşte manevra, manipulează pârghiile macazurilor din parcursul comandat şi ale macazurilor de acoperire, după care verifică dacă linia şi parcursul de intrare/ieşire sunt libere;
    b) în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei cu bloc, acarul retrage şi opreşte manevra, manipulează macazurile din parcursul comandat şi cele de acoperire, încuie şi revizuieşte aceste macazuri, indiferent dacă le manipulează sau nu, ridică cheia de parcurs şi verifică dacă linia şi parcursul de intrare/ieşire sunt libere;
    c) în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei fără bloc, acarul retrage şi opreşte manevra, manipulează macazurile din parcursul comandat şi cele de acoperire, încuie şi revizuieşte aceste macazuri, indiferent dacă le manipulează sau nu, ridică cheile de la încuietorile macazurilor conform programului de zăvorâre, verifică dacă linia şi parcursul de intrare/ieşire sunt libere şi predă cheile revizorului de ace sau IDM.
    (2) Revizorul de ace, acolo unde există, transmite ordinul verbal acarului, eventual îi predă cheile pentru pregătirea parcursului. Revizorul de ace poate îndeplini şi atribuţiile acarului unde nu există acar, conform prevederilor din PTE.
    (3) Revizorul de ace sau acarul, după efectuarea operaţiilor prevăzute la alin. (1) raportează către IDM dispozitor retragerea şi oprirea manevrei, verificarea stării de liber a liniei şi a parcursului de intrare/ieşire cu formula:
    "De la postul numărul ....... manevra este retrasă şi oprită la linia numărul ......., linia numărul ...... şi parcursul de intrare/ieşire/trecere sunt libere pentru primirea/expedierea/trecerea trenului numărul ..... ."
    (4) După primirea raportării retragerii şi opririi manevrei şi verificarea stării de liber a liniei şi a parcursului de intrare/ieşire/trecere, IDM dispozitor dă comandă de intrare/ieşire/intrare-ieşire/trecere cu formulele de comenzi stabilite, în funcţie de instalaţiile existente.
    
ART. 140
    (1) Primirea comenzilor se face de către personalul care deserveşte posturile de macazuri, astfel:
    a) la posturile de macazuri deservite de revizori de ace sau de acari, comanda se primeşte prin telefon de către revizorul de ace la cabina postului de macazuri, iar acarii primesc verbal comanda de la revizorul de ace; la posturile de macazuri la care cabina acarului este înzestrată cu telefon şi este separată de cabina revizorului de ace, acarul primeşte comanda prin telefon în acelaşi timp cu revizorul de ace, direct de la IDM dispozitor;
    b) în cazul în care revizorul de ace sau acarul are sediul la biroul de mişcare, acesta ia la cunoştinţă comanda din registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, semnând în coloana observaţii;
    c) la posturile de macazuri deservite numai de acari, comanda se primeşte prin telefon de către acar, direct de la IDM dispozitor.
    (2) În cazul în care personalul de la un post de macazuri sau de barieră din incinta staţiei nu răspunde la apelurile telefonice ale IDM dispozitor, se procedează astfel:
    a) IDM dispozitor se deplasează personal la cabina postului pentru a stabili cauza neprezentării la telefon sau trimite un alt agent care trebuie să-i comunice situaţia constatată la postul respectiv;
    b) în cazul în care telefonul este defect, se procedează la primirea/trecerea/expedierea trenurilor ca şi în cazul staţiilor în care acarul sau revizorul de ace are sediul la biroul de mişcare;
    c) în cazul în care personalul lipseşte de la post sau este inapt de serviciu, se avizează şeful staţiei pentru a lua măsuri de înlocuire sau de organizare a activităţii de circulaţie şi manevră dacă înlocuirea nu este posibilă.
    
ART. 141
    (1) La primirea unei comenzi prin telefon, revizorul de ace sau acarul repetă şi confirmă comanda după cum urmează:
    a) în staţiile cu macazuri centralizate electrodinamic, situate pe secţii de circulaţie neînzestrate cu BLA, în staţiile cu macazuri centralizate electromecanic sau prevăzute cu încuietori cu chei cu bloc, acarul de la postul stabilit în PTE, repetă şi confirmă comanda cu formula:
    "De la postul numărul ... trenul - numărul - .... intră/iese/intră-iese/trece la/de la/pe linia ........", repetând şi eventualele observaţii care completează comanda.
    Agenţii celorlalte posturi de macazuri confirmă primirea comenzii cu formula:
    "De la postul numărul ......... primit."
    b) în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei fără bloc, revizorul de ace sau acarul de la postul stabilit în PTE înregistrează comanda primită în registrul de comenzi al postului, cu eventualele observaţii, repetă şi confirmă primirea acesteia cu număr de control, folosind formula:
    "De la postul numărul .... cu numărul ... trenul - numărul - .... intră/iese/ intră-iese/trece la/de la/pe linia ........", repetând şi eventualele observaţii care completează comanda.
    Agenţii celorlalte posturi de macazuri înregistrează comanda primită şi eventualele observaţii în registrele de comenzi ale posturilor pe care le deservesc după care confirmă - cu număr de control - primirea comenzii, cu formula:
    "De la postul numărul ......... cu numărul ............ primit".
    (2) În staţiile în care revizorul de ace sau acarul are sediul la biroul de mişcare, repetarea comenzii se face verbal către IDM, iar confirmarea se face prin semnătură în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.
    (3) În cazul în care agentul unuia din posturi nu a înţeles comanda, acesta cere repetarea comenzii de către IDM dispozitor şi după aceasta, repetă comanda şi confirmă primirea acesteia.
    
ART. 142
    Executarea şi raportarea executării comenzii primite către IDM dispozitor, se face astfel:
    a) la posturile cu macazuri centralizate electromecanic sau înzestrate cu încuietori cu chei cu bloc, executarea comenzilor se face potrivit reglementărilor din instrucţiunile de manipulare a instalaţiei. Efectuarea comenzii în bloc ţine loc şi de raportare a executării comenzii;
    b) la posturile cu macazuri înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc, deservite de revizori de ace, respectiv revizori de ace şi acari, după primirea, înregistrarea, repetarea şi confirmarea comenzii, revizorul de ace verifică dacă cheile aduse de acari corespund parcursului comandat, precum şi dacă s-au adus cheile macazurilor de acoperire - în cazul în care există - după care le depune pe tabloul de chei, iar acarii se postează la locul stabilit. Revizorul de ace verifică pe teren dacă manevra este oprită, dacă indicatoarele macazurilor parcursului comandat şi ale macazurilor de acoperire dau indicaţii corecte şi numai după aceasta raportează către IDM dispozitor modul de executare a comenzii primite, cu formula:
    "De la postul numărul ..... ora .... trenul - numărul - ...... liber pe/de la linia .........". Cu aceeaşi formulă raportează executarea comenzii toţi revizorii de ace care au primit comanda.
    
ART. 143
    (1) IDM dispozitor, după primirea raportării executării comenzii, dispune revizorului de ace care manipulează semnalul de intrare/ieşire să-l pună pe liber, cu formula:
    "Postul numărul .... pune semnalul de intrare/ieşire pe liber pentru trenul - numărul - ... ora .....".
    (2) În cazul în care semnalul de intrare se pune pe liber de către IDM, acesta pune semnalul pe liber numai după primirea raportării executării comenzii.
    
ART. 144
    (1) În staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei fără bloc deservite numai de către acari, având sediul la posturile de macazuri sau la biroul de mişcare, la executarea comenzilor de intrare/ieşire/intrare-ieşire/trecere se procedează ca şi în cazul staţiilor cu revizor de ace, cu deosebirea că în acest caz, cheile parcursului comandat şi ale macazurilor de acoperire se aduc şi se predau către IDM dispozitor, care le verifică şi le depune pe tabloul de chei din biroul de mişcare.
    (2) După predarea cheilor acarii se înapoiază la posturi, raportează la telefon executarea comenzii cu aceeaşi formulă cu care raportează revizorii de ace, după care IDM dispozitor autorizează pe acarul care manipulează semnalul de intrare/ieşire să-l pună pe liber, sau pune personal semnalul de intrare/ieşire pe liber, după caz.
    
ART. 145
    În staţiile cu un singur acar, la ieşirea trenurilor, acesta revizuieşte numai macazurile atacate de tren pe la vârf.
    
ART. 146
    (1) Executarea comenzilor la posturile de macazuri aflate în linie curentă, cu macazuri înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc se face astfel:
    a) după primirea, repetarea, înregistrarea şi confirmarea comenzii, cu respectarea reglementărilor din prezentul regulament, acarul revizuieşte macazurile care intră în parcursul comandat, atacate de tren pe la vârf şi apoi se postează la locul fixat în PTE;
    b) cu ocazia revizuirii macazurilor, în cazul în care acarul constată o neregulă ce periclitează siguranţa circulaţiei, ia măsuri de oprire a trenului cu ajutorul semnalelor optice şi acustice, după care raportează situaţia către IDM din staţia de care aparţine postul.
    (2) Executarea comenzilor la posturile de macazuri aflate în linie curentă, cu macazuri centralizate sau înzestrate cu încuietori cu chei şi bloc, se face potrivit reglementărilor din instrucţia de manipulare a instalaţiei precum şi a reglementărilor din prezentul regulament.
    
ART. 147
    (1) În cazul în care acarul unui post de macazuri din linie curentă nu răspunde la telefon, trenul poate fi expediat numai după ce s-a înmânat mecanicului ordin de circulaţie, în care se specifică oprirea obligatorie a trenului înaintea primului macaz şi revizuirea macazurilor de către cel de-al doilea agent al trenului. Dacă sunt îndeplinite toate condiţiile stabilite în reglementările specifice, cel de-al doilea agent al trenului va da semnale de punere în mişcare a trenului. În prima staţie mecanicul opreşte trenul chiar dacă nu are oprire şi aduce la cunoştinţa IDM constatările făcute.
    (2) Pentru trenurile care circulă prin împingere, după oprire, revizuirea macazurilor se face de către agentul care ocupă ghereta de frână a vagonului din capul trenului, iar în prima staţie aduce la cunoştinţa IDM constatările făcute.
    (3) În cazul în care acarul unui post de macazuri din linie curentă nu răspunde la telefon, trenurile prevăzute la art. 108 alin. (2) care circulă fără al doilea agent, se expediază cu respectarea prevederilor art. 147 alin. (1), numai însoţite de către un agent al administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare.
    
ART. 148
    (1) În cazul în care se primeşte sau se expediază un tren la sau de la o linie cu macazuri necentralizate sau cu macazuri neprevăzute cu încuietori cu chei cu şi fără bloc şi în cazul în care încuietorile macazurilor sau instalaţiile CEM, precum şi cele cu încuietori cu chei cu bloc sunt defecte, revizorul de ace sau IDM - în cazul în care nu există revizor de ace - după raportarea de către acar a executării parcursului, trebuie să facă personal revizia macazurilor atacate de tren pe la vârf şi să consemneze în condica de comenzi a postului, pe rândul următor liber, menţiunea:
    "Azi ........... ora ....... revizuit macazurile - numărul - ......... pentru intrarea/ieşirea/trecerea trenului-numărul - ....... la/de la/pe linia ....... .
    Semnătura .....................".
    (2) În cazul în care revizia macazurilor atacate de tren pe la vârf se efectuează de către revizorul de ace, acesta raportează executarea comenzii către IDM, numai după înscrierea efectuării reviziei în registrul de comenzi al postului.
    (3) După efectuarea acestor operaţii, pentru primirea unui tren, IDM dă ordin de aducere a trenului în staţie cu ordin de circulaţie, folosind formula:
    "Postul numărul .......... aduceţi trenul - numărul - ........... cu ordin de circulaţie, ora .......... din cauza ....................... .
    Semnătura .....................".
    În ordinul de circulaţie se specifică linia şi condiţiile de primire a trenului.
    
ART. 149
    În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, în cazul nefuncţionării instalaţiei, precum şi în cazul circulaţiei trenurilor pe linie falsă se procedează conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiei şi a prevederilor din PTE.
    
ART. 150
    În cazul circulaţiei trenurilor pe linie falsă, dacă IDM are posibilitatea să asigure un parcurs de intrare de pe linie falsă, prin executarea în bloc a unui parcurs de ieşire pe linie normală sau să asigure un parcurs de ieşire pe linie falsă, prin executarea unui parcurs de intrare de pe linie normală, revizia macazurilor nu mai este necesară.
    
ART. 151
    În afara comenzilor de intrare/ieşire/intrare-ieşire/trecere, alte dispoziţii şi comunicări în legătură cu circulaţia trenurilor şi executarea manevrei se transmit şi se primesc verbal sau în scris, se repetă şi se confirmă după cum este prevăzut în prezentul regulament.
    
ART. 152
    Pentru întâmpinarea trenurilor la intrare/ieşire/trecere acarii şi revizorii de ace se postează astfel:
    a) în staţiile înzestrate cu instalaţii CED, pe secţii de circulaţie neînzestrate cu BLA, acarul se postează la locul fixat prin PTE, după primirea comenzii;
    b) la posturile de macazuri cu instalaţii CEM, acarul se postează pe platforma sau la fereastra deschisă a cabinei, la intrarea trenului, înainte ca locomotiva trenului să depăşească semnalul de intrare, iar la ieşirea trenului, imediat după punerea semnalului de ieşire pe liber;
    c) la posturile de macazuri prevăzute cu încuietori cu chei cu şi fără bloc, la intrarea trenului acarul sau revizorul de ace se postează lângă cabină pentru a putea răspunde la eventualele chemări telefonice, înainte ca locomotiva trenului să depăşească semnalul de intrare, iar la ieşirea trenului după punerea semnalului de ieşire pe liber sau după raportarea executării comenzii de ieşire, dacă nu există semnal de ieşire;
    d) în cazul în care postul de macazuri este deservit de mai mulţi acari, acarul care primeşte comenzile se postează lângă cabină sau pe platforma cabinei înainte ca trenul să depăşească semnalul de intrare, iar ceilalţi acari, după ce au raportat retragerea şi oprirea manevrei, verificarea stării de liber a liniei şi a parcursului de intrare/ieşire/trecere, se postează la vârful macazului stabilit în PTE. În acest caz, la trecerea/ieşirea trenurilor, postarea acarilor la macazurile fixate în PTE se face imediat după punerea semnalului de ieşire pe liber sau după raportarea executării comenzii, dacă staţia nu este înzestrată cu semnal de ieşire;
    e) în staţiile cu un singur acar, acesta, după ce a predat către IDM cheile parcursului executat, se postează la locul stabilit prin PTE;
    f) la posturile de macazuri deservite de revizor de ace şi acari, la intrarea/trecerea trenului, înainte ca trenul să depăşească semnalul de intrare, revizorul de ace se postează lângă cabină, în locul de unde poate supraveghea prezenţa acarilor la macazurile fixate şi totodată poate răspunde la eventualele apeluri telefonice. Acarii, după ce raportează revizorului de ace retragerea şi oprirea manevrei, verificarea stării de liber a liniei de primire şi a parcursului de intrare/ieşire şi predau acestuia cheile parcursului comandat se postează la locul fixat în PTE;
    g) la posturile de macazuri deservite de revizor de ace şi acari, la trecerea/ieşirea trenului, revizorul de ace se postează în faţa cabinei, iar acarii la macazurile fixate în PTE, imediat după ce semnalul de ieşire este pus pe liber sau după raportarea executării comenzii, dacă nu există semnal de ieşire;
    h) la posturile de macazuri din linie curentă, acarul se postează la macazul de acces pe LFI fie că macazul este atacat pe la vârf, fie pe la călcâi, după efectuarea reviziei acestuia;
    i) acarii şi revizorii de ace, respectiv agenţii stabiliţi în PTE, care asistă la intrarea/ieşirea/trecerea trenului, pot părăsi locul, numai în cazul în care sunt chemaţi la telefon pe circuitul IDM - cabine sau în cazul în care observă la tren o neregulă ce periclitează siguranţa circulaţiei şi care trebuie comunicată imediat către IDM şi celelalte posturi, în vederea opririi trenului.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Supravegherea prin defilare a trenurilor în circulaţie

    
ART. 153
    (1) Toate trenurile care circulă prin staţie şi în linie curentă se supraveghează prin defilare, astfel:
    a) în staţie, de către personalul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare conform prevederilor din PTE;
    b) în linie curentă, de către personalul care deserveşte posturile de mişcare, posturile ajutătoare de mişcare, posturile de macazuri şi de barieră, precum şi de către revizorii de cale.
    (2) În staţiile în care este prevăzută efectuarea reviziei tehnice în tranzit, operatorii de transport feroviar trebuie să organizeze supravegherea prin defilare a trenurilor proprii de către revizori tehnici de vagoane.
    (3) Personalul stabilit la alin. (3) este obligat:
    a) să urmărească cu atenţie starea vehiculelor feroviare şi a încărcăturii din vagoane pentru a constata cazurile în care vehiculele feroviare prezintă defecte vizibile şi/sau sesizabile prin zgomotul produs şi periclitează siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor;
    b) în caz de pericol să dea imediat semnale de oprire a trenului şi să avizeze IDM şi după caz mecanicul de locomotivă, asupra pericolului şi necesităţii opririi trenului.
    (4) IDM, în cazul în care este avizat asupra pericolului şi necesităţii opririi trenului, trebuie să ia imediat măsuri de oprire a trenului folosind toate mijloacele (comunicarea către mecanic prin radiotelefon, manipularea semnalelor pe oprire, transmiterea semnalelor de oprire cu instrumente portative sau cu alte mijloace).
    (5) În cazul în care nu s-a reuşit oprirea trenului, IDM anunţă posturile din linie curentă, staţia vecină şi operatorul de circulaţie despre pericolul existent şi necesitatea opririi trenului.
    (6) Modul de avizare a trenurilor la care urmează să se efectueze revizie tehnică, către revizorii tehnici de vagoane, în staţiile în care aceştia există, se stabileşte în PTE.
    (7) Defectele vehiculelor feroviare, vizibile şi/sau sesizabile prin zgomotul produs şi starea încărcăturii care periclitează siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor şi care trebuie constatate cu ocazia supravegherii prin defilare a trenurilor în circulaţie, sunt:
    a) barele timoneriei de frână sau alte piese desprinse, care depăşesc gabaritul CFR de vagon - de încărcare;
    b) locuri plane sau brocuri pe suprafaţa de rulare a bandajului roţii, cutii de osie aprinse sau ieşite din furcile de gardă, roţi blocate (locurile plane sau brocurile de pe suprafaţa de rulare a bandajului vehiculelor feroviare în mers se manifestă printr-un zgomot caracteristic, iar cutia de osie aprinsă, înainte de ajungerea ei la incandescenţă, se recunoaşte prin recepţionarea unui şuierat care poate fi însoţit şi de o degajare de fum);
    c) arcuri de suspensie rupte sau desprinse;
    d) uşi sau clape ale vagoanelor, desprinse sau deschise, precum şi uşi ale vagoanelor acoperite căzute de pe şina de rulare - ghidaj - expuse căderii în parcurs;
    e) uşi deschise la containerele încărcate pe vagon;
    f) încărcătura din vagoanele descoperite, deplasată;
    g) vagoanele cu scurgeri din conţinut;
    h) ghereta frânei de mână desprinsă şi expusă căderii în parcurs;
    i) tabla acoperişului vagoanelor desprinsă, precum şi prelate desprinse.
    
ART. 154
    (1) În cazul în care trenul este oprit, conform prevederilor art. 153, alin. (2), lit. b) sau art. 153 alin. (3), constatarea cauzelor care au produs defectul, precum şi stabilirea altor condiţii de circulaţie pentru vehiculele din tren se fac de către:
    a) revizorii tehnici de vagoane, acolo unde există;
    b) un agent al trenului, în linie curentă şi în staţiile unde nu există revizori tehnici de vagoane.
    (2) Condiţiile pentru circulaţia în continuare a vehiculelor din compunerea trenului, se stabilesc de către revizorul tehnic de vagoane sau de către personalul operatorului de transport feroviar care deserveşte trenul, după caz; aceste condiţii sunt comunicate în scris către IDM din staţia în care a fost oprit trenul, sau prin instalaţii TC de către mecanicul trenului oprit în linie curentă către IDM din staţia cea mai apropiată cu care acesta poate lua legătura.
    (3) IDM avizează operatorul de circulaţie pentru a dispune circulaţia trenului în condiţiile stabilite.
    
ART. 155
    (1) IDM, revizorii de ace, acarii şi revizorii tehnici de vagoane se postează, pentru supravegherea prin defilare a trenului în staţie, în poziţie şi ţinută corespunzătoare, cu instrumentele portative necesare semnalizării, astfel:
    a) IDM, înainte ca trenul să fi depăşit primul aparat de cale de la intrare, ziua cu discul manual, iar noaptea cu lanterna cu lumina verde spre tren;
    b) revizorii de ace şi acarii, înainte ca trenul să depăşească semnalul de intrare, ziua cu steguleţul galben desfăşurat, noaptea cu lanterna cu lumina albă spre tren;
    c) revizorii tehnici de vagoane, înainte ca trenul să atace primul aparat de cale, ziua cu rechizitele proprii, noaptea cu lanterna cu lumina albă spre tren.
    (2) În linie curentă, revizorii de cale, păzitorii de barieră şi personalul care deserveşte alte posturi din linie curentă se postează pentru supravegherea prin defilare a trenurilor în exteriorul liniei/liniilor, în poziţie şi ţinută corespunzătoare, astfel:
    a) revizorii de cale, pe partea dreaptă a sensului normal de circulaţie, cu steguleţul galben înfăşurat;
    b) agenţii posturilor de barieră, în locul stabilit prin Regulamentul de funcţionare a postului de barieră anexat la PTE, ziua cu steguleţul galben înfăşurat, iar noaptea cu lanterna cu lumină albă spre tren;
    c) IDM, în cazul în care postul din linie curentă este deservit de către acesta, la locul stabilit în PTE, ziua cu discul manual, iar noaptea cu lanterna cu lumina verde spre tren;
    d) revizorii de ace sau acarii, când posturile din linie curentă sunt deservite de aceştia, la locul stabilit în PTE, ziua cu steguleţul galben desfăşurat, noaptea cu lanterna cu lumină albă spre tren.
    (3) Pentru supravegherea prin defilare a trenurilor în circulaţie, în vederea constatării situaţiilor care pot periclita siguranţa circulaţiei, personalul precizat la alin. (1) este obligat să se posteze la locul stabilit în PTE şi să nu părăsească locul din care supraveghează trenul, înainte de oprirea sau trecerea acestuia, decât dacă observă la tren nereguli care pun în pericol siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor ce impun oprirea imediată a trenului sau este sunat la telefon pe circuitul IDM - cabine. În cazul trenurilor care au oprire în staţie, iar IDM trebuie să îndeplinească şi alte operaţii în legătură cu primirea şi expedierea altui tren sau cu expedierea trenului respectiv, IDM întâmpină primul tren numai până în momentul în care acesta s-a angajat pe linia de primire.
    
ART. 156
    (1) În cazul circulaţiei trenurilor fără oprire prin staţiile neînzestrate cu semnal de ieşire, IDM trebuie să dea semnalul "trecerea fără oprire a trenului" înainte ca trenul să depăşească primul aparat de cale de la intrare, respectiv la apariţia trenului, în cazul în care nu are vizibilitate până la primul aparat de cale, postându-se astfel încât să fie perceput de către mecanic; după aceasta IDM se deplasează la locul stabilit pentru supravegherea prin defilare a trenului.
    (2) În cazul în care la trecerea trenurilor fără oprire prin staţii, mecanicul nu îşi semnalează prezenţa la post prin darea unui semnal scurt cu fluierul sau sirena locomotivei atât ziua cât şi noaptea, precum şi prin aprinderea luminii în cabina de conducere pe timp de noapte în dreptul biroului de mişcare, IDM ia măsuri de oprire a trenului.
    
ART. 157
    (1) Personalul stabilit în PTE să supravegheze prin defilare circulaţia trenurilor este obligat să se convingă de existenţa semnalelor de cap şi de fine de tren.
    (2) Modul în care IDM se convinge de existenţa semnalelor de cap şi de fine de tren se stabileşte în PTE.
    (3) La plecarea sau trecerea prin punctele de secţionare deservite de IDM, a unui tren nesemnalizat corespunzător, acesta trebuie să ia măsuri de oprire a trenului.
    (4) În cazul în care semnalele de fine de tren lipsesc, IDM va aviza operatorul de circulaţie şi staţia vecină care a expediat trenul, pentru oprirea circulaţiei altor trenuri, până când se stabileşte dacă trenul în cauză este complet.
    (5) În cazul în care semnalele de fine de tren sunt stinse sau incomplete, dar trenul este complet, IDM lasă trenul să circule până la prima staţie, comunicând neregula constatată către IDM din această staţie. IDM care primeşte această avizare ia măsuri de oprire a trenului, chiar dacă acesta nu are oprire prin mers şi dispune semnalizarea corespunzătoare a trenului de către agentul operatorului de transport feroviar.
    (6) Pe secţiile de circulaţie cu BLA, la trecerea unui tren cu semnale de fine de tren stinse sau incomplete, IDM ia măsuri de oprire a trenului, iar în cazul în care acest lucru nu mai este posibil, comunică neregula către IDM din staţia următoare, pentru ca acesta să ia măsuri de oprire, în vederea semnalizării corespunzătoare de către agentul operatorului de transport feroviar, iar trenul următor se poate expedia numai după primirea reavizului de sosire.
    (7) În cazul în care la vagoanele din compunerea unui tren de călători se constată că în afara lămpilor roşii folosite pentru semnalizarea "fine de tren", una sau mai multe lămpi roşii frontale sunt aprinse, se procedează conform celor prevăzute la alin. (3), (5) şi (6).

    SECŢIUNEA a 9-a
    Reguli generale privind circulaţia trenurilor

    
ART. 158
    (1) Din punct de vedere al executării serviciului fiecare punct de secţionare, cu excepţia semnalelor luminoase de trecere ale BLA, precum şi fiecare tren trebuie să fie sub conducerea unei singure persoane.
    (2) În punctele de secţionare, care nu sunt situate pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, IDM dispozitor este singurul în drept să dispună asupra primirii şi expedierii trenului. Dispoziţiile privind circulaţia trenurilor se dau numai prin IDM dispozitor.
    (3) În punctele de secţionare situate pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor asupra primirii şi expedierii trenurilor dispune operatorul de circulaţie.
    (4) În unele staţii tehnice şi de triaj, în care dispozitivul liniilor şi instalaţiilor permite separarea în zone distincte de circulaţie şi/sau manevră, activitatea poate fi condusă de doi sau mai mulţi IDM dispozitori. În acest caz organizarea activităţii staţiei şi prevederi de amănunt privind repartizarea atribuţiilor între IDM dispozitori, se stabilesc în PTE.
    (5) În linie curentă, asupra trenului oprit dispune şeful de tren. Mecanicul, personalul de tren, personalul de manevră şi personalul din activitatea de linii este obligat să execute dispoziţiile şefului de tren. La trenul aflat în mers, precum şi la trenul fără şef de tren, asupra trenului dispune mecanicul.
    
ART. 159
    (1) Liniile de garare ale trenurilor se stabilesc de şeful staţiei înainte de punerea în aplicare a planului de mers al trenurilor şi se trec în tabloul de sosire, plecare şi garare a trenurilor.
    (2) Pentru trenurile care circulă fără oprire se stabileşte de regulă, ca linie de trecere, linia directă.
    (3) În staţiile unde linia directă nu are continuitate la ieşire pe directă, ca linie de trecere pentru trenul care circulă fără oprire se stabileşte, de regulă, linia abătută care are continuitate la ieşire pe linia directă.
    (4) Trenurile de călători cu oprire în staţie se primesc, de regulă, la linii cu peron.
    (5) În cazul trenului suplimentar de călători, care circulă după mersul întocmit la punerea acestuia în circulaţie, numărul liniei de garare se stabileşte de către operatorul de circulaţie împreună cu IDM din fiecare staţie cu oprire.
    (6) Tabloul de sosire, plecare şi garare a trenurilor se afişează în biroul de mişcare, la posturile de macazuri şi de barieră din incinta staţiei, precum şi la posturile de mişcare, posturile ajutătoare de mişcare şi de macazuri din linie curentă.
    (7) IDM este obligat să urmărească şi să se informeze asupra circulaţiei trenurilor prevăzute în tabloul de sosire, plecare şi garare a trenurilor, precum şi asupra celor suplimentare.
    (8) IDM este obligat să respecte linia de primire/trecere/expediere a trenurilor stabilită în tabloul de sosire, plecare şi garare a trenurilor.
    
ART. 160
    (1) Schimbarea liniei de primire/trecere/expediere a trenului se poate face numai cu aprobarea operatorului de circulaţie, la solicitarea IDM, în cazul în care necesităţile de exploatare o impun.
    (2) În cazul în care se schimbă linia de primire/trecere a unui tren, iar la linia pe care se primeşte trenul există restricţii de viteză, se procedează astfel:
    a) IDM aduce verbal la cunoştinţa operatorului de circulaţie necesitatea schimbării liniei de primire/trecere, cu restricţia respectivă;
    b) operatorul de circulaţie dă dispoziţie scrisă staţiei care a cerut schimbarea liniei de garare şi staţiei în care trenul are ultima oprire, pentru avizarea restricţiei de viteză:
    c) IDM din staţia în care trenul arc ultima oprire, aduce la cunoştinţa mecanicului prin ordin de circulaţie existenţa restricţiei de viteză.
    
ART. 161
    (1) În cazul în care trenul a plecat din ultima staţie cu oprire şi mecanicul nu a fost avizat despre existenţa restricţiei de viteză, trenul va intră în staţie cu semnalul de chemare, dacă există sau cu ordin de circulaţie înmânat mecanicului după oprirea trenului la semnalul de intrare.
    (2) În cazul în care restricţia de viteză la linia pe care se primeşte trenul este sub 20 km/h, trenul trebuie oprit la semnalul de intrare. Continuarea mersului se face după înmânarea ordinului de circulaţie, în care se menţionează restricţia de viteză şi depăşirea semnalului de intrare pe oprire.
    
ART. 162
    (1) Primirea trenurilor în staţie se face numai pe linii libere.
    (2) Verificarea liniei şi a parcursului de intrare/ieşire, privind starea de liber sau ocupat a acestora, se face ţinând seama de specificul staţiei, de tipul instalaţiei şi de condiţiile de vizibilitate, astfel:
    a) în staţiile înzestrate cu instalaţii CED, pe baza indicaţiilor date pe luminoschemă, iar în staţiile cu instalaţii CE, pe baza indicaţiilor date pe display;
    b) în staţiile centralizate electromecanic, în cazul în care acarii au vizibilitatea asigurată pe toată lungimea liniei de primire a trenului, verificarea liniei/liniilor şi a parcursului de intrare/ieşire se face de la fereastra sau platforma cabinei;
    c) în staţiile înzestrate cu încuietori cu chei cu bloc sau fără bloc, în cazul în care acarii, respectiv revizorii de ace au vizibilitatea asigurată pe toată lungimea liniei/liniilor de primire a trenului, verificarea liniei şi a parcursului de intrare/ieşire se face pe teren, din raza de activitate a postului.
    (3) Pentru stabilirea stării de liber a parcursului de intrare/ieşire se verifică şi porţiunea de linie cuprinsă între semnalul de intrare şi vârful primului macaz din parcursul de intrare, linia de garare care intră în parcursul comandat, precum şi porţiunea de linie de la ultimul macaz din parcursul de ieşire până la semnalul de intrare din sensul opus de mers.
    
ART. 163
    (1) În cazul în care acarii, respectiv revizorii de ace nu au vizibilitatea asigurată pe toată lungimea liniei de primire/trecere şi a parcursului de intrare/ieşire a trenului, precum şi pe timp cu vizibilitate redusă, verificarea liniei şi a parcursului de intrare/ieşire se face de către acari, revizori de ace şi IDM prin deplasarea acestora printre firele liniei, fiecare începând de la locul stabilit în PTE, până la distanţa de unde se conving reciproc şi în mod neîndoielnic că linia şi parcursul de intrare/ieşire a trenului sunt libere.
    (2) În cazul în care acarii, respectiv revizorii de ace nu au vizibilitatea asigurată pe toată lungimea liniei de primire/trecere a trenului, precum şi pe timp cu vizibilitate redusă, se procedează după caz, astfel:
    a) în cazul trecerii înainte de trenuri pe linii alăturate, se admite verificarea cel mult a două linii de primire/trecere, în ordinea stabilită de IDM. După verificarea liniei pentru primirea primului tren, acarii, respectiv revizorii de ace şi IDM se deplasează şi verifică linia pentru primirea/trecerea celui de-al doilea tren. Acarii, respectiv revizorii de ace, la înapoierea la posturile de macazuri, verifică linia respectivă deplasându-se printre firele căii până la marca de siguranţă; verificarea parcursurilor de intrare se face pentru primul tren odată cu verificarea liniei, iar pentru al doilea tren după sosirea şi gararea primului tren;
    b) în cazul primirii a două trenuri prin acelaşi capăt al staţiei, pe linii alăturate şi la intervale scurte - când după sosirea primului tren nu mai există timp suficient pentru verificarea liniei şi a parcursului de intrare pentru al doilea tren - se procedează în acelaşi mod ca la pct. a);
    c) în cazul încrucişărilor de trenuri pe linii alăturate, se verifică parcursul de intrare şi linia de primire pentru primul tren, după care se verifică linia de primire pentru al doilea tren, iar acarii respectiv revizorii de ace, la înapoiere, verifică parcursul de intrare pentru cel de-al doilea tren.
    
ART. 164
    (1) Verificarea liniei şi a parcursului de intrare/ieşire se face numai după retragerea şi oprirea manevrei.
    (2) După verificarea liniilor şi a parcursului de intrare/ieşire şi constatarea că acestea sunt libere, se interzice efectuarea mişcărilor de manevră pe aceste linii, precum şi pe liniile care dau acces la acestea, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul regulament.
    (3) IDM trebuie să urmărească şi să verifice dacă personalul aplică întocmai reglementările referitoare la verificarea liniei şi a parcursului de intrare/ieşire.
    
ART. 165
    (1) IDM este obligat să asigure linii libere pentru primirea trenurilor.
    (2) Liniile stabilite pentru primirea şi expedierea trenurilor se folosesc numai în acest scop.
    (3) Liniile de primire şi expediere se pot ocupa temporar cu vehicule feroviare, numai în următoarele cazuri:
    a) în cazul în care acestea sunt prevăzute în PTE, pe baza graficului de ocupare a liniilor, caz în care IDM comunică ocuparea liniei către operatorul de circulaţie;
    b) în cazul în care s-a obţinut aprobarea scrisă a operatorului de circulaţie, în situaţii excepţionale bine justificate; după obţinerea aprobării, IDM dă posturilor de macazuri, dacă există, dispoziţie scrisă privind ocuparea liniilor de primire şi expediere.
    
ART. 166
    În cazul lipsei de linii libere în staţii, trenurile pot fi primite şi pe linie ocupată sau cu marca de siguranţă din capătul opus ocupată, însă numai după ce sunt oprite la semnalul de intrare şi s-a înmânat mecanicului ordin de circulaţie, urmând să fie însoţite de către agentul staţiei, până la gararea lor pe linia respectivă. Mecanicul urmăreşte cu atenţie linia şi ia măsuri pentru oprirea trenului în siguranţă.
    
ART. 167
    (1) La ocuparea liniilor de circulaţie cu trenuri descompuse, în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, IDM dispozitor restricţionează (blochează) efectuarea parcursurilor de circulaţie pe aceste linii, conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiei.
    (2) După expedierea trenului descompus care a staţionat mai mult de 72 de ore, IDM verifică pe teren, personal sau printr-un agent din subordinea sa, dacă linia este liberă sau ocupată şi dacă indicaţiile de pe luminoschemă sau de pe display corespund cu starea de liber sau ocupat a liniei pe teren.
    (3) În cazul în care nu există concordanţă între aceste indicaţii şi starea liniei pe teren se consideră deranjament, iar IDM îl înscrie în RRLISC şi îl aduce la cunoştinţa personalului de întreţinere.
    
ART. 168
    (1) Liniile pe care staţionează vagoane mai mult de 15 zile sunt considerate linii închise şi se înscriu în acest sens de către personalul de întreţinere a liniilor în RRLISC.
    (2) Înaintea manevrării vagoanelor care au staţionat mai mult de 15 zile, personalul de întreţinere a liniilor ia măsurile ce se impun pentru redeschiderea liniilor, în vederea manevrării vagoanelor şi înscrie condiţiile de manevră în RRLISC de la staţie.
    
ART. 169
    (1) Se interzice ocuparea liniilor de evitare şi scăpare cu vehicule feroviare.
    (2) În staţiile în care se efectuează schimbarea locomotivelor, se ataşează sau se detaşează locomotive pentru/de la multiplă tracţiune, linia de evitare poate fi ocupată temporar cu aceste locomotive. În acest interval de timp este interzis ca linia de evitare să fie folosită pentru asigurarea condiţiilor necesare primirilor, respectiv primirilor şi expedierilor simultane de trenuri.
    
ART. 170
    (1) Trenul care soseşte în staţie trebuie să fie garat. Un tren se consideră garat atunci când s-a oprit efectiv între mărcile de siguranţă de la extremităţile liniei de primire sau între marca de siguranţă de la urma trenului şi semnalul de ieşire al liniei respective şi numai dacă este semnalizat conform reglementărilor în vigoare.
    (2) Staţionarea trenului peste mărcile de siguranţă este interzisă. Când partea din urmă a trenului rămâne dincolo de marca de siguranţă, agentul de la urma trenului sau acarul postului de macazuri este obligat să dea semnale mecanicului pentru tragerea trenului până la semnalul de ieşire al liniei respective sau în cazul în care nu există semnal de ieşire, până la marca de siguranţă de la ieşire.
    (3) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE situate pe secţii de circulaţie cu BLA, în care nu există agenţii menţionaţi la alin. (2), comunicările privind gararea trenului se fac între IDM şi mecanic direct sau prin radiotelefon.
    
ART. 171
    (1) În cazul în care datorită lungimii, trenul nu se poate gara între mărcile de siguranţă, respectiv între semnalul de ieşire şi marca de siguranţă de la urma trenului, acarul, respectiv agentul de la urma trenului trebuie să comunice ocuparea mărcii de siguranţă către IDM, care dispune după caz:
    a) staţionarea părţii din urmă a trenului peste marca de siguranţă;
    b) depăşirea semnalului de ieşire, până la marca de siguranţă;
    c) tragerea trenului şi staţionarea peste marca de siguranţă de la ieşire;
    d) fracţionarea trenului şi gararea acestuia pe două sau mai multe linii.
    (2) În cazul în care IDM dispune staţionarea părţii din urmă a trenului peste marca de siguranţă, acesta dă dispoziţie scrisă posturilor de macazuri interesate, menţionând ora până la care marca de siguranţă rămâne ocupată. Mecanicul este încunoştinţat prin ordin de circulaţie în care se înscrie ora până la care marca de siguranţă de la urma trenului rămâne ocupată.
    (3) În cazul în care IDM dispune depăşirea semnalului de ieşire până la marca de siguranţă, respectiv tragerea trenului şi staţionarea peste marca de siguranţă de la ieşire, acesta dă dispoziţie scrisă în acest sens posturilor de macazuri interesate şi mecanicului, prin ordin de circulaţie în care se precizează ora până la care se poate depăşi semnalul de ieşire până la marca de siguranţă, respectiv ora până la care se poate ocupa marca de siguranţă de la ieşire.
    (4) În cazul în care IDM dispune fracţionarea trenului şi gararea acestuia pe două sau mai multe linii, acesta întocmeşte plan de manevră pe care îl aduce la cunoştinţa posturilor de macazuri interesate prin dispoziţie scrisă şi mecanicului prin ordin de circulaţie.
    (5) În cazul ataşării unei grupe de vagoane sau a unei locomotive la tren, dacă locomotiva rămâne dincolo de marca de siguranţă, IDM aduce la cunoştinţa mecanicului prin ordin de circulaţie, ora până la care locomotiva staţionează dincolo de marca de siguranţă; în cazul în care nu este în posesia ordinului de circulaţie, mecanicul dă semnale de alarmă cu fluierul sau sirena locomotivei până la primirea ordinului de circulaţie.
    (6) Darea înapoi a trenului, cu atacarea mărcii de siguranţă de la urmă, este permisă numai după manipularea macazurilor în poziţie corespunzătoare, dacă este cazul şi numai cu încuviinţarea scrisă a IDM dispozitor dată mecanicului prin ordin de circulaţie.
    
ART. 172
    În cazul în care există agent la urma trenului, după sosirea şi gararea trenului, acesta strânge frâna de mână a vagonului de semnal, coboară şi supraveghează trenul de lângă vagonul de semnal. Frâna de mână se slăbeşte numai la semnalul "atenţie" sau la semnalul "desfă frâna" dat de către mecanic cu fluierul locomotivei, înainte de pornirea trenului.
    
ART. 173
    (1) În cazul în care necesităţile de exploatare impun oprirea trenului într-o staţie prin care urma să treacă fără oprire, se procedează după cum urmează:
    a) în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, precum şi în staţiile ale căror semnale de intrare dau indicaţii asupra semnalului de ieşire, oprirea trenului în staţie se face pe baza indicaţiei date de semnalul de intrare şi a semnalului de ieşire aflat în poziţie de oprire;
    b) în staţiile în care semnalul de intrare nu dă indicaţii asupra semnalului de ieşire, operatorul de circulaţie trebuie să avizeze ultima staţie cu oprire a trenului, precum şi staţia unde urmează să oprească trenul, pentru ca IDM din ultima staţie cu oprire să aducă la cunoştinţa mecanicului, prin ordin de circulaţie, oprirea neprevăzută a trenului. În cazul în care necesitatea opririi trenului a intervenit după plecarea din ultima staţie cu oprire, IDM din staţia în care se impune oprirea acestuia, opreşte trenul la semnalul de intrare şi numai după ce s-a convins personal sau prin raportarea revizorului de ace, a acarului, a agentului postului de barieră sau a mecanicului, după caz - prin instalaţii TC - că trenul este oprit, pune semnalul de intrare pe liber.
    (2) Modul cum se convinge IDM că trenul este oprit la semnalul de intrare se stabileşte în PTE.
    
ART. 174
    (1) În staţiile în care este interzisă primirea simultană a trenurilor, iar de staţie se apropie simultan două trenuri din care cel puţin unul are prevăzută oprire, se procedează astfel:
    a) se primeşte mai întâi trenul pentru care condiţiile de oprire sau demarare de la semnalul de intrare sunt mai puţin favorabile sau trenul care vine de pe o secţie de circulaţie cu BLA, atunci când este urmărit de alt tren;
    b) dacă cele două trenuri vin din sensuri opuse şi unul din aceste trenuri nu are oprire în staţie, primul tren care se primeşte este cel cu oprire în staţie;
    c) al doilea tren se va primi în staţie numai după gararea primului tren.
    (2) Modul de procedare pentru fiecare caz în parte trebuie să fie prevăzut în PTE.
    
ART. 175
    (1) Trenurile care au oprire în staţie se primesc cu semnalul de ieşire pe oprire.
    (2) La trenurile de călători şi mixte care au opriri de cel mult 3 minute, semnalul de ieşire se poate pune pe liber numai după ce trenul s-a angajat pe linia de primire.
    (3) În staţiile necentralizate electrodinamic, situate pe secţii de circulaţie cu trafic redus, în care administratorul infrastructurii feroviare a aprobat ca serviciul de mişcare să se execute de către IDM şi un singur acar pentru ambele capete ale staţiei, primirea trenurilor de călători şi mixte, cu oprire în staţie, se poate face şi cu semnalul de ieşire pe liber.
    
ART. 176
    (1) Semnalul de intrare se pune pe oprire după fiecare tren, după cum urmează:
    a) automat în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, după depăşirea joantei izolante de către prima osie a trenului;
    b) de către IDM în staţiile în care acesta manipulează personal semnalul de intrare, imediat după expedierea trenului, pentru trenurile care au o staţionare mai mică de 3 minute sau imediat după trecerea fără oprire a trenului, respectiv după oprirea în staţie pentru celelalte trenuri;
    c) de către acar sau revizorul de ace, după trecerea ultimului vehicul din tren pe la postul de intrare a trenului, în restul staţiilor.
    (2) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, în cazul în care indicaţia de liber a semnalului de intrare s-a anulat în faţa trenului şi locomotiva a depăşit semnalul pe oprire, primirea trenului în staţie se face în baza ordinului de circulaţie.
    
ART. 177
    (1) IDM controlează gararea trenului prin raportarea telefonică a acarului, respectiv a revizorului de ace de la postul de intrare a trenului, cu excepţia staţiilor înzestrate cu instalaţii CED sau CE situate pe secţii de circulaţie cu BLA, în care gararea trenului se verifică de către IDM prin indicaţiile date de instalaţii pe luminoschemă sau display.
    (2) În situaţia în care legăturile telefonice între biroul de mişcare şi postul de macazuri sunt defecte, IDM se convinge de gararea trenului, personal sau prin raportul verbal al acarului, respectiv al revizorului de ace.
    (3) După ce acarul, respectiv revizorul de ace care deserveşte ultimul aparat de cale al liniei de primire s-a convins că trenul a garat, cheamă la telefon pe IDM dispozitor şi posturile de macazuri care au primit comanda de intrare şi raportează cu formula:
    "Trenul - numărul - ...... s-a garat la linia numărul ........ ora ........", completată cu eventuale observaţii referitoare la semnalizarea trenului, după care manipulează macazurile din parcursul de intrare în poziţie spre o linie liberă.
    (4) În cazul staţiilor înzestrate cu instalaţii CED sau CE situate pe secţii de circulaţie fără BLA, IDM se convinge personal de gararea trenului. În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE situate pe secţii de circulaţie fără BLA, stabilite de administratorul infrastructurii feroviare, în care IDM nu se poate convinge personal de gararea trenului, modul de verificare şi raportare a garării trenului se stabileşte în PTE.
    
ART. 178
    Manipularea macazurilor în poziţie spre o linie liberă nu este obligatorie în următoarele cazuri:
    a) în cazul în care timpul de oprire a trenului este mai mic decât timpul necesar aducerii cheilor încuietorilor de macaz pentru manipularea lor spre o linie liberă;
    b) în cazul în care toate liniile staţiei sunt ocupate; în acest caz macazurile se manipulează în poziţie spre o linie pe care nu sunt garate trenuri de călători sau trenuri de marfă având în compunere vagoane încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile", "radioactive", "gaze lichefiate" sau "clor lichid".
    
ART. 179
    În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, IDM dispozitor trebuie:
    a) să constate personal sosirea şi gararea trenului prin indicaţiile de pe luminoschemă sau display, în cazul în care trenul soseşte de pe secţie de circulaţie cu BLA;
    b) să controleze personal oprirea, efectivă a trenului; în acest sens, în staţiile în care nu poate controla personal oprirea trenului, se stabilesc prevederi de amănunt în PTE;
    c) să se convingă personal sau prin raportarea din partea agentului stabilit în PTE, că trenul a garat sau a trecut semnalizat conform reglementărilor specifice în vigoare, în cazul în care BLA este defect sau scos din funcţiune precum şi în cazul în care trenul soseşte de pe secţie de circulaţie fără BLA.
    
ART. 180
    (1) În situaţia în care comanda de intrare, ieşire sau trecere este dată în scris, ora garării sau ieşirii trenului se înregistrează simultan atât de către agenţii posturilor de macazuri, în registrul de comenzi al postului, cât şi de către IDM dispozitor, în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.
    (2) În situaţia în care comanda de intrare, ieşire sau trecere se dă verbal şi prin bloc, ora garării sau ieşirii trenului se înregistrează numai de către IDM dispozitor, în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.
    
ART. 181
    (1) IDM urmăreşte executarea corectă a comenzilor şi a dispoziţiilor date, atât prin indicaţiile date de către instalaţii, cât şi prin raportarea de către acari, revizori de ace sau agenţii posturilor de barieră.
    (2) Semaforul de ieşire se pune pe oprire imediat ce a fost depăşit de întreaga garnitură a trenului.
    (3) Imediat după ce trenul a ieşit complet depăşind ultimul aparat de cale, acarul, respectiv revizorul de ace, cheamă la telefon pe IDM dispozitor şi agenţii posturilor care au primit comanda şi raportează cu formula:
    "Trenul - numărul - ..... a ieşit complet, de la linia .... în direcţia ...., ora ........", direcţia menţionându-se numai dacă este cazul.
    (4) În staţiile cu un singur acar pentru ambele capete, când acesta este prezent la intrarea trenului, ieşirea trenului se controlează pe teren, personal de către IDM.
    
ART. 182
    În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, IDM urmăreşte executarea corectă a comenzilor şi verifică ieşirea completă a trenului prin indicaţiile de pe luminoschemă, respectiv de pe display.
    
ART. 183
    (1) Se interzice trecerea unui tren fără oprire, printr-o staţie în care mersul prevede oprire, fără dispoziţia operatorului de circulaţie transmisă atât staţiei în care trenul are ultima oprire, cât şi staţiei în care se suprimă oprirea.
    (2) Suprimarea opririi şi noile condiţii de circulaţie ale trenului se aduc la cunoştinţa mecanicului prin ordin de circulaţie, înmânat în ultima staţie cu oprire.
    
ART. 184
    (1) Se interzice suprimarea opririi trenurilor de călători şi mixte în staţiile în care mersul prevede oprire, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul regulament.
    (2) Anumite trenuri de călători pot circula fără oprire prin punctele de secţionare în care mersul acestora prevedea oprire impusă prin grafic - fără urcare/coborâre călători - atunci când această oprire nu mai este necesară. În acest caz trenul poate circula timpuriu până la prima staţie în care acesta are oprire, conform dispoziţiei operatorului de circulaţie.
    
ART. 185
    În cazul circulaţiei trenurilor de marfă prin staţiile înzestrate cu semnal de intrare care dă indicaţii asupra poziţiei semnalului de ieşire, trecerea trenului fără oprire, se face numai pe baza indicaţiei de "liber" a semnalului de ieşire.
    
ART. 186
    (1) După plecarea sau trecerea unui tren, IDM transmite avizul de plecare staţiei vecine şi/sau postului de mişcare din linie curentă, în sensul de mers, cu formula:
    "trenul - numărul - ........... plecat/trecut ora ...... menţiuni ..........,
    Semnătura ..............".
    (2) Avizul de plecare se completează, după caz, cu următoarele menţiuni:
    a) cu agent la urma trenului;
    b) cu L.E. - în cazul sistemului de remorcare cu locomotivă electrică;
    c) cu transporturi negabaritice, periculoase din categoria "explozibile", "radioactive", "clor lichid" sau "gaze lichefiate";
    d) pe linie falsă;
    e) pe linia din stânga a căii duble;
    f) cu locomotivă dublă/multiplă tracţiune şi/sau cu locomotivă intercalată;
    g) cu locomotivă împingătoare legată la tren şi frână;
    h) cu locomotivă împingătoare nelegată la tren şi frână până la km .....;
    i) cu cheia postului de macazuri de la km ........;
    j) referitoare la semnalizarea trenului.
    
ART. 187
    (1) Ora plecării corespunde cu ora punerii trenului în mişcare de către mecanic. Ora de trecere corespunde cu ora când ultimul vagon din tren a trecut prin faţa biroului de mişcare.
    (2) Ora de garare/trecere/plecare se înregistrează în registrul unificat de căi libere comenzi şi mişcare şi se comunică operatorului de circulaţie de către IDM.
    (3) IDM de la postul de mişcare din linie curentă transmite avizul de plecare/trecere, concomitent ambelor puncte de secţionare (staţii) între care este situat postul de mişcare.
    
ART. 188
    (1) Pe secţiile de circulaţie neînzestrate cu BLA, IDM dispozitor transmite reavizul de sosire staţiei vecine care a expediat trenul, imediat după gararea sau trecerea acestuia.
    (2) Pe secţiile de circulaţie înzestrate cu BLA, IDM înregistrează ora garării/trecerii trenului în/prin staţie în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare şi transmite reavizul de sosire în următoarele cazuri:
    a) la circulaţia vehiculelor uşoare care nu şuntează - UAM, trenuri cu boghiuri speciale pentru transportat şine şi panouri de cale ferată;
    b) la schimbarea sistemului de circulaţie;
    c) la sosirea unui tren, avizat fără semnale de fine de tren sau cu acestea stinse sau incomplete, numai după ce IDM se convinge că trenul este complet.
    (3) Reavizul de sosire a trenului se transmite cu formula:
    "Trenul - numărul - ............. sosit, ora .........,
    Semnătura ..........".
    (4) IDM care a expediat trenul urmăreşte primirea reavizului de sosire de la staţia vecină.
    (5) Reavizul de sosire a locomotivei împingătoare, care se înapoiază din linie curentă în staţia de expediere, se transmite de către IDM din staţia de expediere, cu formula:
    "Locomotiva împingătoare de la trenul - numărul - ............. s-a înapoiat, ora ........ .
    Semnătura ...........".
    
ART. 189
    IDM şi mecanicii trenurilor în circulaţie trebuie să-şi comunice şi să-şi confirme reciproc, prin radiotelefon, următoarele:
    a) condiţiile de intrare, trecere, oprire, ieşire în/prin/din staţie şi de circulaţie între staţii;
    b) linia de garare/trecere a trenului în/prin staţie, precizându-se dacă aceasta este directă sau abătută şi dacă este cazul, firul de circulaţie la expediere;
    c) gararea, ieşirea sau trecerea completă a trenului, după caz;
    d) alte informaţii cu privire la circulaţia trenului prin staţie şi în linie curentă, care pot contribui la asigurarea regularităţii, siguranţei circulaţiei şi securităţii transporturilor.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Sistemele de organizare a circulaţiei trenurilor

    
ART. 190
    (1) În funcţie de instalaţiile cu care sunt înzestrate staţiile şi liniile curente, pentru organizarea circulaţiei trenurilor se utilizează următoarele sisteme:
    a) circulaţia trenurilor pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă;
    b) circulaţia trenurilor pe bază de BLA;
    c) circulaţia trenurilor pe bază de bloc de linie semiautomat;
    d) circulaţia trenurilor pe bază de instalaţie dispecer, cu sau fără tehnică de calcul;
    e) conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor.
    (2) Înainte de trecerea de la un sistem de circulaţie la altul, IDM sunt obligaţi să verifice dacă linia curentă între cele două staţii vecine este liberă, precizând fiecare în scris, prin schimb de telefonograme efectuat pe circuitul operatorului de circulaţie şi în prezenţa acestuia, ultimul tren circulat între cele două staţii, pe fiecare fir de circulaţie când este cazul; schimbul de telefonograme se înregistrează de către cei doi IDM în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, iar de către operatorul de circulaţie în registrul de dispoziţii. Operatorul de circulaţie verifică pe graficul de circulaţie dacă datele comunicate de către IDM se confirmă, declară că linia curentă este liberă şi dă dispoziţie, prin telefonogramă, pentru trecerea la circulaţia trenurilor în noul sistem de circulaţie.
    (3) Când instalaţia TC a operatorului de circulaţie nu funcţionează, trecerea de la un sistem de circulaţie la altul se face numai de către IDM dispozitori, prin schimbul de telefonograme arătat mai sus.
    (4) Trecerea de la sistemele de circulaţie prevăzute la alin. (1) lit. b), lit. c) sau lit. d) la sistemul de circulaţie al trenurilor pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă, se comunică mecanicului prin ordin de circulaţie.

    SECŢIUNEA a 11-a
    Cererea şi obţinerea căilor libere

    
ART. 191
    (1) Schimbul de telefonograme, pentru cererea şi obţinerea căilor libere între staţiile vecine, se face personal de către IDM dispozitori sau de către IDM localişti, după caz, numai prin instalaţiile TC pentru cererea şi obţinerea căilor libere.
    (2) Pentru toate sistemele de circulaţie, IDM, imediat după luarea serviciului în primire, comunică IDM din staţiile vecine, prin circuitul telefonic special afectat pentru cererea şi obţinerea căilor libere, funcţia şi numele lui; comunicarea se notează în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, cu număr şi oră, atât de către IDM care o transmite, cât şi de către IDM care o primeşte. Dacă există dubii asupra identităţii persoanei care face această comunicare, IDM solicită operatorului de circulaţie să confirme identitatea acesteia.
    (3) În cazul în care circuitele telefonice utilizate pentru cererea şi obţinerea căilor libere sunt defecte, se poate întrebuinţa unul din următoarele mijloace de comunicaţii:
    a) circuitul telefonic pentru posturile de barieră din linie curentă, acolo unde există;
    b) circuitul telefonic cu operatorul de circulaţie;
    c) alte circuite telefonice CFR;
    d) circuitul telefonic din reţeaua publică, dacă există;
    e) radiotelefoane din reţeaua proprie CFR.
    (4) Trecerea de la circuitele telefonice utilizate pentru căile libere, la celelalte mijloace de comunicaţii, se face numai în urma unui schimb de telefonograme între IDM respectivi.
    (5) În cazul în care IDM dintr-o staţie nu poate lua legătura cu IDM din staţia vecină, prin nici unul din circuitele telefonice menţionate, se procedează conform prevederilor din prezentul regulament, referitoare la întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie.
    
ART. 192
    (1) Cererea căii libere, acordarea, obţinerea, consimţământul privind acordarea căii libere, neacordarea sau anularea căii libere, precum şi avizele de plecare/trecere şi reavizele de sosire ale trenurilor se înregistrează în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.
    (2) Înregistrările se fac numai de IDM care cere şi obţine calea liberă, respectiv acordă calea liberă sau consimţământul pentru calea liberă, în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, cu cerneală sau pastă de culoare albastră sau neagră, în momentul primirii sau transmiterii comunicării.
    (3) În registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare nu se admit ştersături. Orice înscriere greşită se anulează printr-o linie, iar datele corecte se înscriu din nou. Ruperea filelor din registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare este interzisă.
    
ART. 193
    În cazul primirii trenurilor, în staţiile în care IDM dispozitor este ajutat de către IDM localist, pentru primirea şi transmiterea căii libere, avizului de plecare şi reavizului de sosire, se procedează astfel:
    a) IDM localist acordă cale liberă staţiei vecine pentru un tren, numai după ce IDM dispozitor înscrie observaţiile şi semnează în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, notând ora; în lipsa observaţiilor, IDM dispozitor semnează notând numai ora;
    b) după primirea avizului de plecare a trenului de la staţia vecină, IDM localist îl înregistrează şi îl aduce verbal la cunoştinţa IDM dispozitor;
    c) după gararea trenului, IDM dispozitor comunică verbal ora garării către IDM localist, care o înregistrează în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare;
    d) după înregistrarea orei de garare, IDM localist transmite reavizul de sosire staţiei vecine care a expediat trenul.
    
ART. 194
    În cazul expedierii trenurilor, în staţiile în care IDM dispozitor este ajutat de către IDM localist, pentru cererea şi obţinerea căii libere se procedează după cum urmează:
    a) IDM dispozitor, având trenul gata de expediere, solicită verbal IDM localist să ceară cale liberă staţiei spre care urmează să se expedieze trenul;
    b) cererea şi obţinerea căii libere, precum şi eventuale observaţii sunt aduse la cunoştinţă IDM dispozitor, sub semnătură.
    
ART. 195
    În cazurile prevăzute la art. 189 şi art. 190, IDM localist transmite operatorului de circulaţie datele privind circulaţia trenului prin staţie.
    
ART. 196
    (1) Când circulaţia trenurilor se face pe baza înţelegerii telefonice, IDM trebuie să ceară şi să acorde cale liberă cu următoarele formule:
    a) IDM din staţia expeditoare cere cale liberă cu:
    Formula nr. 1
    "Din ........ numărul .......... ora ..... .
    Liber trenul numărul ..........?"
    b) IDM din staţia primitoare răspunde cu:
    Formula nr. 2
    "Din ........ numărul .......... ora ..... .
    Primesc trenul numărul ........ .
    Semnătura ..................."
    În cazul expedierii trenului spre staţia vecină, cu oprire neprevăzută în mers, în linie curentă, calea liberă se cere şi se acordă cu formulele 1 şi 2 la care se adaugă menţiunea:
    "cu oprire la km ...... timp de ...... minute".
    c) dacă trenul pentru care se cere cale liberă nu poate fi primit din motive justificate, IDM din staţia primitoare răspunde imediat cu:
    Formula nr. 3
    "Calea ocupată.
    Semnătura ..................."
    Această formulă nu trebuie să conţină preambul.
    După eliminarea cauzelor care au împiedicat primirea trenului, IDM din staţia primitoare cheamă din proprie iniţiativă staţia expeditoare, solicitând repetarea cererii de cale liberă.
    d) dacă trenul pentru care s-a obţinut cale liberă, din anumite motive nu poate fi expediat, IDM din staţia expeditoare anulează calea liberă cu:
    Formula nr. 4
    "Din ........ numărul .......... ora ..... .
    Trenul numărul .......... reţinut în staţia ..........
    Calea liber numărul ...... se anulează.
    Semnătura ......".
    Dacă pentru trenul respectiv s-a dat şi comanda de ieşire, IDM anulează mai întâi comanda de ieşire şi numai după aceea anulează calea liberă.
    e) dacă trenul pentru care s-a acordat cale liberă nu mai poate fi primit, IDM din staţia primitoare transmite staţiei expeditoare telefonograma cu:
    Formula nr. 5
    "Din ........ numărul ......... ora ......
    Reţineţi trenul numărul ...... în staţia ......... din cauza ..........
    Semnătura ........".
    Dacă reţinerea trenului este posibilă, IDM din staţia expeditoare anulează mai întâi comanda de ieşire şi numai după aceea răspunde staţiei primitoare cu formula nr. 4; în cazul în care trenul a plecat, IDM din staţia expeditoare comunică avizul de plecare.
    Dacă la cererea şi obţinerea căii libere a participat şi IDM de la un post de mişcare din linie curentă, formulele 4 şi 5 se transmit şi acestuia.
    f) în cazul în care IDM dintr-o staţie situată pe o secţie de circulaţie înzestrată cu BLA, nu mai poate primi trenuri la sector de bloc, acesta transmite staţiei expeditoare telefonograma cu:
    Formula nr. 6
    "Din .......... numărul .......... ora ...... .
    Nu mai expediaţi trenuri la sector de bloc din cauza ...................... .
    Semnătura .........".
    g) după înlăturarea cauzelor care nu au permis primirea trenurilor la sector de bloc; IDM transmite staţiei expeditoare, telefonograma cu:
    Formula nr. 7
    "Din .......... numărul .......... ora ...... .
    Expediaţi trenurile la sector de bloc.
    Semnătura ............".
    Pe secţiile de circulaţie cu cale dublă înzestrate cu BLA cu sens banalizat, formulele nr. 6 şi nr. 7 se completează cu una din menţiunile: "pe firul I", "pe firul II" sau "pe ambele fire", după caz.
    Pe secţiile de circulaţie înzestrate cu BLA, în cazul efectuării manevrei cu depăşirea limitei incintei staţiei, se transmite mai întâi formula nr. 6 staţiei spre care urmează să se facă depăşirea limitei incintei staţiei. După retragerea şi oprirea manevrei în incinta staţiei, se va transmite formula nr. 7.
    h) în cazul în care între două staţii vecine există o linie sau o grupă de linii aparţinând unui operator economic, racordate din linia curentă şi deservite de un post ajutător de mişcare în linie curentă, la îndrumarea trenului/convoiului de manevră pe aceste linii, staţia expeditoare cere cale liberă de la staţia vecină cu formula nr. 1, la care adaugă menţiunea:
    "cu destinaţia linia (grupa de linii) - denumirea operatorului economic (denumirea grupei de linii) - ............".
    IDM din staţia vecină răspunde cu:
    Formula nr. 8
    "Din ............. numărul .......... ora ....... .
    Puteţi expedia trenul/convoiul de manevră numărul ........... pe linia (grupa de linii) - denumirea operatorului economic (denumirea grupei de linii) - ......
    Semnătura ................".
    În acest caz, după gararea trenului/convoiului de manevră pe linia respectivă, IDM de la postul ajutător de mişcare manipulează şi asigură macazurile, deservite de acest post, în poziţia normală şi raportează gararea completă a trenului/convoiului de manevră către IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul ajutător de mişcare. Numai după aceasta IDM dispozitor transmite reavizul de sosire staţiei vecine şi din acest moment linia curentă devine liberă pentru circulaţia trenurilor.
    i) în cazul expedierii trenului/convoiului de manevră de pe linia sau grupa de linii prevăzute la lit. h), către una din staţiile vecine, în urma solicitării verbale a IDM care deserveşte postul ajutător de mişcare în linie curentă, IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul ajutător de mişcare în linie curentă cere cale liberă staţiei vecine cu formula nr. 1 la care se adaugă menţiunea:
    "de pe linia (grupa de linii) - denumirea operatorului economic (denumirea grupei de linii) - ......... la staţia .........".
    IDM din staţia vecină răspunde cu:
    Formula nr. 9
    "Din ................ numărul .......... ora ...... .
    Puteţi expedia trenul/convoiul de manevră numărul ........... pe linia (grupa de linii) - denumirea operatorului economic (denumirea grupei de linii) - ...... la staţia ....................
    Semnătura .......".
    În acest caz, după sosirea trenului/convoiului de manevră în staţie şi după primirea raportării de la IDM care deserveşte postul ajutător de mişcare în linie curentă, că macazurile au fost manipulate şi asigurate în poziţia normală, IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul, transmite staţiei vecine reavizul de sosire şi numai după aceasta linia curentă devine liberă pentru circulaţia trenurilor.
    j) în cazul în care între două staţii vecine există o linie de cale ferată aparţinând unui operator economic cu racordare în linie curentă, deservită de un post de macazuri în linie curentă, pentru îndrumarea pe linia respectivă a unui tren/convoi de manevră cu înapoiere în staţia de îndrumare, cererea căii libere de către IDM din staţia expeditoare, de la staţia vecină, se face cu formula 1 la care se adaugă menţiunea:
    "pe linia ferată industrială (grupa de linii) - denumirea operatorului economic (denumirea grupei de linii) - ......... cu înapoiere în staţia ........ ora ......".
    IDM din staţia vecină răspunde cu:
    Formula nr. 10
    "Din .......... numărul .......... ora ...... .
    Puteţi expedia trenul/convoiul de manevră - numărul - ....... pe linia ferată industrială (grupa de linii) - denumirea operatorului economic (denumirea grupei de linii) - ............ cu înapoiere în staţia ....... ora ......
    Semnătura ............".
    În acest caz, după înapoierea trenului/convoiului de manevră în staţie şi după primirea raportării că macazurile de la postul de macazuri în linie curentă au fost manipulate şi asigurate în poziţia normală, IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul, transmite staţiei vecine reavizul de sosire şi numai după aceasta linia curentă devine liberă pentru circulaţia trenurilor.
    Din momentul obţinerii căii libere şi până în momentul transmiterii reavizului de sosire, după înapoierea trenului/convoiului de manevră în staţie, linia curentă dintre cele două staţii vecine se consideră ocupată.
    (2) În cazul în care la schimbul de telefonograme este necesar, ca pe lângă staţia expeditoare şi staţia primitoare, să participe şi alte staţii sau posturi de mişcare, acestea, dacă nimic nu se opune, vor consimţi la calea liberă cu:
    Formula nr. 11
    "Din ............ numărul ......... ora ......
    Consimt.
    Semnătura ............".
    Prevederi de amănunt cu privire la utilizarea formulei nr. 11 se stabilesc în PTE.
    (3) În cazul în care un operator de manevră feroviară sau de transport feroviar trebuie să efectueze manevră cu ieşirea convoiului de manevră de pe liniile staţiei în linie curentă, cu depăşirea limitei incintei staţiei şi înapoierea acestuia pe liniile staţiei, pentru cererea şi acordarea căii libere se utilizează formulele 1 respectiv 10, cu adaptarea termenilor corespunzători la situaţia concretă. În acest caz, după înapoierea convoiului de manevră pe liniile staţiei, IDM dispozitor transmite reavizul de sosire staţiei vecine şi din acest moment linia curentă devine liberă pentru circulaţia trenurilor.
    (4) În cazul în care un operator de manevră feroviară sau de transport feroviar trebuie să efectueze manevră cu ieşirea convoiului de manevră de pe linia unui operator economic deservit de un post ajutător de mişcare în linie curentă, cu înapoiere pe linia operatorului economic, pentru cererea şi acordarea căii libere se utilizează formulele 1 şi 10, cu adaptarea termenilor corespunzători la situaţia concretă. În acest caz, după gararea convoiului de manevră pe linia operatorului economic, IDM de la postul ajutător de mişcare manipulează şi asigură macazurile de la post în poziţia normală şi raportează gararea completă a trenului/convoiului de manevră către IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul ajutător de mişcare; numai după aceasta, IDM dispozitor transmite reavizul de sosire staţiei vecine şi din acest moment linia curentă devine liberă pentru circulaţia trenurilor.
    (5) În cazul expedierii unui tren cu locomotivă împingătoare, care circulă nelegată la tren şi frână, până la un anumit punct din linie curentă, de unde locomotiva împingătoare se înapoiază în staţia de expediere, calea liberă se cere şi se acordă cu formulele nr. 1 şi 2, la care se adaugă menţiunea:
    "cu locomotivă împingătoare nelegată la tren şi frână, care de la km ........ se înapoiază în staţia ................ ."
    (6) În cazul expedierii unui tren pe linie falsă, formulele de cale liberă se completează cu menţiunea: "pe linie falsă".
    (7) În cazul expedierii unui tren cu agent la urmă, formulele de cale liberă se completează cu menţiunea: "cu agent la urmă".
    (8) În cazul în care IDM din staţia vecină trebuie înştiinţat asupra unor condiţii speciale de primire a trenului, precum şi în cazul în care mecanicul trebuie să fie înştiinţat asupra unor condiţii speciale de circulaţie, în cererea şi acordarea căii libere se menţionează şi aceste condiţii.

    SECŢIUNEA a 12-a
    Reglementări privind ocuparea liniei curente

    
ART. 197
    (1) Ocuparea liniei curente de către un tren se face numai în baza ordinului de plecare.
    (2) Ordinul de plecare pentru trenurile de călători sau mixte se dă de către:
    a) IDM prin semnalul "pornirea trenului" şi indicaţia de liber a semnalului de ieşire al fiecărei linii, acolo unde există. În cazul în care nu există semnal de ieşire de la linia respectivă sau există semnal de ieşire de grup, fără indicator de linie sau cu indicator de linie stins iar în staţie se află mai multe trenuri de expediat în aceeaşi direcţie, IDM dă semnalul "pornirea trenului" de lângă locomotiva trenului care se expediază;
    b) un agent, prin semnalul "pornirea trenului" şi indicaţia de liber a semnalului de ieşire, în staţiile de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer sau în anumite staţii înzestrate cu instalaţii CED sau CE, cu aprobarea administratorul infrastructurii feroviare;
    c) şeful de tren, prin semnalul "pornirea trenului", în haltele de călători, punctele de oprire în linie curentă şi în punctele de secţionare de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer fără IDM sau alt agent, precum şi în cazurile de oprire neprevăzută a trenului în linie curentă.
    (3) Semnalul "pornirea trenului" pentru trenurile de călători sau mixte se dă dintr-un loc vizibil, astfel încât să poată fi perceput în mod direct de către personalul de locomotivă şi să poată fi confirmat de către mecanic prin semnal acustic "pornire sau atenţie" dat cu fluierul locomotivei.
    (4) În cazul conducerii simplificate, când clădirea staţiei se află pe partea stângă a sensului de mers, mecanicul se deplasează în stânga cabinei locomotivei pentru a percepe semnalul "pornirea trenului", dat de către IDM sau un agent; mecanicul procedează în mod similar şi în cazul în care semnalul "pornirea trenului" este dat de către şeful de tren, iar peronul se află pe partea stângă a sensului de mers.
    (5) Ordinul de plecare la celelalte trenuri se dă prin:
    a) indicaţia de liber a semnalului de ieşire, în staţii cu semnal de ieşire la fiecare linie;
    b) indicaţia de liber a semnalului luminos de ieşire de grup şi a indicatorului de linie;
    c) indicaţia de liber a semnalului luminos de ieşire de grup, fără indicator de linie sau cu indicatorul de linie stins şi semnalul "pornirea trenului" dat de către IDM, de lângă locomotiva trenului care se expediază;
    d) indicaţia de liber a semaforului de ieşire de grup şi semnalul "pornirea trenului" dat de către IDM, de lângă locomotiva trenului care se expediază;
    e) semnalul "pornirea trenului" dat de către IDM, de lângă locomotiva trenului care se expediază, în cazul în care nu există semnal de ieşire.
    
ART. 198
    (1) În cazurile prevăzute la art. 197 alin. (5) literele c), d) şi e) când semnalul "pornirea trenului" nu poate fi dat de lângă locomotivă de către IDM, ordinul de plecare a trenului se dă prin ordin de circulaţie cu menţiunea "Liber de la linia ..... la staţia ........." înmânat mecanicului, din ordinul IDM, de către un alt agent din subordinea sa.
    (2) În staţiile cu semnale de ieşire neintroduse în bloc sau neînzestrate cu semnale de ieşire, înmânarea ordinului de circulaţie se poate face numai după raportarea executării comenzii de ieşire. În aceste cazuri IDM dispozitor transmite telefonic ordinul de expediere acarului, respectiv revizorului de ace, cu formula:
    "Expediaţi trenul numărul ........ de la linia .......", la care se adaugă şi eventualele observaţii.
    Acarul, respectiv revizorul de ace completează direct ordinul de circulaţie cu numărul trenului, data şi eventualele observaţii, precum şi menţiunea:
    "Liber de la linia ...... la staţia ...........", repetă ordinul, semnează şi înmânează originalul ordinului de circulaţie mecanicului, care semnează pe copie.
    (3) Înmânarea ordinului de circulaţie se face numai în cazul în care nu s-a executat sau nu se execută altă comandă de ieşire/trecere în aceeaşi direcţie de mers.
    (4) Mecanicul pune trenul în mişcare numai după primirea ordinului de circulaţie şi a indicaţiei de liber a semnalului de ieşire, dacă acesta există.
    (5) În staţiile cu semnal de ieşire de grup neînzestrat cu indicator de linie, care se pune pe liber numai la comanda dată prin bloc de către IDM dispozitor, ordinul de circulaţie se poate înmâna şi înaintea executării comenzii în bloc.
    (6) În cazul în care ordinul de circulaţie a fost înmânat mecanicului şi se impune reţinerea trenului în staţie, ordinul de circulaţie se retrage imediat de la mecanic, se anulează şi se ataşează la copia rămasă la carnet.
    (7) În cazul în care este necesar să se aducă la cunoştinţă mecanicilor dispoziţii speciale privind circulaţia trenurilor de marfă sau a celor care circulă în condiţiile acestora - în staţiile înzestrate cu semnale de ieşire la fiecare linie sau semnal luminos de ieşire de grup prevăzut cu indicator de linie în stare de funcţionare - manipularea semnalului de ieşire pe liber se face numai după ce IDM a înmânat sau s-a convins că ordinul de circulaţie a fost înmânat mecanicului.
    
ART. 199
    Trecerea trenurilor care circulă fără oprire prin punctele de secţionare se face pe baza indicaţiei de liber a semnalului de ieşire, iar prin punctele de secţionare fără semnal de ieşire, se face pe baza semnalului "trecerea fără oprire" dat de către IDM.
    
ART. 200
    Ordinul de plecare pentru trenurile care pleacă dintr-un punct de secţionare, pe timp cu vizibilitate redusă sau când nu se poate observa de către mecanic indicaţia de liber a semnalului de ieşire, în cazul tuturor sistemelor de circulaţie, se dă prin:
    a) semnalul "pornirea trenului" dat de către IDM de lângă locomotivă, la trenurile de călători şi mixte;
    b) ordin de circulaţie înmânat mecanicului printr-un agent, la trenurile de marfă.
    
ART. 201
    (1) În cazul în care locomotiva trenului se află după semnalul de ieşire, ordinul de plecare se dă prin ordin de circulaţie înmânat mecanicului, în care se menţionează indicaţia semnalului de ieşire şi se completează cu:
    "Trenul numărul ...... este liber la staţia ........".
    (2) În staţiile situate pe secţii de circulaţie înzestrate cu BLA, dacă locomotiva trenului se află după semnalul de ieşire, în cazul în care acesta nu se poate pune pe "liber", pentru expediere se procedează ca şi în cazul defectării semnalului luminos de ieşire.
    
ART. 202
    (1) În cazul în care după darea ordinului de plecare, trenul este oprit în incinta staţiei înzestrată cu semnal de ieşire, continuarea mersului se face astfel:
    a) dacă locomotiva trenului a oprit înaintea semnalului de ieşire, continuarea mersului se face numai după înlăturarea cauzelor care au impus oprirea, pe baza indicaţiei de liber a semnalului de ieşire. Dacă semnalul de ieşire nu se poate manipula pe liber, continuarea mersului se face în condiţiile prevăzute pentru depăşirea semnalului de ieşire pe oprire;
    b) dacă locomotiva trenului a oprit după depăşirea semnalului de ieşire cu indicaţia de "liber", continuarea mersului se face conform prevederilor art. 201 alin. (1), după înlăturarea cauzelor care au impus oprirea;
    c) dacă trenul a fost expediat cu semnalul de ieşire pe oprire şi locomotiva trenului a oprit înaintea semnalului de ieşire sau după depăşirea lui, continuarea mersului se face după înlăturarea cauzelor care au impus oprirea, şi în baza ordinului de circulaţie care a fost înmânat mecanicului, la expediere;
    d) dacă trenul a fost expediat dintr-o staţie de pe o secţie de circulaţie înzestrată cu BLA cu semnalul de ieşire pe liber şi trenul a oprit după ce locomotiva a depăşit semnalul de ieşire pe oprire, din cauza schimbării indicaţiei acestuia în faţa trenului, pentru expedierea trenului se procedează ca şi în cazul defectării semnalului luminos de ieşire din staţiile de pe secţii de circulaţie înzestrate cu BLA;
    e) în cazul în care trenul a fost expediat cu semnalul de ieşire pe liber dintr-o staţie de pe o secţie fără BLA şi locomotiva trenului a oprit după depăşirea semnalului de ieşire pe oprire, din cauza schimbării indicaţiei acestuia în faţa trenului, continuarea mersului se face după verificarea parcursului de ieşire şi numai în baza ordinului de circulaţie, cu menţiunea:
    "Liber la staţia ...... circulaţi cu viteza de cei mult 20 km/oră în zona macazurilor la ieşire".
    (2) În staţiile neînzestrate cu semnal de ieşire, continuarea mersului se face după înlăturarea cauzelor care au impus oprirea, respectând ordinul de circulaţie ce a fost înmânat la expediere.
    (3) În cazurile prevăzute la art. 201 şi art. 202 alin (1), înmânarea ordinului de circulaţie se poate face, din ordinul IDM şi de către un alt agent din subordinea acestuia.

    SECŢIUNEA a 13-a
    Circulaţia trenurilor după sistemul înţelegerii telefonice

    
ART. 203
    Circulaţia trenurilor după sistemul înţelegerii telefonice se face la interval de staţie, pe bază de cale liberă.
    
ART. 204
    (1) După acordarea căii libere staţiei vecine şi înregistrarea ei în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, pentru primirea trenurilor, IDM dispozitor este obligat să execute în ordine următoarele:
    a) să înregistreze avizul de plecare transmis de către staţia vecină;
    b) să dea ordin de retragere şi oprire a manevrei, precum şi de verificare a liniei de primire şi a parcursului de intrare a trenului;
    c) să se convingă că manevra a fost retrasă şi oprită şi să urmărească sau să ia parte efectiv la verificarea liniei;
    d) să dea dispoziţie de închidere a barierei/barierelor, respectiv să închidă bariera/barierele din staţie;
    e) să dea comandă de intrare a trenului, respectiv să execute în bloc parcursul de intrare şi să verifice pe luminoschemă sau pe display, executarea corectă a parcursului; comanda de intrare a trenului se dă numai după verificarea şi constatarea stării de liber a liniei de primire;
    f) să manipuleze personal semnalul de intrare pe liber sau să dea dispoziţie revizorului de ace, respectiv acarului, pentru manipularea semnalului de intrare pe liber;
    g) să întâmpine trenul şi să-l supravegheze prin defilare până la garare;
    h) să se convingă că trenul a garat;
    i) să transmită staţiei vecine reavizul de sosire;
    j) să raporteze operatorului de circulaţie ora garării trenului şi linia pe care a garat.
    (2) IDM dispozitor verifică indicaţia semnalului de intrare prin indicatorul repetitor din biroul de mişcare, acolo unde există, sau prin raportarea acarului sau a revizorului de ace care a manipulat semnalul.
    (3) Semnalul de intrare se manipulează pe liber pentru fiecare tren în parte.
    (4) În staţiile situate pe secţii de circulaţie pe care panta medie ponderată spre staţie, pe distanţa de frânare înaintea semnalului de intrare depăşeşte 150/00, iar parcursul de primire a trenului nu este liber, se interzice IDM dispozitor să acorde cale liberă staţiei vecine pentru expedierea unui tren.
    
ART. 205
    Pentru expedierea trenurilor, IDM dispozitor este obligat să execute în ordine următoarele:
    a) să dea ordin de retragere şi oprire a manevrei, precum şi de verificare a parcursului de ieşire;
    b) să se convingă că linia curentă până la staţia vecină nu este ocupată cu trenuri sau cu vehicule care se pot scoate de pe linie cu braţele şi care circulă pe bază de cale liberă;
    c) să ceară şi să obţină cale liberă de la staţia vecină spre care se expediază trenul şi să o înregistreze imediat în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare;
    d) să dea dispoziţie de închidere a barierei/barierelor, respectiv să închidă bariera/barierele din staţie;
    e) să anunţe trenul la posturile de barieră din linie curentă;
    f) să dea comandă de ieşire a trenului, respectiv să execute în bloc parcursul de ieşire şi să verifice pe luminoschemă sau pe display, executarea corectă a parcursului;
    g) să manipuleze personal sau să dispună prin bloc manipularea semnalului de ieşire pe liber, iar în staţiile prevăzute cu încuietori cu chei fără bloc, să dea dispoziţie revizorului de ace sau acarului pentru manipularea semnalului de ieşire pe liber; semnalul de ieşire se manipulează pe liber pentru fiecare tren în parte, după efectuarea comenzii de ieşire;
    h) să verifice indicaţia de liber a semnalului de ieşire prin semnalele repetitoare din biroul de mişcare sau prin raportarea acarului respectiv a revizorului de ace care a manipulat semnalul în cazul în care nu există semnale repetitoare în biroul de mişcare;
    i) să dea personal semnalul "pornirea trenului", respectiv să transmită ordinul de plecare a trenului conform reglementărilor privind ocuparea liniei curente;
    j) să supravegheze prin defilare ieşirea trenului şi să înregistreze raportarea ieşirii complete a trenului din staţie;
    k) să transmită staţiei vecine avizul de plecare;
    l) să raporteze operatorului de circulaţie ora plecării şi linia de pe care a plecat trenul.

    SECŢIUNEA a 14-a
    Circulaţia trenurilor după sistemul blocului de linie automat

    
ART. 206
    Pe secţiile de circulaţie înzestrate cu BLA, circulaţia trenurilor se face la intervale de sector de bloc.
    
ART. 207
    Pentru primirea trenului, IDM dispozitor este obligat să execute în ordine următoarele:
    a) să înregistreze avizul de plecare a trenului, transmis de la staţia vecină;
    b) să dea ordin de retragere şi oprire a manevrei;
    c) să închidă, respectiv să dea ordin de închiderea barierelor din incinta staţiei;
    d) să verifice pe luminoschemă sau pe display dacă linia de primire şi parcursul de intrare sunt libere;
    e) să execute parcursul de intrare, respectiv să manipuleze semnalul de intrare pe liber şi să verifice pe luminoschemă sau pe display executarea corectă a parcursului;
    f) să întâmpine trenul şi să-l supravegheze prin defilare până la garare;
    g) să se convingă că trenul a garat;
    h) să înregistreze ora şi linia garării, să transmită reavizul de sosire atunci când este cazul şi să raporteze operatorului de circulaţie.
    
ART. 208
    (1) În cazul circulaţiei trenurilor după sistemul BLA, trenul se expediază fără consimţământul prealabil al IDM dispozitor din staţia primitoare vecină, pe baza indicaţiei de liber a semnalului luminos de ieşire.
    (2) Pentru expedierea unui tren, IDM dispozitor este obligat să execute în ordine următoarele:
    a) să se convingă că linia curentă până la staţia vecină nu este ocupată de UAM sau de vehicule cu şi fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele;
    b) să verifice primirea reavizului de sosire de la staţia vecină, dacă este cazul;
    c) să retragă şi să oprească manevra;
    d) să închidă, respectiv să dea ordin de închidere a barierelor din incinta staţiei;
    e) să anunţe trenul la posturile de barieră din linie curentă;
    f) să execute parcursul de ieşire şi să verifice pe luminoschemă sau pe display dacă acesta corespunde pentru trenul, linia şi direcţia comandată şi dacă semnalele de ieşire, respectiv de parcurs, acolo unde există, sunt pe liber;
    g) să dea personal semnalul "pornirea trenului" sau să transmită ordinul de plecare al trenului;
    h) să supravegheze trenul prin defilare la plecarea sau trecerea acestuia;
    i) să verifice pe luminoschemă sau pe display, ieşirea completă a trenului;
    j) să transmită staţiei vecine avizul de plecare;
    k) să raporteze operatorului de circulaţie ora plecării/trecerii trenului, precum şi linia de expediere/trecere.
    (3) UAM şi trenurile care au în compunere vehicule feroviare care nu şuntează sigur nu se expediază la sector de bloc între ele. Aceste vehicule sau trenuri se pot expedia după un tren (care şuntează sigur) la sector de bloc. Expedierea altui tren după acestea se face numai după primirea reavizului de sosire de la staţia vecină.
    În cazul staţiilor înzestrate cu instalaţii CED sau CE, în PTE se stabilesc prevederi de amănunt privind modul de verificare a stării de liber pe teren a secţiunilor izolate după expedierea/trecerea sau gararea trenurilor care au în compunere vehicule feroviare care nu şuntează sigur.
    (4) În cazul în care necesităţile impun expedierea unui tren de pe o linie neînzestrată cu semnal luminos de ieşire, expedierea se face în condiţiile prevăzute pentru cazurile defectării semnalului luminos de ieşire.
    (5) În cazul în care pentru expedierea unui tren, orientarea automată a BLA nu este posibilă, este necesară schimbarea orientării BLA din butoanele special destinate; pentru aceasta IDM dispozitor face mai întâi verificarea liniei curente împreună cu operatorul de circulaţie şi cu IDM dispozitor din staţia vecină, astfel cum este prevăzut la art. 190 alin. (2) şi dacă linia curentă este liberă se consideră deranjament al instalaţiei, se consemnează în RRLISC, procedându-se în continuare conform prevederilor din instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor.
    (6) Înapoierea în staţie a unui tren expediat până la un punct din linie curentă, respectiv a locomotivei împingătoare nelegată la tren, se face în baza condiţiilor fixate prin ordinul de circulaţie.
    
ART. 209
    (1) Dacă mecanicul unui tren constată că două sau mai multe semnale luminoase de trecere ale BLA dau indicaţia roşu, dau indicaţii dubioase sau sunt stinse, este obligat să comunice prin radiotelefon către IDM dispozitor din prima staţie, denumirea semnalelor luminoase de trecere ale BLA care dau indicaţia roşu, dau indicaţii dubioase sau sunt stinse. În cazul în care radiotelefonul nu funcţionează, mecanicul opreşte trenul în prima staţie, chiar dacă acesta nu are oprire şi comunică IDM dispozitor cele constatate.
    (2) După primirea şi înscrierea în RRLISC a comunicării prevăzute la alin. (1), IDM dispozitor avizează operatorul de circulaţie şi personalul de întreţinere a instalaţiilor SCB. Până în momentul stabilirii de către personalul de întreţinere a instalaţiilor a cauzelor nefuncţionării semnalelor luminoase de trecere ale BLA şi a condiţiilor de circulaţie, circulaţia trenurilor se face în baza înţelegerii telefonice - cale liberă, atât pe linie simplă, cât şi pe linie dublă.
    (3) Primul tren care se expediază pe bază de cale liberă trece fără să oprească în faţa semnalelor luminoase de trecere ale BLA care au fost comunicate către IDM dispozitor conform alin. (1), exceptând semnalele luminoase de trecere ale BLA care fac şi funcţia de semnale de avarie la trecerile la nivel, circulând cu viteza de cel mult 20 km/h până la primul semnal luminos de trecere cu indicaţie permisivă. Avizarea mecanicului se face de către IDM dispozitor din staţia care expediază trenul, prin ordin de circulaţie în care se menţionează obligatoriu:
    - "circulaţi până la staţia ........... pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă";
    - "nu opriţi în faţa semnalelor luminoase de trecere .......... (denumirea BL urmată de numărul semnalului) cu indicaţia roşu, cu indicaţii dubioase sau stinse, cu excepţia semnalelor luminoase de trecere ale BLA care fac şi funcţia de semnale de avarie la trecerile la nivel";
    - "circulaţi cu viteza de cel mult 20 km/h pe sectoarele de bloc acoperite de semnalele luminoase de trecere .......... (denumirea BL urmată de numărul semnalului)".
    Mecanicul primului tren care circulă pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă, comunică prin radiotelefon către IDM dispozitor din prima staţie cele constatate pe teren. IDM dispozitor înscrie constatările comunicate de mecanic în RRLISC, iar mecanicul în foaia de parcurs.
    (4) În cazul în care mecanicul primului tren care a fost expediat pe bază de cale liberă nu a constatat nimic deosebit în circulaţie, următorul tren se expediază tot pe bază de cale liberă şi va circula cu viteză stabilită fără să oprească în faţa semnalelor luminoase de trecere ale BLA cu indicaţia roşu, cu indicaţii dubioase sau stinse, care au fost menţionate în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului primului tren conform prevederilor de la alin. (3), exceptând semnalele luminoase de trecere ale BLA care fac şi funcţia de semnale de avarie la trecerile la nivel. Mecanicul se avizează de către IDM dispozitor din staţia care expediază trenul, prin ordin de circulaţie în care se menţionează:
    - "circulaţi până la staţia ........... pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă";
    - "circulaţi cu viteză stabilită fără să opriţi în faţa semnalelor luminoase de trecere ............ (denumirea BL urmată de numărul semnalului; se trec semnalele de trecere ale BLA menţionate în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului primului tren conform prevederilor de la alin. (3)) cu indicaţia roşu, cu indicaţii dubioase sau stinse, cu excepţia semnalelor luminoase de trecere ale BLA care fac şi funcţia de semnale de avarie la trecerile la nivel".
    (5) Dacă în timpul circulaţiei trenurilor expediate în condiţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4) mecanicul constată, faţă de cele menţionate în ordinul de circulaţie şi alte semnale luminoase de trecere ale BLA cu indicaţia roşu, cu indicaţii dubioase sau care sunt stinse, va comunică aceasta IDM dispozitor din prima staţie, conform prevederilor alin. (1). După primirea comunicării de către IDM, pentru expedierea şi circulaţia trenurilor, se procedează conform prevederilor de la alin. (3) şi alin. (4).
    (6) Dacă mecanicul comunică IDM dispozitor că a constatat deteriorări la linie, se procedează potrivit prevederilor din Partea a III-a, Cap. II, Secţiunea a 10-a a prezentului regulament şi cu respectarea celorlalte reglementări specifice.
    
ART. 210
    Când IDM dispozitor constată că BLA nu funcţionează, va înscrie acest fapt în RRLISC, va aviza imediat operatorul de circulaţie şi personalul de întreţinere a instalaţiilor SCB; iar circulaţia trenurilor se va face în baza înţelegerii telefonice - cale liberă. Până în momentul stabilirii de către personalul de întreţinere a cauzelor nefuncţionării BLA şi a condiţiilor de circulaţie, trenurile circulă în condiţiile prevăzute în Regulamentul de semnalizare CFR şi instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor SCB din staţia care expediază trenul; condiţiile de circulaţie se avizează mecanicului prin ordin de circulaţie.
    
ART. 211
    (1) BLA poate fi declarat defect şi scos din funcţiune, dacă este cazul, numai de către personalul de întreţinere a instalaţiilor SCB. Personalul de întreţinere a instalaţiilor SCB înscrie în RRLISC cauzele defectării, scoaterea din funcţiune, precum şi condiţiile în care se face circulaţia trenurilor sau le comunică din linie curentă prin instalaţii TC, caz în care înscrierea în RRLISC se face de către IDM dispozitor. IDM dispozitor comunică operatorului de circulaţie scoaterea din funcţiune a BLA şi avizează pe şeful staţiei. Scoaterea din funcţiune a BLA este adusă la cunoştinţă de către operatorul de circulaţie tuturor staţiilor de pe secţia respectivă, prin dispoziţie scrisă.
    (2) În cazul scoaterii din funcţiune a BLA, avizarea mecanicului privind condiţiile de circulaţie prevăzute la alin. (1), precum şi alte condiţii de circulaţie, se face prin ordin de circulaţie de către IDM dispozitor din staţia în care trenul are ultima oprire, pe baza dispoziţiei operatorului de circulaţie privind scoaterea din funcţiune a BLA. Dispoziţia se transmite tuturor staţiilor de pe secţia pe care operatorul conduce circulaţia trenurilor.
    (3) Operatorul de circulaţie stabileşte împreună cu IDM dispozitori trenurile care nu au fost avizate în ultima staţie în care au avut oprire şi dispune măsuri de oprire a acestor trenuri şi de avizare a mecanicilor asupra condiţiilor de circulaţie pe distanţa de circulaţie pe care BLA este scos din funcţiune.
    
ART. 212
    În cazul în care scoaterea din funcţiune a BLA este programată şi avizată din timp, ca urmare a executării unor lucrări, iar personalul interesat, inclusiv al operatorilor de transport feroviar, este instruit din prescripţiile de lucru privind circulaţia pe perioada lucrărilor - întocmite de administratorul infrastructurii feroviare - mecanicul nu se mai avizează prin ordin de circulaţie despre scoaterea din funcţiune a BLA. În acest caz semnalele luminoase de trecere ale BLA se semnalizează conform Regulamentului de semnalizare CFR ca semnale scoase din funcţiune.
    
ART. 213
    (1) Repunerea în funcţiune a BLA se face numai de către personalul de întreţinere a instalaţiilor SCB, care stabileşte şi condiţiile de circulaţie, dacă este cazul. În cazul în care repunerea în funcţiune a BLA se face după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 212, IDM care a primit comunicarea de repunere în funcţiune a BLA, încunoştinţează despre acest lucru pe operatorul de circulaţie pentru verificarea liniei curente şi trecerea la circulaţia trenurilor pe baza BLA. Operatorul de circulaţie avizează toate staţiile de pe secţia pe care conduce circulaţia trenurilor despre repunerea în funcţiune a BLA şi trecerea la circulaţia trenurilor după sistemul BLA.
    (2) După repunerea în funcţiune a BLA, operatorul de circulaţie împreună cu IDM din staţiile care delimitează distanţa de circulaţie pe care BLA a fost scos din funcţiune, stabilesc trenurile care au fost avizate despre scoaterea din funcţiune a BLA, dar au plecat din ultima staţie cu oprire şi care trebuie oprite pentru a se încunoştinţa mecanicul prin ordin de circulaţie, despre reluarea circulaţiei pe baza BLA.
    
ART. 214
    Când instalaţia TC a operatorului de circulaţie nu funcţionează, încunoştiinţarea mecanicului despre scoaterea din funcţiune, respectiv despre repunerea în funcţiune a BLA se face de către IDM din staţiile care delimitează distanţa de circulaţie între care BLA a fost scos din funcţiune.

    SECŢIUNEA a 15-a
    Circulaţia trenurilor după sistemul blocului de linie semiautomat

    
ART. 215
    (1) Pe secţiile de circulaţie înzestrate cu instalaţii de bloc de linie semiautomat circulaţia trenurilor se face la interval de staţie. Expedierea trenurilor se face după ce s-a obţinut, prin aparatul de bloc, consimţământul de expediere al staţiei spre care se expediază trenul.
    (2) Înainte de expedierea trenurilor, IDM trebuie să stabilească înţelegerea telefonică cu IDM din staţia vecină pentru obţinerea consimţământului de expediere a fiecărui tren şi cu operatorul de circulaţie, pentru stabilirea ordinii de expediere a trenurilor.
    (3) La primirea şi expedierea trenurilor din staţiile situate pe secţii de circulaţie înzestrate cu bloc de linie semiautomat, IDM şi acarii trebuie să execute aceleaşi operaţii ca şi cele prevăzute în cadrul sistemului înţelegerii telefonice, cu excepţia cererii şi acordării căii libere.
    (4) După sosirea trenului, IDM pune pe oprire semnalul de intrare, dacă acesta nu revine automat pe oprire şi dă prin bloc reavizul de sosire punctului de secţionare vecin, numai după ce s-a convins că trenul a garat.
    În staţiile înzestrate cu instalaţii CED deservite numai de IDM, acesta se convinge personal că trenul a garat, conform modului de lucru stabilit în PTE.
    
ART. 216
    (1) La întreruperea funcţionării blocului de linie semiautomat, precum şi în cazul în care se expediază un tren de la o linie neînzestrată cu semnal de ieşire, circulaţia trenului se face pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă, iar mecanicul este avizat prin ordin de circulaţie că trenul circulă pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă.
    (2) Pentru expedierea unui tren până la un punct din linie curentă sau la scoaterea unui convoi de manevră dincolo de limita incintei staţiei, cu înapoiere în staţia de expediere, IDM procedează astfel:
    a) cere aprobare de la operatorul de circulaţie;
    b) cere prin bloc consimţământul de expediere de la staţia vecină;
    c) execută comanda în bloc şi pune pe liber semnalul de ieşire;
    d) înmânează mecanicului ordin de circulaţie în care menţionează condiţiile de circulaţie sau manevră, precum şi de înapoiere în staţie.

    SECŢIUNEA a 16-a
    Circulaţia trenurilor la interval de post de mişcare

    
ART. 217
    (1) Circulaţia trenurilor, în cazul în care între două staţii există un post de mişcare, se face utilizând formulele de la art. 196 alin. (1) şi (2) după cum urmează:
    a) staţia, care are de expediat un tren, cere cale liberă staţiei vecine cu formula nr. 1, la care staţia vecină - dacă nimic nu se opune - răspunde cu formula nr. 2, iar postul de mişcare - dacă nimic nu se opune - cu formula nr. 11;
    b) staţia, care expediază trenul, transmite avizul de plecare simultan staţiei vecine şi postului de mişcare.
    c) IDM de la postul de mişcare, pe baza căii libere dată de staţia vecină, manipulează semnalul de trecere pe liber. După trecerea trenului, IDM manipulează semnalul pe oprire şi transmite avizul de trecere a trenului simultan ambelor staţii.
    (2) Staţia, care a expediat trenul, dacă mai are de expediat un tren într-o altă direcţie de mers, la interval de post, după primirea avizului de trecere a primului tren pe la postul de mişcare, cere cale liberă staţiei vecine, cu formula nr. 1, la care staţia vecină - dacă nimic nu se opune - răspunde cu formula nr. 2, iar postul de mişcare - dacă nimic nu se opune - cu formula nr. 11.
    (3) IDM de la postul de mişcare nu va pune semnalul de trecere pe liber pentru al doilea tren, decât după primirea reavizului de sosire pentru primul tren de la staţia vecină.
    (4) Avizele de plecare şi reavizele de sosire trebuie să înceapă cu denumirea punctului de secţionare care face comunicarea.
    (5) Prevederi de amănunt, privind circulaţia trenurilor la interval de post de mişcare, se stabilesc în planurile tehnice de exploatare ale staţiilor adiacente postului de mişcare.

    SECŢIUNEA a 17-a
    Conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor

    
ART. 218
    (1) Pe anumite secţii de circulaţie stabilite de administratorul infrastructurii feroviare publice, circulaţia trenurilor se poate face utilizând sistemul denumit "conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor".
    (2) Activitatea de mişcare în punctele de secţionare, posturile ajutătoare de mişcare şi posturile de macazuri din linie curentă de pe aceste secţii se efectuează de către un agent, denumit în continuare agentul punctului de secţionare.
    (3) Circulaţia trenurilor şi manevra pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, se execută pe baza ordinelor operatorului de circulaţie, transmise direct agenţilor punctelor de secţionare.
    (4) Agentul punctului de secţionare poate fi IDM, revizor de ace sau acar.
    (5) Agentul punctului de secţionare trebuie să fie IDM în cazul punctelor de secţionare cu mai mult de două direcţii de mers şi în cazul punctelor de secţionare care delimitează secţia de circulaţie cu conducere centralizată, cu excepţia staţiilor înfundate.
    (6) Administratorul infrastructurii feroviare publice poate stabili şi alte cazuri decât cele de la alin. (5), în care agentul punctului de secţionare trebuie să fie IDM.
    
ART. 219
    (1) În timpul executării serviciului pe secţii cu "conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor" personalul este obligat să respecte dispoziţiile specifice acestui sistem de circulaţie şi dispoziţiile cuprinse în reglementările specifice în vigoare, care trebuie înţelese şi aplicate în totalitatea lor.
    (2) Din punct de vedere al executării atribuţiilor de serviciu, agenţii punctelor de secţionare sunt în subordinea operatorului de circulaţie.
    (3) Personalul de locomotivă şi de tren care lucrează pe aceste secţii de circulaţie, este obligat să execute dispoziţiile operatorului de circulaţie transmise prin agentul punctului de secţionare.
    
ART. 220
    (1) Cheile de la încuietorile macazurilor se păstrează de către agentul punctului de secţionare, în timpul pauzelor de circulaţie pe tabloul de chei, iar în timpul primirii şi expedierii trenurilor, cheile se pot păstra asupra agentului.
    (2) În cazul în care agentul punctului de secţionare are în subordine acar, cheile de la încuietorile macazurilor se păstrează de către agent.
    (3) Scoaterea cheilor de pe tabloul de chei, pentru efectuarea reviziilor, verificării, îngrijirii, controlului stării tehnice sau reparării macazuriloraaparatelor de cale, se face numai cu aprobarea scrisă a operatorului de circulaţie.
    
ART. 221
    (1) Agenţii punctelor de secţionare şi cei care deservesc posturile de macazuri din linie curentă şi din haltele comerciale consemnează în registrul de dispoziţii pentru circulaţia trenurilor după sistemul conducerii centralizate prezentarea la serviciu şi rezultatul verificării stării de funcţionare a liniilor, aparatelor de cale şi instalaţiilor de siguranţă circulaţiei pe care le deservesc. Aceste consemnări sunt transmise prin telefonogramă operatorului de circulaţie. Operatorul de circulaţie notează pe grafic numărul, ora transmiterii telefonogramei, numele şi prenumele agenţilor care au transmis telefonogramă, iar în RRLISC consemnează rezultatul verificării şi avizează defectele constatate personalului de întreţinere a liniilor, respectiv instalaţiilor.
    (2) În cazul apariţiei unor deranjamente la instalaţiile de siguranţă circulaţiei, în timpul serviciului, agentul punctului de secţionare le înregistrează în RRLISC şi le comunică operatorului de circulaţie în scris, cu număr şi oră. Operatorul de circulaţie le înregistrează în RRLISC şi avizează personalul de întreţinere.
    (3) În cazul în care punctul de secţionare este deservit de către IDM, deranjamentele la instalaţiile de siguranţă circulaţiei apărute în timpul serviciului, se înscriu de acesta în RRLISC, avizând personalul de întreţinere şi operatorul de circulaţie.
    
ART. 222
    (1) Manipularea macazurilor şi a semnalelor, în vederea primirii/expedierii trenurilor, se face de cei care le deservesc, numai în baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie.
    (2) Manipularea macazurilor pentru efectuarea manevrei în punctele de secţionare, precum şi în linie curentă, se face de către cei care le deservesc sau de către partida de tren, numai în baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie. În cazul manipulării macazurilor la manevră de către partida de tren, dispoziţia scrisă a operatorului de circulaţie este transmisă şefului de tren prin agentul punctului de secţionare.
    (3) După terminarea operaţiilor care au impus manipularea macazurilor şi după plecarea trenului care a manevrat, agentul punctului de secţionare revizuieşte macazurile, le readuce în poziţie normală, dacă este cazul, le încuie şi depune cheile pe tablou, după care raportează aceasta operatorului de circulaţie.
    (4) În cazul manipulării macazurilor de către partida de tren, după terminarea manevrei, conducătorul manevrei este obligat să aducă macazurile în poziţie normală şi să raporteze aceasta către agentul punctului de secţionare, care procedează conform celor prevăzute la alin. (3).
    
ART. 223
    (1) Ocuparea liniei curente de către un tren, care pleacă dintr-un punct de secţionare, se face din dispoziţia scrisă cu număr şi oră a operatorului de circulaţie, transmisă mecanicului prin ordin de circulaţie, înmânat sub semnătură de către agentul punctului de secţionare şi numai în baza indicaţiei de liber a semnalului de ieşire, acolo unde există, precum şi a semnalului "pornirea trenului", dat de către agentul punctului de secţionare.
    (2) Ocuparea liniei curente de către un tren care circulă fără oprire printr-un punct de secţionare, se face din dispoziţia scrisă a operatorului de circulaţie, transmisă în scris cu număr şi oră, prin ordin de circulaţie înmânat mecanicului sub semnătură, în ultimul punct de secţionare în care trenul a avut oprire. Trecerea trenului prin punctul de secţionare se face numai în baza indicaţiei de liber a semnalului de ieşire, acolo unde există sau a semnalului de "trecere fără oprire" a trenului, dat de către agentul punctului de secţionare, acolo unde nu există semnal de ieşire.
    (3) Dispoziţia operatorului de circulaţie pentru ocuparea liniei curente de către un tren, transmisă prin ordin de circulaţie, conţine şi eventualele condiţii de circulaţie, înscrise de către agentul punctului de secţionare.
    (4) În cazul în care agentul punctului de secţionare este IDM, iar trenul de marfă se expediază de către revizorul de ace sau de către acar, ordinul de circulaţie care conţine dispoziţia operatorului de circulaţie pentru ocuparea liniei curente se înmânează, sub semnătură, mecanicului, din ordinul IDM; revizorul de ace sau acarul completează direct ordinul de circulaţie cu datele transmise de către IDM, colaţionează conţinutul împreună cu acesta, după care îl semnează, IDM transmite telefonic, revizorului de ace sau acarului, dispoziţia operatorului de circulaţie pentru ocuparea liniei curente, numai după executarea comenzii de ieşire. În staţiile în care semnalul de ieşire se manipulează pe liber numai în urma comenzii date prin instalaţia SCB de către IDM, dispoziţia pentru ocuparea liniei curente se poate transmite revizorului de ace sau acarului şi înainte de executarea comenzii.
    (5) Mecanicul pune trenul în mişcare, după ce a luat la cunoştinţă conţinutul ordinului de circulaţie şi numai pe baza indicaţiei de liber a semnalului de ieşire, dacă există, precum şi a semnalului "pornirea trenului" dat de către agentul punctului de secţionare.
    
ART. 224
    (1) Când necesităţile impun oprirea trenului într-un punct de secţionare, prin care trenul urma să treacă - după mers - fără oprire, acesta va fi oprit în baza indicaţiei semnalelor de circulaţie, conform prevederilor din reglementările specifice. Când punctul de secţionare este înzestrat cu indicator permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, trenurile vor fi oprite de personalul care deserveşte punctul de secţionare cu semnale de oprire, date cu instrumente portative.
    (2) Suprimarea opririi unui tren de marfă într-un punct de secţionare, în care după mers trenul are prevăzută oprire, se face numai pe baza dispoziţiei operatorului de circulaţie, transmisă mecanicului prin ordin de circulaţie înmânat sub semnătură în ultimul punct de secţionare în care trenul are oprire.
    
ART. 225
    (1) În punctele de secţionare, de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, trenul se primeşte numai pe linia stabilită prin tabloul de sosire, plecare şi garare a trenurilor, respectiv - în cazul trenurilor suplimentare - pe linia stabilită de către operatorul de circulaţie.
    (2) Schimbarea liniei de garare a unui tren se poate face numai pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie.
    
ART. 226
    (1) Intrarea trenului în punctele de secţionare înzestrate cu semnale de intrare se face conform prevederilor din reglementările specifice.
    (2) Intrarea trenului în punctele de secţionare înzestrate cu indicatoare permanente pentru acoperirea acestora, se face fără să fie necesară prezenţa agentului punctului de secţionare, la primul aparat de cale din parcursul de intrare.
    
ART. 227
    (1) În punctele de secţionare înzestrate cu indicatoare permanente pentru acoperirea acestora, în cazul încrucişărilor de trenuri, ordinea de intrare a acestora se stabileşte de către operatorul de circulaţie, prin dispoziţia de expediere/primire a trenului, care se aduce la cunoştinţă mecanicului, cu număr şi oră, prin ordin de circulaţie. Trenul care urmează să între primul, se garează în punctul de secţionare, fără să fie necesară prezenţa agentului punctului de secţionare la primul aparat de cale din parcursul de intrare. Trenul care urmează să între al doilea, se garează în punctul de secţionare numai în prezenţa agentului punctului de secţionare postat la primul aparat de cale din parcursul de intrare şi în baza semnalului "înainte", dat de către acesta, indiferent de poziţia locomotivei.
    (2) Agentul punctului de secţionare dă semnalul "înainte" pentru cel de-al doilea tren, numai după ce mecanicul primului tren a semnalizat că a garat, prin trei sunete scurte date cu fluierul sau sirena locomotivei sau a automotorului.
    (3) Mecanicul trenului care a fost înştiinţat că va intra al doilea în punctul de secţionare, dacă nu primeşte semnalul "înainte" dat de către agentul punctului de secţionare postat la primul aparat de cale din parcursul de intrare, trebuie să oprească trenul înaintea primului aparat de cale de la intrare.
    
ART. 228
    În cazul defectării încuietorilor macazurilor dintr-un punct de secţionare în dispoziţia de circulaţie se menţionează că intrarea trenului în punctul de secţionare respectiv se face numai în prezenţa agentului punctului de secţionare postat la primul aparat de cale din parcursul de intrare şi în baza semnalului "înainte", dat de către acesta, indiferent de poziţia locomotivei.
    
ART. 229
    În cazul în care intervine necesitatea schimbării liniei de garare, din directă în abătută şi mecanicul nu a fost avizat, se vor lua măsuri de oprire a trenului înaintea primului aparat de cale cu semnale de oprire date cu instrumente portative, de către agentul punctului de secţionare. După oprire, intrarea trenului în punctul de secţionare se face pe baza semnalului "înainte", dat de lângă locomotivă de către agentul punctului de secţionare, cu viteza de cel mult 20 km/h până la gararea trenului în punctul de secţionare.
    
ART. 230
    (1) Trenurile care se încrucişează, precum şi trenul care trece înaintea altui tren oprit, trebuie să oprească în punctul de secţionare.
    (2) În punctele de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, se interzice intrarea simultană a trenurilor, precum şi intrarea unui tren simultan cu ieşirea altui tren.
    
ART. 231
    (1) Gararea, ieşirea şi trecerea trenurilor în/prin punctul de secţionare situat pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, se verifică de către agentul punctului de secţionare.
    (2) După gararea trenului de marfă în punctul de secţionare, agentul punctului de secţionare este obligat să confirme depăşirea mărcii de siguranţă prin semnale de oprire date cu instrumente portative, iar mecanicul răspunde cu trei sunete scurte date cu fluierul sau sirena locomotivei.
    
ART. 232
    (1) Executarea manevrei în punctele de secţionare, de pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor şi pe liniile ramificate din linia curentă, se face numai pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie, care se transmite de către agentul punctului de secţionare şefului de tren sau conducătorului manevrei, prin ordin de circulaţie. Solicitarea privind efectuarea manevrei se face în scris, de operatorul de transport feroviar sau de operatorul economic autorizat pentru efectuarea operaţiilor de manevră, către operatorul de circulaţie.
    (2) Depăşirea la manevră a indicatorului permanent de acoperire a unui punct de secţionare, care indică şi limita de manevră a staţiei, se face numai pe baza dispoziţiei scrise dată de către operatorul de circulaţie. În acest caz, operatorul de circulaţie nu mai dă nici o dispoziţie pentru primirea/expedierea trenurilor în şi din punctul de secţionare respectiv sau din punctele de secţionare vecine.
    (3) Manevra care se execută în punctele de secţionare de pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, trebuie retrasă şi oprită cu 10 minute înainte de ora stabilită pentru sosirea trenului. Când timpul de mers între două puncte de secţionare este mai mic de 10 minute, manevra se retrage şi se opreşte înainte de expedierea trenului din punctul de secţionare vecin. Ora de retragere şi de oprire a manevrei se stabileşte de către operatorul de circulaţie prin dispoziţia de executare a manevrei.
    
ART. 233
    (1) După terminarea manevrei în punctele de secţionare şi pe liniile ramificate din linie curentă, conducătorul manevrei este obligat să comunice operatorului de circulaţie următoarele:
    a) operaţiile de manevră executate;
    b) datele referitoare la tren - rezultate din arătarea trenului (lungime, număr osii, masă netă şi brută, masă frânată automat şi de mână);
    c) alte date solicitate de către operatorul de circulaţie.
    (2) După compunerea trenului sau atunci când intervin modificări în compunere, conducătorul manevrei este răspunzător în ceea ce priveşte modul de compunere a trenului, întocmirea corectă a arătării vagoanelor din tren, stabilirea exactă a masei brute a trenului, a masei frânate real, a masei necesare de frânat şi a lungimii trenului.
    (3) Masa brută a trenului, masa frânată real, masa necesar de frânat şi lungimea trenului, stabilite de conducătorul manevrei, se aduc de către acesta la cunoştinţa mecanicului prin înscriere în foaia de parcurs.
    (4) Verificarea lungimii şi tonajului maxim, precum şi a asigurării masei necesare de frânat, se face de către operatorul de circulaţie care răspunde de încadrarea acestora în valorile impuse prin livretul cu mersul trenului sau prin mersul întocmit pentru trenurile suplimentare. Operatorul de circulaţie nu va dispune expedierea trenului dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile impuse pentru lungime, tonaj şi procentul de masă frânată atât pentru circulaţie cât şi pentru menţinerea pe loc cu frâna de mână.
    (5) Formularul nota de repartizare a frânelor de mână se completează de către agentul punctului de secţionare - dacă acesta este IDM, respectiv conducătorul manevrei în celelalte cazuri.
    
ART. 234
    (1) În cazuri excepţionale, staţionarea trenului peste mărcile de siguranţă este admisă numai în baza dispoziţiei scrise, dată de operatorul de circulaţie, conform prevederilor din reglementările specifice.
    (2) Operatorul de circulaţie, de la caz la caz, dă dispoziţie scrisă punctelor de secţionare pentru ca:
    a) partea din urmă a trenului să rămână dincolo de marca de siguranţă;
    b) trenul să fie tras înainte şi să staţioneze peste marca de siguranţă de la ieşire;
    c) trenul să fie fracţionat şi garat pe două sau mai multe linii.
    (3) Dispoziţia operatorului de circulaţie se aduce la cunoştinţa mecanicului prin ordin de circulaţie întocmit de către agentul punctului de secţionare.
    
ART. 235
    (1) Circulaţia trenurilor pe secţia de circulaţie cu sistemul "conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor" se avizează de către operatorul de circulaţie la punctele de secţionare, la posturile de macazuri din linie curentă şi la posturile ajutătoare de mişcare, prin dispoziţie scrisă, conform reglementărilor specifice.
    (2) Agentul punctului de secţionare, după primirea avizării circulaţiei trenurilor, o transmite imediat prin dispoziţie scrisă tuturor posturilor de barieră situate până la punctul de secţionare vecin - în sensul de mers al trenului - precum şi posturilor de macazuri aflate în subordinea sa.
    
ART. 236
    (1) În cazul în care toate mijloacele de comunicaţie sunt întrerupte trenurile rămân în punctele de secţionare în care au sosit, în momentul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie.
    (2) Excepţii se admit numai la îndrumarea locomotivei de ajutor şi/sau mijloacelor de intervenţie. Acestea vor circula între punctele de secţionare cu viteza maximă de 30 km/oră.
    
ART. 237
    (1) Înainte de expedierea trenului din staţia cap de secţie, precum şi din celelalte puncte de secţionare în care trenul efectuează manevră, agentul punctului de secţionare comunică operatorului de circulaţie că trenul este pregătit pentru expediere.
    (2) Dispoziţia de expediere şi de primire a trenului trebuie dată de către operatorul de circulaţie simultan la punctele de secţionare care expediază şi primesc trenul, la posturile de macazuri din linie curentă situate între aceste puncte de secţionare, precum şi la punctele de secţionare prin care trenul trece fără oprire.
    (3) Pe secţiile cu conducerea centralizată a circulaţiei este interzisă circulaţia trenurilor stabilite la art. 108, alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c), dacă acestea nu sunt deservite de cel puţin 2 agenţi.
    
ART. 238
    (1) În cazul în care agentul punctului de secţionare care urmează să primească trenul sau prin care trenul urmează să treacă fără oprire, nu răspunde la apelul telefonic al operatorului de circulaţie, agentul punctului de secţionare care expediază trenul înmânează mecanicului ordin de circulaţie, din dispoziţia scrisă a operatorului de circulaţie, în care comunică mecanicului că trenul opreşte la semnalul de intrare sau în cazul punctelor de secţionare prevăzute cu indicator permanent de acoperire, la vârful primului aparat de cale atacat pe la vârf.
    (2) După oprirea trenului la semnalul de intrare sau la vârful primului aparat de cale atacat pe la vârf, în cazul punctelor de secţionare prevăzute cu indicator permanent de acoperire, acesta va fi primit în punctul de secţionare numai însoţit de agentul punctului de secţionare respectiv, cu ordin de circulaţie.
    (3) Dacă agentul punctului de secţionare nu se prezintă pentru însoţirea trenului cu ordin de circulaţie, mecanicul ia legătura cu al doilea agent al trenului, pentru ca acesta să se deplaseze la biroul de mişcare şi să stabilească împreună cu operatorul de circulaţie condiţiile de intrare a trenului în punctul de secţionare respectiv, în cazul în care agentul punctului de secţionare lipseşte.
    
ART. 239
    În cazul în care agentul unui post de macazuri din linie curentă nu răspunde la apelul telefonic al operatorului de circulaţie, agentul punctului de secţionare din care se expediază trenul, înmânează mecanicului ordin de circulaţie, din dispoziţia scrisă a operatorului de circulaţie, în care se comunică mecanicului că trenul opreşte la postul de macazuri, înaintea primului aparat de cale şi îşi continuă mersul numai după revizuirea macazurilor de către al doilea agent al trenului.
    
ART. 240
    (1) Dispoziţia de expediere şi de primire a trenului se dă de către operatorul de circulaţie cu formula:
    "Din ...... numărul ...... ora ..... .
    Trenul - numărul - ............ este liber să plece din punctul de secţionare ........ până la punctul de secţionare .......... .
    Se garează pe linia ..... - directăaabătută - şi va intra - primulaal doilea.
    Încrucişează cu trenul - numărul - ........... .
    Trece înaintea trenului - numărul ............ .
    De la km ........ la km ........ circulă cu viteza de ........ km/h.
    Pe linia operatorului economic ............ - denumirea operatorului economic racordat din linie curentă - de la km .......... executaţi timp de ...... minute următoarea manevră .................................... .
    Operator de circulaţie
    Semnătura ..........."
    Această dispoziţie va fi colaţionată de către agentul punctului de secţionare desemnat de către operatorul de circulaţie.
    (2) După primirea dispoziţiei de expediere/primire a trenului, agentul punctului de secţionare expeditor este obligat să anunţe telefonic, prin dispoziţie scrisă, posturile de barieră din linie curentă, până la punctul de secţionare vecin în sensul de mers al trenului, despre plecarea sau trecerea trenului şi să întocmească ordin de circulaţie, dacă este cazul.
    (3) Expedierea trenurilor din punctele de secţionare înzestrate cu semnale de intrare/ieşire se face numai după înmânarea ordinului de circulaţie care conţine dispoziţia operatorului de circulaţie, conform dispoziţiilor din reglementările specifice.
    (4) Expedierea trenurilor din punctele de secţionare neînzestrate cu semnale de intrare/ieşire se face cu semnalul "pornirea trenului" dat de către agentul punctului de secţionare numai după executarea parcursului de ieşire, revizuirea macazurilor atacate de tren pe la vârf şi înmânarea către mecanic a ordinului de circulaţie care conţine dispoziţia operatorului de circulaţie.
    (5) După expedierea trenului din punctul de secţionare, agentul punctului de secţionare comunică operatorului de circulaţie, ora de plecare.
    (6) După primirea dispoziţiei de expediere/primire a trenului de la operatorul de circulaţie, agentul punctului de secţionare care primeşte trenul, împreună cu personalul prevăzut în PTE este obligat să execute următoarele operaţii:
    a) să retragă şi să oprească manevra;
    b) să verifice starea de liber a liniei de primire şi a parcursului de intrare;
    c) să revizuiască macazurile atacate de tren pe la vârf;
    d) să execute parcursul comandat.
    (7) După sosirea sau trecerea trenului în/prin punctul de secţionare, agentul punctului de secţionare comunică operatorului de circulaţie ora de sosire a trenului, respectiv ora de trecere a acestuia.
    
ART. 241
    (1) Circulaţia vehiculelor feroviare motoare care se pot scoate de pe linie cu braţele se face numai pe baza dispoziţiei de expediere/primire dată de către operatorul de circulaţie, în condiţiile stabilite prin prezentul regulament, indiferent dacă pleacă dintr-un punct de secţionare sau din linie curentă.
    (2) Circulaţia vehiculelor feroviare fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele - vagoneţi, cărucioare defectoscop, cărucioare de măsurat calea inclusiv monoraiurile sau rolele încărcate cu şine - se face pe bază de:
    a) dispoziţie de expediere/primire dată de către operatorul de circulaţie, punctelor de secţionare ca şi în cazul circulaţiei trenurilor;
    b) încuviinţare scrisă a operatorului de circulaţie transmisă conducătorului vehiculului prin ordin de circulaţie, de către agentul punctului de secţionare.
    (3) Circulaţia, deplasarea şi folosirea la lucrări a utilajelor uşoare de cale care se pot scoate de pe linie cu braţele (maşini de strâns buloane, defectoscopuri de verificat şine, maşini de tirfonat, monoraiuri fără încărcătură) se fac fără nici o încuviinţare.
    (4) În cazul în care vehiculul feroviar fără motor care se poate scoate de pe linie cu braţele, pleacă din linie curentă, cererea conducătorului vehiculului pentru punerea lui în circulaţie se face de la cel mai apropiat post telefonic, către agentul din unul din punctele de secţionare adiacente, care o transmite operatorului de circulaţie.
    (5) În cazul în care cererea este aprobată, operatorul de circulaţie dă dispoziţie scrisă punctului de secţionare, iar agentul punctului de secţionare, o înscrie în registrul de dispoziţii pentru conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor, după care o transmite conducătorului vehiculului.
    (6) În dispoziţia de punere în circulaţie a vehiculelor feroviare fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele, trebuie să se prevadă neapărat distanţa pe care circulă şi ora când trebuie eliberată linia curentă.
    (7) Ora de eliberare a liniei curente trebuie să fie astfel calculată, încât linia să fie liberă cu 10 minute înainte de trecerea primului tren prevăzut să treacă prin locul de retragere al vehiculului.
    (8) La ora fixată de operatorul de circulaţie, conducătorul vehiculului trebuie să elibereze linia curentă de orice obstacol.
    
ART. 242
    (1) În cazul efectuării de lucrări la linii sau la instalaţii, la solicitarea scrisă consemnată în RRLISC dintr-un punct de secţionare sau în registrul de comenzi al unui post de către responsabilul SC al lucrării, prevăzut în telegrama de acordare a închiderii, operatorul de circulaţie dă dispoziţie scrisă pentru închiderea sau deschiderea liniei curente şi/sau a liniilor specificate în solicitarea scrisă, către punctul de secţionare din care s-a solicitat închiderea, în baza telegramei de acordare a închiderii.
    (2) În cazul lucrărilor efectuate la aparatele de cale prevăzute cu instalaţii SCB, operatorul de circulaţie dă dispoziţie scrisă pentru închiderea sau deschiderea porţiunilor de linii afectate, numai dacă cererea de închidere sau deschidere a acestor porţiuni de linii este însuşită sub semnătură atât de către personalul de întreţinere a căii, cât şi de către personalul de întreţinere a instalaţiilor.
    (3) În toate cazurile, responsabilul SC al lucrării stabilit în telegrama de aprobare a închiderii, răspunde de acoperirea cu semnale mobile a porţiunilor de linii supuse lucrărilor.
    Terminarea lucrărilor se înscrie în RRLISC, iar agentul punctului de secţionare verifică integritatea şi buna funcţionare a aparatelor de cale supuse lucrărilor şi raportează despre aceasta operatorului de circulaţie.
    (4) Se interzice efectuarea lucrărilor de modificare, înlocuire, reparare şi verificare a instalaţiilor SCB, precum şi a altor lucrări la linii, fără încuviinţarea scrisă a operatorului de circulaţie.
    
ART. 243
    La îndrumarea mijloacelor de intervenţie pe linie curentă închisă, în ordinul de circulaţie se face precizarea ca la înapoiere în punctul de secţionare prevăzut cu indicator permanent de acoperire, acestea trebuie să oprească la vârful primului macaz, iar primirea în punctul de secţionare se face numai pe baza semnalului "înainte" transmis de către agentul punctului de secţionare respectiv.
    
ART. 244
    (1) Controlul stării tehnice a aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB în punctele de secţionare şi la posturile din linie curentă, se face în comisie conform prevederilor din reglementările specifice.
    (2) La controlul stării tehnice a aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB, în punctele de secţionare unde nu există şef de staţie, în comisie va lua parte şeful staţiei din staţia la care sunt afiliate aceste puncte de secţionare.
    
ART. 245
    (1) Circulaţia trenurilor între punctele de secţionare, la posturile ajutătoare de mişcare şi la posturile de macazuri din linie curentă, precum şi compunerea trenurilor, se înregistrează de către operatorul de circulaţie pe graficul de circulaţie, conform datelor comunicate de către agentul punctului de secţionare.
    (2) Datele privind circulaţia trenurilor prin punctele de secţionare precum şi dispoziţiile operatorului de circulaţie se înregistrează de către agentul punctului de secţionare, în registrul de dispoziţii pentru circulaţia trenurilor după sistemul conducere centralizată.
    (3) Dispoziţiile transmise de către operatorul de circulaţie posturilor ajutătoare de mişcare şi posturilor de macazuri din linie curentă deservite de către agenţi, se înscriu în registrul de dispoziţii pentru circulaţia trenurilor după sistemul conducere centralizată şi se colaţionează de agentul punctului de secţionare desemnat de către operatorul de circulaţie.

    SECŢIUNEA a 18-a
    Circulaţia trenurilor pe secţii de circulaţie cu instalaţie dispecer

    
ART. 246
    (1) Sistemul de circulaţie dispecer denumit în continuare "sistem dispecer" este sistemul în care conducerea circulaţiei trenurilor şi dispunerea executării manevrei pe o secţie de circulaţie cu instalaţie dispecer - denumită în continuare secţie dispecer - se face de la un post central, de la care sunt acţionate prin telecomandă macazurile şi semnalele din staţii şi din linie curentă.
    (2) Instrucţiunile de manipulare specifice fiecărei instalaţii dispecer se aprobă de administratorul infrastructurii feroviare.
    (3) Reglementările specifice pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare se stabilesc de către administratorul infrastructurii feroviare, pentru fiecare sistem dispecer şi se avizează de către Autoritatea Feroviară Română - AFER.

    SECŢIUNEA a 19-a
    Primiri şi expedieri simultane de trenuri

    
ART. 247
    (1) Primirea simultană a trenurilor din direcţii opuse este permisă în staţiile în care parcursurile de primire şi continuarea acestor parcursuri sunt separate prin linii de evitare sau prin alte linii care pot îndeplini această funcţie.
    (2) Primirea simultană a trenurilor din direcţii opuse este interzisă în următoarele cazuri:
    a) în staţiile de pe linii simple, în cazul în care parcursurile de primire ale trenurilor şi continuarea acestor parcursuri nu sunt separate prin linii de evitare sau prin alte linii care pot face această funcţie - fig. 1 şi 2;
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 1 şi Figura 2 se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 83 (a se vedea imaginea asociată).

    b) în staţiile de pe linii simple, chiar dacă parcursurile de primire ale trenurilor şi continuarea acestor parcursuri sunt separate prin linii de evitare sau prin alte linii care pot face această funcţie, dacă unul din trenuri nu are oprire în staţie şi urmează să întretaie la ieşirea din staţie parcursul de intrare a celuilalt tren - fig. 3;
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 84 (a se vedea imaginea asociată).

    c) în staţiile de pe liniile duble, dacă parcursul sau continuarea parcursului de primire al unuia din trenuri întretaie parcursul de primire al celuilalt tren - fig. 4;
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 4 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 84 (a se vedea imaginea asociată).

    d) în staţiile situate pe secţii de circulaţie cu profil accidentat, în cazul în care nu au linii de scăpare corespunzătoare, iar administratorul infrastructurii feroviare nu a obţinut aprobarea în acest sens, conform prevederilor Regulamentului de exploatare tehnică feroviară.
    (3) Primirea simultană a două trenuri din direcţii alăturate este interzisă, în cazul în care unul din trenuri nu are oprire în staţie, iar continuarea parcursului de primire a trenului care opreşte, întretaie parcursul de ieşire a trenului care nu opreşte - fig. 5.
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 5 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 84 (a se vedea imaginea asociată).

    (4) Primirea simultană a trenurilor din direcţii opuse în staţiile de pe linii simple, în cazul în care parcursurile de primire a trenurilor şi continuarea acestor parcursuri nu sunt separate prin linii de evitare sau prin linii care pot face această funcţie, este admisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) macazurile care intră în parcursurile de primire a trenurilor sunt centralizate electrodinamic;
    b) liniile pe care se primesc simultan trenurile sunt prevăzute cu semnale de ieşire individuale;
    c) semnalul de intrare, respectiv semnalul de parcurs care acoperă grupa de primire, dă informaţii despre indicaţia semnalului de ieşire, respectiv de parcurs;
    d) panta medie ponderată spre staţie, pe distanţa de frânare, înaintea semnalului de intrare, nu depăşeşte 60/00;
    e) panta medie ponderată pe parcursul de primire a trenului nu depăşeşte 20/00;
    f) liniile pe care se primesc simultan trenurile au asigurate un drum de alunecare de cel puţin 50 metri pentru liniile abătute şi de cel puţin 100 metri pentru linia directă;
    g) ambele trenuri sunt frânate automat, au instalaţiile de control punctual al vitezei în funcţiune şi au oprire în staţie;
    h) toate semnalele de circulaţie care acoperă punctul de intersectare a unor parcursuri neseparate prin linii de evitare, de scăpare sau alte linii care pot îndeplini această funcţie, precum şi semnalele care le preced, sunt prevăzute cu inductori de cale în funcţiune.
    (5) Prevederile de la alin. (4) se aplică şi în cazul staţiilor de pe linie dublă, dacă parcursul de primire al unuia din trenuri este întretăiat de continuarea parcursului de primire al celuilalt tren.
    
ART. 248
    (1) Expedierea unui tren simultan cu primirea altui tren în acelaşi sens de mers este permisă numai în staţiile în care parcursul de expediere a trenului este separat de parcursul de primire a celuilalt tren, precum şi de continuarea acestui parcurs prin linii de evitare sau alte linii care pot îndeplini această funcţie.
    (2) Expedierea unui tren, simultan cu primirea altui tren în acelaşi sens de mers, este interzisă în următoarele cazuri:
    a) în staţiile de pe linie simplă, în cazul în care parcursul de expediere a trenului nu este separat de parcursul de primire a celuilalt tren, precum şi de continuarea acestui parcurs, prin linii de evitare sau alte linii care pot îndeplini această funcţie - fig. 6;
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 6 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 85 (a se vedea imaginea asociată).

    b) în staţiile de pe linie dublă, în cazul în care trenul care se expediază întretaie parcursul sau continuarea parcursului de primire a trenului care soseşte - fig. 7;
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 7 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 85 (a se vedea imaginea asociată).

    c) în staţiile stabilite de administratorul infrastructurii feroviare situate pe secţii de circulaţie cu profil nefavorabil care nu au linii de scăpare corespunzătoare.
    (3) Expedierea unui tren simultan cu primirea altui tren în/din acelaşi sens de mers, în staţiile de pe liniile simple, în cazul în care parcursul de expediere a trenului nu este separat de continuarea parcursului de primire, prin linii de evitare sau alte linii care pot îndeplini această funcţie, este admisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) macazurile care intră în parcursurile de primire şi de expediere a trenurilor sunt centralizate electrodinamic;
    b) linia pe care se primeşte trenul este prevăzută cu semnal individual de ieşire;
    c) semnalul de intrare dă informaţii despre indicaţia semnalului de ieşire;
    d) panta medie ponderată spre staţie pe distanţa de frânare, înaintea semnalului de intrare, în sensul primirii trenului nu depăşeşte 60/00;
    e) panta medie ponderată pe parcursul de primire a trenului nu depăşeşte 20/00;
    f) linia de primire a trenului are asigurat un drum de alunecare de cel puţin 50 metri pentru liniile abătute şi de cel puţin 100 metri pentru linia directă;
    g) în toate cazurile, trenul care se primeşte simultan cu expedierea altui tren, în acelaşi sens de mers, trebuie să fie frânat automat, să aibă instalaţiile de control punctual al vitezei în funcţiune şi să aibă oprire în staţie;
    h) toate semnalele de circulaţie, care acoperă punctul de intersectare a unor parcursuri neseparate prin linii de evitare sau alte linii care pot îndeplini această funcţie, precum şi semnalele care le preced, sunt prevăzute cu inductori de cale în funcţiune.
    (4) Prevederile de la alin. (3) se aplică şi în cazul staţiilor de pe cale dublă, dacă trenul care se expediază întretaie continuarea parcursului de primire al celuilalt tren.
    
ART. 249
    În anumite staţii fixate de administratorul infrastructurii feroviare publice în care datorită condiţiilor specifice tehnice şi/sau de exploatare nu se poate realiza compatibilitatea parcursurilor pentru primirea simultană a trenurilor din direcţii opuse, precum şi cele pentru expedierea unui tren simultan cu primirea altui tren în acelaşi sens de mers, acestea se vor executa conform reglementărilor stabilite în PTE.

    SECŢIUNEA a 20-a
    Conducerea circulaţiei trenurilor de către operatorul de circulaţie

    
ART. 250
    (1) Operatorul de circulaţie trebuie să fie pregătit profesional şi autorizat în funcţie, să cunoască reglementările specifice în vigoare, necesare pentru executarea serviciului, să le aplice întocmai şi să fie verificat periodic profesional.
    (2) Operatorul de circulaţie, atunci când este trecut pe o secţie de circulaţie pe care n-a mai condus circulaţia trenurilor, precum şi ori de câte ori se modifică dispozitivul liniilor şi instalaţiile din staţiile de pe secţia pe care conduce circulaţia, trebuie să facă recunoaşterea secţiei şi un stagiu de acomodare.
    
ART. 251
    (1) Predarea şi primirea serviciului între operatorii de circulaţie se face în scris, în registrul de dispoziţii RC.
    (2) Operatorul de circulaţie predător face menţiune în acest registru despre existenţa graficului de circulaţie actualizat în timp real cu toate datele referitoare la trenurile aflate în circulaţie, despre dispoziţiile şi ordinele primite, în curs de executare sau care urmează a fi executate, precum şi despre orice alte evidenţe şi comunicări privind continuarea serviciului în depline condiţii de siguranţă.
    (3) Operatorul de circulaţie primitor, după consultarea evidenţelor, ia la cunoştinţă cele înscrise în predarea serviciului.
    (4) Predarea serviciului se semnează atât de predător cât şi de primitor, notându-se ora.
    (5) Predătorul rămâne răspunzător de omisiunile făcute, de informaţiile greşite, neclare sau incomplete, pe care le-a înscris în predarea serviciului şi de urmările ce decurg din acestea. Din momentul semnării predării serviciului, conducerea circulaţiei trenurilor pe secţia de circulaţie respectivă trece asupra operatorului de circulaţie care a luat serviciul în primire, acesta rămânând răspunzător de executarea în continuare a serviciului, până la predarea lui.
    (6) Operatorul de circulaţie care intră în serviciu este obligat să facă verificarea şi corectarea orei cu staţiile de pe secţia pe care conduce circulaţia trenurilor. Totodată, operatorul de circulaţie face apelul IDM dispozitori, notând pe marginea graficului numele acestora, precum şi al IDM localişti şi exteriori, după caz.
    
ART. 252
    (1) Operatorul de circulaţie dispune de instalaţie TC special destinată convorbirilor acestuia cu IDM din punctele de secţionare de pe secţia pe care conduce circulaţia şi cu operatorii de circulaţie de pe secţiile vecine. Această instalaţie se utilizează numai în legătură cu circulaţia trenurilor şi efectuarea manevrelor.
    (2) Se admite folosirea instalaţiei TC a operatorului de circulaţie de către alt personal aparţinând administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare sau operatorului de transport feroviar, pentru convorbiri în legătură cu restabilirea circulaţiei ca urmare a producerii de accidente, evenimente feroviare sau calamităţi, caz în care la instalaţia TC a operatorului de circulaţie se conectează temporar din linie curentă, telefoane portative.
    
ART. 253
    (1) Operatorul de circulaţie conduce operativ circulaţia trenurilor pe secţia de circulaţie şi este răspunzător de desfăşurarea traficului feroviar conform graficului de circulaţie a trenurilor pe această secţie.
    (2) Operatorul de circulaţie este obligat:
    a) să coordoneze activitatea staţiilor, dând din timp dispoziţiile necesare IDM privitoare la circulaţia trenurilor, cu respectarea măsurilor şi condiţiilor de siguranţă a circulaţiei;
    b) să menţină o circulaţie regulată a trenurilor după grafic şi să înlăture toate abaterile de la circulaţia normală;
    c) să înregistreze pe grafic datele cu privire la efectuarea circulaţiei trenurilor.
    
ART. 254
    (1) Operatorul de circulaţie transmite toate ordinele sale sub formă de dispoziţii. Dispoziţiile operatorului de circulaţie şi telefonogramele primite de la personalul din subordine sau de la operatorii de circulaţie care conduc circulaţia pe secţiile vecine se înregistrează în registrul de dispoziţii de circulaţie.
    (2) IDM înregistrează dispoziţiile primite de la operatorul de circulaţie în registrul de dispoziţii de circulaţie. În acest registru, aflat la biroul/postul de mişcare, IDM trece şi comunicările făcute prin telefonogramă către operatorul de circulaţie.
    (3) Înregistrarea dispoziţiilor şi telefonogramelor în registrele de dispoziţii de circulaţie, se face cu cerneală sau pastă de culoare albastră sau neagră, citeţ şi clar, fără prescurtări, corecturi sau ştersături. Înregistrarea făcută greşit se anulează printr-o linie, iar telefonograma sau dispoziţia se scrie din nou în mod corect.
    (4) Dispoziţiile de circulaţie pot fi adresate şi transmise de către operatorii de circulaţie unui singur post, la mai multe posturi sau deodată la toate posturile din subordine.
    (5) Dispoziţiile de circulaţie se colaţionează de IDM stabilit de operatorul de circulaţie şi numai după aceasta se confirmă de către toţi IDM cărora le-au fost adresate cu numărul cu care au fost înregistrate.
    (6) Dispoziţiile date de operatorul de circulaţie staţiilor, se primesc şi se înregistrează de IDM dispozitor; în staţiile cu mai mulţi IDM, dispoziţiile operatorului de circulaţie se înregistrează de IDM stabilit prin PTE, care le va prezenta IDM dispozitor, pentru luare la cunoştinţă sub semnătură.
    (7) Dispoziţiile operatorului de circulaţie, transmise mecanicului prin intermediul unui agent dintr-un punct de secţionare, se aduc la cunoştinţa mecanicului prin formularul "Ordin de circulaţie".
    (8) Dispoziţiile operatorului de circulaţie în legătură cu circulaţia trenurilor trebuie să fie executate necondiţionat de către întregul personal de pe secţia de circulaţie respectivă.
    (9) Când din motive întemeiate dispoziţia dată de operatorul de circulaţie nu poate fi executată, cel căruia îi este adresată în loc de confirmare este obligat să răspundă imediat operatorului de circulaţie printr-o telefonogramă, arătând cauzele care se opun la executarea ei.
    (10) Operatorul de circulaţie poate da dispoziţii pentru:
    a) stabilirea încrucişărilor şi trecerilor înainte neitinerarice, în vederea asigurării regularităţii circulaţiei;
    b) prescurtări sau prelungiri de timp de oprire în staţiile de pe secţia ce o conduce, în scopul asigurării regularităţii circulaţiei;
    c) circulaţia timpurie a trenurilor, conform reglementărilor în vigoare;
    d) suprimarea opririi trenurilor de marfă în punctele de secţionare în care mersul acestora prevede oprire, atunci când oprirea nu mai este necesară;
    e) stabilirea circulaţiei trenurilor pe linia falsă, pentru redresarea circulaţiei, precum şi în cazul când unul din firele căii duble este închis;
    f) stabilirea circulaţiei trenurilor în ambele sensuri pe unul din firele căii duble şi restabilirea circulaţiei pe ambele fire;
    g) închiderea şi redeschiderea liniei curente între staţii, precum şi a liniilor de circulaţie din incinta staţiei;
    h) aprobarea ocupării liniilor de primire-expediere;
    i) trecerea de la un sistem de circulaţie la altul;
    j) expedierea unui tren cu oprire în linie curentă, pentru lucrări;
    k) expedierea în mod excepţional a trenurilor mai lungi decât lungimea utilă a liniei de primire din staţii, cu stabilirea condiţiilor de circulaţie prin staţiile respective, iar aprobarea pentru circulaţia acestor trenuri se dă de către:
    - operatorul de circulaţie coordonator al turei de serviciu, pe regulatorul de circulaţie propriu;
    - dispecerul regional al administratorului infrastructurii feroviare publice, pentru trenurile care circulă pe regionala proprie;
    - dispecerul central al administratorului infrastructurii feroviare publice, pentru trenurile care circulă pe mai multe regionale;
    l) participarea efectivă a IDM de serviciu la executarea manevrei, în cazurile excepţionale prevăzute în prezentul regulament;
    m) circulaţia trenurilor cu transporturi negabaritice, arătând şi condiţiile de circulaţie din telegrama de aprobare;
    n) îndrumarea mijloacelor de intervenţie şi/sau a locomotivelor de ajutor;
    o) oprirea unui tren într-o staţie în care după mers nu are oprire;
    p) continuarea mersului unui tren cu viteză redusă corespunzătoare procentului de frânare realizat, în cazul defectării parţiale a frânei automate;
    q) verificarea transporturilor negabaritice în staţiile tehnice din parcurs;
    r) efectuarea reviziei tehnice la trenurile de marfă, într-o staţie din parcurs;
    s) oprirea unui tren de călători într-o staţie din parcurs, în care acesta nu are prevăzută oprire sau prelungirea staţionării trenului în una din staţiile în care are prevăzută oprire, la solicitarea operatorului de transport feroviar, în vederea înlăturării unor defecte sau deficienţe la vehiculele din tren, care nu afectează siguranţa circulaţiei;
    t) încetarea, respectiv reluarea activităţii punctelor de secţionare cu serviciul de mişcare suspendat temporar, sau a celor cu activitate de mişcare suspendată;
    u) introducerea şi ridicarea restricţiilor de viteză;
    v) circulaţia trenurilor cu transporturi cu mărfuri periculoase din categoria explozibilelor, clor lichid, gaze lichefiate şi gazolină;
    w) circulaţia trenurilor cu dublă tracţiune şi/sau locomotivă împingătoare;
    x) stabileşte mersul trenurilor locale şi convoaie de manevră care au înscrise în livretele de mers numai orele de plecare din staţia de îndrumare şi sosire în staţia finală.
    Operatorul de circulaţie poate da şi alte dispoziţii în legătură cu avizarea şi redresarea circulaţiei, cu lucrările ce se execută în linie curentă sau în staţii, precum şi pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a circulaţiei trenurilor.
    (11) Dispoziţiile date de operatorul de circulaţie, legate de siguranţă, avizarea şi redresarea circulaţiei, trebuie date din timp, astfel ca IDM să le poată executa, cu respectarea întocmai a reglementărilor şi prevederilor în vigoare.
    Operatorul de circulaţie poate modifica sau anula o dispoziţie dată numai dacă circulaţia trenurilor impune aceasta. În cazul în care condiţiile de circulaţie s-au schimbat şi se impune modificarea sau anularea dispoziţiei date, operatorul de circulaţie procedează astfel:
    a) când nu s-a început executarea dispoziţiei date, operatorul de circulaţie mai întâi anulează dispoziţia, după care dă o nouă dispoziţie corespunzătoare noii situaţii;
    b) când s-a efectuat numai o parte din dispoziţie de unele staţii, operatorul de circulaţie anulează partea din dispoziţie care a rămas neefectuată, după care dă o nouă dispoziţie; anularea sau modificarea dispoziţiei iniţiale se va da din timp, astfel ca noua dispoziţie să se poată executa fără a se periclita siguranţa şi regularitatea circulaţiei.
    (12) În exercitarea atribuţiilor, operatorul de circulaţie trebuie să ţină seama de prevederile tuturor reglementărilor specifice în vigoare.
    (13) Culorile şi simbolurile folosite pentru trasarea trenurilor pe graficul de circulaţie sunt stabilite în Anexa 8.
    
ART. 255
    (1) Când se defectează instalaţia TC şi operatorul de circulaţie nu mai poate comunică cu nici unul din posturile subordonate, circulaţia trenurilor şi executarea manevrelor se face fără participarea operatorului de circulaţie.
    (2) Defectarea instalaţiei TC a operatorului de circulaţie se înscrie de către acesta în registrul de dispoziţii sau în RRLISC în cazul conducerii centralizate a circulaţiei trenurilor, notând data şi ora defectării, după care avizează personalul de întreţinere. Personalul de întreţinere notează în acelaşi registru data şi ora restabilirii funcţionării instalaţiei TC.
    (3) În cazul defectării instalaţiei TC, iar operatorul de circulaţie nu mai poate chema nici unul din posturile subordonate, dar poate fi chemat de către acestea şi convorbirea poate avea loc, activitatea operatorului de circulaţie va continua, având însă caracter informativ, pe toată durata defectării.
    (4) În cazul defectării instalaţiei TC numai la unul sau numai la o parte din posturile subordonate, se consideră ca scoase de sub conducerea operatorului de circulaţie numai aceste posturi. În asemenea cazuri, datele cu privire la circulaţia şi lucrul staţiilor cu instalaţia TC a operatorului de circulaţie defectă se vor lua prin intermediul posturilor vecine care au instalaţia TC în funcţiune sau prin alte mijloace de comunicaţie aflate în dotarea IDM şi operatorului de circulaţie.
    (5) Operatorul de circulaţie şi IDM de pe secţia respectivă vor trece în registrele de dispoziţii, sub ultima dispoziţie înregistrată, defectarea legăturilor telefonice cu operatorul de circulaţie. În graficul de circulaţie, operatorul de circulaţie notează ora încetării şi reluării activităţii sale, din cauza defectării instalaţiei TC, printr-o linie verticală de culoare roşie, trasată pe linia care marchează timpul în grafic.
    (6) Restabilirea legăturilor telefonice şi reluarea activităţii de conducere a circulaţiei se comunică de operatorul de circulaţie tuturor punctelor de secţionare de pe secţia sa, prin dispoziţie scrisă.
    (7) După restabilirea instalaţiei TC, operatorul de circulaţie stabileşte împreună cu IDM, situaţia circulaţiei trenurilor pe secţie, după care va putea trece la conducerea circulaţiei de pe secţia respectivă.

    Secţiunea a 21-a
    Organizarea şi monitorizarea circulaţiei trenurilor prin sistemul informatic integrat IRIS pentru dirijarea traficului feroviar

    
ART. 256
    Instrucţiunile de lucru privind utilizarea aplicaţiilor sistemului informatic IRIS în legătură cu circulaţia trenurilor sunt prevăzute în Anexa 10.
    
ART. 257
    Sistemul informatic IRIS este destinat pentru:
    a) planificarea circulaţiei trenurilor prin utilizarea aplicaţiei informatice denumită ATLAS;
    b) raportarea circulaţiei trenurilor prin utilizarea aplicaţiei informatice denumită CRONOS;
    c) monitorizarea circulaţiei trenurilor prin utilizarea aplicaţiei informatice denumită FOCUS.
    
ART. 258
    (1) Personalul care utilizează sistemul informatic IRIS în legătură cu circulaţia trenurilor dispune în acest scop de staţia de lucru IRIS constituită din echipamente informatice - unitate centrală, monitor, tastatură, mouse, modem şi după caz imprimantă.
    (2) Personalul prevăzut la alin. (1) trebuie să verifice starea de funcţionare a staţiei de lucru IRIS înainte de luarea în primire a serviciului.
    (3) Rezultatul verificării stării de funcţionare a staţiei de lucru IRIS se înscrie în RRLISC de către IDM respectiv în registrul de dispoziţii de circulaţie de către operatorul de circulaţie.
    (4) Disfuncţionalităţile sistemului informatic IRIS şi ale staţiei de lucru IRIS se consemnează prin înscriere în RRLISC de către IDM respectiv în registrul de dispoziţii de circulaţie de către operatorul de circulaţie. IDM respectiv operatorul de circulaţie avizează imediat personalul care întreţine sistemul informatic şi consemnează numele celui care a primit avizarea, numărul, data şi ora confirmării primirii avizării.
    (5) IDM avizează operatorul de circulaţie prin înscriere în registrul de dispoziţii de circulaţie cu număr şi oră asupra disfuncţionalităţilor sistemului informatic IRIS şi ale staţiei de lucru IRIS menţionând şi avizarea personalului care întreţine sistemul informatic.
    
ART. 259
    Procedurile detaliate de introducere, transmitere a datelor privind circulaţia trenurilor şi de interogare asupra datelor introduse sunt reglementate prin Manualele de utilizare ale celor trei aplicaţii informatice. Personalul care utilizează staţiile de lucru IRIS trebuie instruit special în acest scop. Manualele de utilizare pot fi consultate permanent de la fiecare staţie de lucru IRIS, în funcţie de aplicaţia utilizată şi de nivelul de acces la IRIS.
    
ART. 260
    IDM trebuie să efectueze prin intermediul staţiei de lucru IRIS următoarele operaţiuni în legătură cu circulaţia trenurilor:
    a) raportarea datelor referitoare la circulaţia tuturor trenurilor - suplimentare, de lucru, retrase în staţie, trenuri conform programului de circulaţie - imediat după înscrierea acestora în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare;
    b) explicarea cauzelor întârzierii trenurilor;
    c) primirea dispoziţiilor de circulaţie şi confirmarea operativă a primirii acestora;
    d) transmiterea avizărilor către operatorul de circulaţie - închideri de linii, defectări ale instalaţiilor, restricţii de viteză nou introduse sau ridicate, trenuri rămase defecte şi alte avizări legate de circulaţia trenurilor şi siguranţa circulaţiei.
    
ART. 261
    Şeful staţiei verifică zilnic activitatea personalului din subordinea sa cu atribuţii în utilizarea staţiilor de lucru IRIS în ceea ce priveşte:
    a) introducerea datelor de circulaţie în aplicaţia CRONOS;
    b) primirea şi raportarea executării dispoziţiilor de circulaţie;
    c) transmiterea avizărilor către operatorul de circulaţie.
    
ART. 262
    Operatorul de circulaţie trebuie să efectueze prin intermediul staţiei de lucru IRIS următoarele operaţiuni în legătură cu circulaţia trenurilor:
    a) urmărirea în timp real a circulaţiei trenurilor în vederea luării deciziilor operative pentru regularizarea circulaţiei;
    b) efectuarea tuturor modificărilor operative asupra circulaţiei trenurilor pe secţia de circulaţie pe care o conduce la momentul aprobării lor (trenuri anulate, suplimentare, cu trasa modificată, pe rută ocolitoare, repuse în circulaţie, etc.);
    c) emiterea şi urmărirea primirii/executării dispoziţiilor de circulaţie;
    d) analizarea explicaţiilor transmise de către IDM referitoare la întârzierea trenurilor şi încadrarea întârzierii trenurilor pe cauze şi responsabili;
    e) primirea dispoziţiilor de circulaţie şi confirmarea operativă a primirii acestora;
    f) transmiterea către IDM a dispoziţiilor privind închideri de linii, scoateri de sub tensiune, restricţii de viteză nou introduse sau ridicate, trenuri rămase defecte şi a altor dispoziţii în conformitate cu reglementările specifice în vigoare;
    g) urmărirea operativă a circulaţiei trenurilor care urmează să între pe secţia de circulaţie pe care o conduce.

    
CAP. II
    DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI TRENURILOR

    SECŢIUNEA 1
    Circulaţia trenurilor pe linia din stânga a căii duble.
    Circulaţia trenurilor pe linie falsă

    
ART. 263
    (1) Trenurile se expediază şi circulă pe cale dublă, în mod normal, pe linia din dreapta a sensului de mers.
    (2) Trenurile pot să circule şi pe linia din stânga sau pe linia falsă a căii duble.
    (3) Prin linia din stânga se înţelege linia din stânga sensului normal de mers pe cale dublă, înzestrată cu BLA banalizat.
    (4) Prin linia falsă se înţelege linia din stânga sensului normal de mers pe cale dublă, înzestrată cu BLA specializat sau fără BLA.
    (5) Expedierea trenurilor pe linia din stânga sensului de mers, se admite în cazul în care staţia este înzestrată cu semnal luminos de ieşire prevăzut cu indicator pentru semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble, pe baza indicaţiei permisive a semnalului luminos de ieşire şi a dungii oblice iluminate în alb a indicatorului pentru semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble, considerând fiecare linie curentă ca o linie simplă. În acest caz, ordinea de expediere a trenurilor se stabileşte în scris de către operatorul de circulaţie, împreună cu IDM din staţiile care expediază, respectiv primesc trenurile.
    (6) În cazul în care staţia nu este înzestrată cu semnal luminos de ieşire prevăzut cu indicator pentru semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga căii duble, se consideră că trenul se expediază şi circulă pe linie falsă.
    
ART. 264
    (1) Circulaţia trenurilor pe linie falsă se efectuează numai cu aprobarea scrisă a operatorului de circulaţie care stabileşte distanţa şi condiţiile de circulaţie pentru fiecare tren, după sistemul înţelegerii telefonice - cale liberă - caz în care IDM dispozitor din staţia care expediază trenul pe linie falsă, înmânează mecanicului ordin de circulaţie în care menţionează că trenul circulă pe linie falsă, distanţa şi alte condiţii de circulaţie, dacă există.
    (2) Expedierea trenului, pe linie falsă, din staţiile înzestrate cu semnale luminoase de ieşire se face pe baza indicaţiei semnalului luminos de chemare.
    (3) Expedierea trenului, pe linie falsă, din staţiile înzestrate cu semafoare de ieşire se face pe baza ordinului de circulaţie în care se menţionează că trenul circulă pe linia falsă şi iese din staţie cu semaforul de ieşire pe oprire.
    (4) În cazul în care între două staţii situate pe o secţie de circulaţie cu cale dublă neînzestrată cu BLA există un post de mişcare în linie curentă, circulaţia trenurilor pe linie falsă se face la interval de staţie, pe bază de cale liberă, la care participă şi postul de mişcare. Staţia care îndrumă trenul pe linie falsă aduce la cunoştinţa mecanicului, prin ordin de circulaţie, că nu va lua în considerare indicaţiile semnalului de trecere/ramificaţie al postului de mişcare pentru sensul normal de mers.
    (5) Trenul care circulă pe linie falsă poate trece fără oprire printr-o staţie în baza:
    a) semnalului "trecerea fără oprire a trenului", dat de către IDM în cazul trecerii pe linii neînzestrate cu semnal de ieşire;
    b) indicaţiei semnalului luminos de chemare în cazul trecerii pe linii înzestrate cu semnale luminoase de ieşire.
    În staţiile înzestrate cu semafor de ieşire, se va proceda ca în cazul defectării acestuia.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Suspendarea temporară a activităţii de mişcare pe unele secţii de circulaţie

    
ART. 265
    (1) Pe secţiile de circulaţie cu activitate redusă, administratorul infrastructurii feroviare poate aproba suspendarea temporară a activităţii de mişcare, pe o perioadă mai mică de 24 de ore, în care nu este prevăzut să circule trenuri.
    (2) Pe aceste secţii de circulaţie, operatorul de circulaţie dispune suspendarea activităţii de mişcare potrivit programului aprobat, precizând pentru fiecare punct de secţionare ora de începere a suspendării, respectiv de reluare a activităţii de mişcare, numai după ce a stabilit împreună cu IDM dispozitori din punctele de secţionare, ultimul tren circulat pe fiecare fir de circulaţie, când este cazul, precum şi starea de liber a liniilor curente.
    (3) IDM dispozitori dau dispoziţie scrisă la posturile din incinta staţiei şi la posturile afiliate din linie curentă, pentru suspendarea temporară, respectiv reluarea activităţii de mişcare, precizând ora de la care se suspendă activitatea de mişcare, personalul care rămâne la postul respectiv, dacă este cazul şi ora reluării activităţii, iar pentru posturile care deservesc bariere ce au poziţia normală "închisă", dispune deschiderea acestora pe perioada suspendării activităţii de mişcare.
    (4) Pe timpul cât activitatea de mişcare este suspendată temporar, macazurile trebuie manevrate în poziţie normală şi încuiate, iar cheile încuietorilor de la macazurile înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc se aduc la biroul de mişcare. În staţiile înzestrate cu instalaţii CEM sau cu încuietori cu chei şi bloc, macazurile trebuie blocate în poziţie normală. În cazurile în care la posturile din incinta staţiei nu rămâne personal, se încuie uşile iar cheile acestora se aduc la biroul de mişcare.
    (5) Pe perioada suspendării temporare a activităţii de mişcare, la biroul de mişcare din fiecare punct de secţionare rămâne la post cel puţin IDM dispozitor, iar la posturile de barieră rămân la post păzitorii de barieră sau alţi agenţi care le deservesc.
    (6) Pe perioada suspendării temporare a activităţii de mişcare, agenţii care rămân la post asigură semnalizarea corespunzătoare a barierelor; barierele care au poziţia normal "închisă" se deschid şi se menţin în această poziţie pe perioada suspendării temporare a activităţii de mişcare.
    (7) Personalul rămas la post pe perioada suspendării activităţii de mişcare are obligaţia de a supraveghea construcţiile şi instalaţiile din zona postului şi de a răspunde la apelurile telefonice.
    (8) Reluarea activităţii de mişcare se face potrivit programului aprobat, în baza dispoziţiei operatorului de circulaţie transmisă către IDM dispozitori din staţiile în care activitatea de mişcare a fost suspendată. IDM dispozitor, după primirea dispoziţiei operatorului de circulaţie, organizează reluarea activităţii verificând starea personalului şi înmânează cheile de la cabine şi de la încuietorile macazurilor - în cazul staţiilor cu încuietori fără bloc.
    (9) IDM dispozitor transmite dispoziţie scrisă posturilor din incinta staţiei şi posturilor din linie curentă afiliate, pentru reluarea activităţii de mişcare şi pentru închiderea barierelor care au poziţia normală închisă. Personalul de la posturile din incinta staţiei precum şi de la cele din linie curentă afiliate, raportează către IDM prin telefonogramă, pe proprie răspundere, dacă este în stare normală, dacă instalaţiile SCB şi TC sunt funcţionabile şi dacă barierele care au poziţie normal închisă, au fost închise.
    (10) După primirea raportării de la posturile din incinta staţiei şi de la cele din linie curentă. IDM dispozitor confirmă operatorului de circulaţie executarea dispoziţiei de reluare a activităţii şi numai după aceasta operatorul de circulaţie dispune asupra circulaţiei trenurilor, conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (11) În mod excepţional - în caz de forţă majoră şi în cazul producerii de accidente şi/sau evenimente feroviare, în funcţie de necesitate - operatorul de circulaţie poate dispune reluarea activităţii de mişcare înainte de ora stabilită.
    (12) Pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, pe perioada suspendării temporare a activităţii de mişcare, în fiecare punct de secţionare, rămâne la post IDM dispozitor sau un agent autorizat pentru executarea operaţiilor privind circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare de pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor.
    (13) Structurile regionale ale administratorului infrastructurii feroviare elaborează pentru fiecare secţie de circulaţie reglementări specifice privind suspendarea şi reluarea activităţii de mişcare, modul de procedare în cazul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie şi sarcinile personalului rămas la post pe perioada suspendării temporare a activităţii de mişcare; aceste reglementări specifice constituie anexă la PTE.
    (14) Structurile regionale ale administratorului infrastructurii feroviare sau, după caz, gestionarul infrastructurii feroviare comunică operatorilor economici şi operatorilor de transport feroviar şi de manevră feroviară interesaţi, atât secţiile de circulaţie, precum şi intervalele orare între care se suspendă activitatea de mişcare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Circulaţia trenurilor prin punctele de secţionare cu serviciul de mişcare suspendat temporar

    
ART. 266
    (1) În punctele de secţionare cu activitate redusă, administratorul infrastructurii feroviare poate aproba suspendarea temporară a serviciului de mişcare pentru anumite perioade de timp de una sau mai multe zile.
    (2) Este interzisă suspendarea temporară a serviciului de mişcare în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE de pe secţii de circulaţie cu linie simplă înzestrată cu BLA sau linie simplă înzestrată cu bloc de linie semiautomat.
    (3) În staţiile (punctele de secţionare) în care se suspendă temporar serviciul de mişcare, operatorul de circulaţie dispune suspendarea, respectiv reluarea serviciului potrivit programului aprobat, numai după ce a stabilit împreună cu IDM dispozitori că liniile curente sunt libere.
    (4) IDM dispozitori din staţiile vecine cu staţia (punctul de secţionare) în care s-a suspendat temporar serviciul de mişcare, respectiv din ultimele staţii cu oprire a trenurilor, aduc la cunoştinţa mecanicului, prin ordin de circulaţie, suspendarea temporară a serviciului de mişcare în staţia/punctul de secţionare respectivă/respectiv.
    (5) În cazul în care trenul a plecat din ultima staţie cu oprire şi mecanicul nu a fost încunoştinţat despre suspendarea temporară a serviciului de mişcare în staţia (punctul de secţionare) respectivă, operatorul de circulaţie trebuie să dispună oprirea trenului în una din staţiile din parcurs pentru avizarea mecanicului.
    (6) Căile libere se cer şi se acordă direct între cele două staţii vecine cu punctul de secţionare (staţia) cu serviciul de mişcare suspendat temporar; în acest scop se realizează legături telefonice directe atât pentru căile libere, cal şi pentru anunţarea trenurilor la posturile de barieră din linie curentă.
    (7) Într-un punct de secţionare (staţie), pe perioada suspendării temporare a serviciului de mişcare, la biroul de mişcare rămâne un agent - acar, revizor de ace sau IDM. În această perioadă macazurile vor fi încuiate pe linia directă, iar cheile încuietorilor de la macazurile înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc se păstrează într-un loc sigur, stabilit în PTE.
    (8) În staţiile înzestrate cu instalaţii CEM sau cu încuietori cu chei cu bloc, înainte de a se trece la suspendarea temporară a serviciului de mişcare, macazurile se blochează pe linia directă, iar manivela blocului central se sigilează.
    (9) În cazurile prevăzute la alin. (7) şi (8) semnalele se scot din funcţie de către acar, din ordinul scris al IDM, conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (10) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, situate pe secţii de circulaţie cu linii duble înzestrate cu BLA, pe perioada suspendării temporare a serviciului de mişcare, instalaţiile se trec în regim de funcţionare automată a semnalelor, iar circulaţia trenurilor se efectuează pe sens specializat.
    
ART. 267
    (1) Înainte de expedierea trenului din staţia vecină, agentul din staţia cu serviciul de mişcare suspendat temporar primeşte comanda la telefon de la IDM dispozitor din staţia care expediază trenul şi o înscrie în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.
    (2) După primirea, înregistrarea şi confirmarea comenzii, agentul revizuieşte macazurile atacate de tren pe la vârf, se postează la primul macaz atacat de tren pe la vârf, iar la apropierea trenului transmite semnalul "înainte".
    (3) În cazul în care, cu ocazia revizuirii macazurilor, agentul constată un defect sau o altă cauză care periclitează siguranţa circulaţiei, ia măsuri de oprire a trenului.
    
ART. 268
    Înainte de intrarea în staţia cu serviciul de mişcare suspendat temporar, mecanicul conduce trenul cu deosebită atenţie, iar în cazul în care nu primeşte semnalul "înainte" din partea agentului staţiei, opreşte trenul.
    
ART. 269
    (1) Pe perioada suspendării temporare a serviciului de mişcare în staţiile cu treceri la nivel cu bariere mecanice, se procedează astfel:
    a) după primirea, înregistrarea şi confirmarea comenzii, agentul revizuieşte macazurile care intră în parcursul comandat şi sunt atacate de tren pe la vârf, închide bariera, după care se postează la locul fixat şi marcat pentru supravegherea trecerii la nivel şi a trenurilor în circulaţie, prin defilare;
    b) în cazul în care în staţie sunt două bariere, modul de deservire a posturilor de barieră de către agent şi păzitorul de barieră precum şi locul de postare a acestora în vederea supravegherii circulaţiei pe timpul suspendării temporare a serviciului de mişcare, se stabilesc prin prescripţiile de lucru pe perioada de suspendare temporară a serviciului de mişcare, anexă la PTE.
    (2) În cazul în care agentul dintr-un punct de secţionare (staţie), în care serviciul de mişcare este suspendat temporar, nu se prezintă la telefon, trenul se expediază pe baza ordinului de circulaţie înmânat mecanicului, în care se menţionează oprirea obligatorie a trenului înaintea primului macaz, revizuirea macazurilor de către cel de-al doilea agent al trenului şi închiderea barierei, dacă există. În acest caz, după oprirea trenului, mecanicul cere revizuirea macazurilor de către cel de-al doilea agent al trenului, care închide mai întâi bariera dacă există, revizuieşte macazurile atacate de tren pe la vârf, iar dacă nu există nici un pericol, dă semnalul "înainte". Mecanicul opreşte trenul şi cere revizuirea macazurilor şi în cazul în care primeşte semnalul "înainte" din partea agentului staţiei (punctului de secţionare).
    (3) În prima staţie mecanicul opreşte trenul, chiar dacă nu are oprire, şi aduce la cunoştinţa IDM constatările făcute. La trenurile care circulă prin împingere aceste constatări se aduc la cunoştinţa IDM de către agentul din capul trenului.
    (4) Prevederi de amănunt în funcţie de condiţiile specifice locale se stabilesc prin prescripţiile de lucru pe perioada de suspendare temporară a serviciului de mişcare, anexă la PTE.
    
ART. 270
    Administratorul infrastructurii feroviare publice comunică operatorilor economici, operatorilor de transport feroviar şi de manevra feroviară interesaţi, staţiile (punctele de secţionare) şi perioada pentru care se suspendă temporar serviciul de mişcare.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Oprirea neprevăzută a unui tren în linie curentă

    
ART. 271
    (1) În caz de oprire neprevăzută a unui tren în linie curentă, mecanicul trenului este obligat:
    a) să frâneze trenul cu frâna automată şi la nevoie să dea semnalul de strângere a frânelor de mână;
    b) să ia legătura cu şeful de tren, în cazul în care acesta există şi să stabilească împreună măsurile şi condiţiile pentru circulaţia în continuare a trenului;
    c) să ceară, dacă este cazul, locomotivă de ajutor.
    (2) Constatarea şi înlăturarea neregulilor apărute la tren se fac de către mecanicul ajutor. În cazul în care pentru constatarea şi înlăturarea neregulilor apărute la tren este necesară deplasarea mecanicului, în cabina de conducere a locomotivei rămâne mecanicul ajutor.
    
ART. 272
    (1) În cazul în care locomotiva trenului este deservită numai de mecanic, constatarea şi înlăturarea neregulilor apărute la tren se fac de către şeful de tren.
    (2) Şeful de tren, în funcţie de situaţia existentă, este obligat:
    a) să ia legătura cu mecanicul şi să stabilească împreună cauzele opririi şi condiţiile de circulaţie în continuare;
    b) să ia măsuri de înlăturare a obstacolelor dacă acest lucru este posibil;
    c) să ia măsuri pentru acoperirea obstacolului sau a locului care constituie un pericol în circulaţia trenurilor pe liniile vecine, dacă este cazul;
    d) să comunice staţiilor vecine, prin radiotelefon, telefon sau în scris prin curier, neasigurarea gabaritului de liberă trecere pe linia pe care circulă trenul sau pe linia alăturată, dacă este cazul.
    (3) În cazul în care oprirea trenului se datorează unor defecţiuni ce nu pot fi remediate de către şeful de tren, mecanicul se deplasează pentru remedierea defecţiunilor, iar în cabina de conducere a locomotivei rămâne şeful de tren.
    Când trenul este oprit pe o porţiune de linie cu declivitate mai mare de 150/00, mecanicul nu are voie să părăsească locomotiva şi solicită locomotivă de ajutor.
    
ART. 273
    După oprirea trenului în linie curentă, toţi agenţii însărcinaţi cu strângerea frânelor de mână sunt obligaţi să strângă imediat frâna de mână a vagonului pe care îl ocupă şi la semnalul mecanicului să strângă şi restul frânelor de mână ale vagoanelor care le-au fost repartizate în acest scop.
    
ART. 274
    În cazul ruperii trenului şi rămânerii în linie curentă a părţii rupte, agentul de la urma trenului - când există - are următoarele obligaţii:
    a) să strângă toate frânele de mână existente în grupul de vagoane rămas în linie curentă;
    b) să supravegheze grupul de vagoane rămas în linie curentă;
    c) să se deplaseze spre trenul care se apropie şi să dea semnale de oprire, până la oprirea trenului, când aude că se apropie un tren.
    
ART. 275
    (1) În cazul în care trenul a fost oprit în linie curentă şi nu îşi mai poate continua mersul, şeful de tren în cazul în care există, ia la cunoştinţă condiţiile de circulaţie înscrise în ultimul ordin de circulaţie aflat la mecanicul trenului şi poate dispune mecanicului prin ordin de circulaţie, fără o înţelegere prealabilă cu IDM, să dea trenul înapoi, până la semnalul de intrare al staţiei, fără să-l depăşească cu vehiculul din capul trenului în sensul de împingere.
    (2) Se interzice darea înapoi a trenului, din linie curentă, fără o înţelegere prealabilă cu IDM din staţia care l-a expediat, în următoarele cazuri:
    a) pe timp cu ceaţă, viscol şi alte împrejurări nefavorabile, când vizibilitatea semnalelor este redusă;
    b) în cazul în care trenul a fost expediat din staţie pe timpul cât mijloacele de comunicaţie sunt întrerupte;
    c) pe secţii de circulaţie cu BLA;
    d) în cazul în care s-a cerut locomotivă de ajutor, până la sosirea acesteia.
    (3) Se interzice darea înapoi a trenului din linie curentă în cazul în care ultimul vagon din tren nu are semnal de alarmă, chiar dacă s-a luat legătura cu IDM.
    (4) În cazul trenurilor fără şef de tren, înţelegerea privind darea înapoi a trenului, se face între mecanic şi IDM din staţia care a expediat trenul, prin radiotelefon, mecanicul notând în foaia de parcurs numele staţiei, numărul dispoziţiei din registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, ora, numele şi prenumele IDM de la care a primit comunicarea privind condiţiile de dare înapoi a trenului până la semnalul de intrare în staţie.
    (5) După oprirea trenului dat înapoi din linie curentă, la semnalul de intrare, mecanicul va lua legătura prin radiotelefon cu IDM în vederea înţelegerii privind intrarea în staţie confirmând faptul că a oprit fără a depăşi semnalul de intrare. Atât mecanicul trenului cât şi IDM vor nota şi înscrie datele necesare şi comunicările, similar modului prezentat la alin. (4).
    După stabilirea condiţiilor de intrare în staţie prin darea înapoi a trenului şi asigurarea parcursului, IDM va pune semnalul de intrare pe "liber". Dacă semnalul de intrare nu se poate pune pe "liber" (nu funcţionează nici indicaţia de chemare), sau trenul trebuie să fie primit la o linie ocupată, IDM sau alt agent al staţiei din ordinul IDM, înmânează mecanicului ordin de circulaţie în care se menţionează condiţiile de primire în staţie.
    (6) În timpul împingerii trenului înapoi, agenţii care deservesc trenul sunt obligaţi să se amplaseze astfel încât:
    a) să observe linia şi semnalele;
    b) să dea semnale corespunzătoare şi să ia măsuri de oprire a trenului, inclusiv prin tragerea semnalului de alarmă, în cazul în care observă obstacole sau la întâlnirea unui semnal care ordonă oprirea.
    (7) În cazul în care locomotiva este deservită numai de mecanic, la darea înapoi a trenului, acesta este obligat să dea semnale de atenţie repetate, iar cel de-al doilea agent al trenului se postează la urma trenului îndeplinind obligaţiile prevăzute la alin. (6).
    
ART. 276
    (1) În cazul în care după oprirea neprevăzută în linie curentă trenul nu îşi poate continua mersul în întregime, se poate remorca în părţi, cu locomotiva trenului sau cu o locomotivă de ajutor.
    (2) Prima parte a trenului va pleca spre staţia vecină numai după ce şeful de tren sau mecanicul, în lipsa şefului de tren, a verificat dacă are asigurat procentul de masă frânată şi s-a asigurat menţinerea pe loc a părţii din tren rămase în linie curentă.
    (3) În cazul în care mecanicul nu poate lua legătura prin radiotelefon cu IDM din una din staţiile vecine, acesta poate pleca şi cu locomotiva izolată până la primul post telefonic, respectiv până la staţia vecină, numai după ce s-a asigurat menţinerea garniturii de vagoane pe loc. În cazul în care trenul este deservit de către şef de tren, acesta dispune asupra plecării locomotivei, prin ordin de circulaţie înmânat mecanicului.
    (4) Mecanicul nu intră în staţie cu prima parte a trenului, respectiv cu locomotiva izolată, chiar dacă semnalul de intrare dă indicaţia de liber; după ce a oprit locomotiva în faţa semnalului de intrare, mecanicul comunică IDM că linia curentă a rămas ocupată. Comunicarea se face prin radiotelefon sau telefonic de la primul post de macazuri ori de barieră sau prin cel de-al doilea agent al trenului, dacă nu s-a putut lua legătura prin alte mijloace. Asupra modului de intrare în staţie dispune IDM.
    (5) Mecanicul trenului oprit în linie curentă, după plecarea cu locomotiva izolată sau cu prima parte a trenului, trebuie să oprească la primul post de mişcare în linie curentă, dacă acesta există, sau la primul post de macazuri în linie curentă pentru a nota în registrul postului că linia curentă a rămas ocupată cu tot trenul sau cu o parte din tren. IDM sau agentul postului din linie curentă, în baza înregistrării făcute de mecanic, comunică prin telefon staţiilor vecine rămânerea trenului sau a unei părţi din tren, în linie curentă.
    
ART. 277
    (1) IDM dispozitor, după sosirea locomotivei izolate sau a primei părţi a trenului din linie curentă, are următoarele obligaţii:
    a) să comunice rămânerea trenului sau a unei părţi din tren în linie curentă, în scris, către IDM din staţia vecină, precum şi operatorului de circulaţie care va dispune închiderea liniei curente;
    b) să stabilească, împreună cu mecanicul care a sosit cu locomotiva izolată sau cu prima parte a trenului, condiţiile pentru aducerea trenului sau a părţii rămase din tren, din linie curentă;
    c) să stabilească împreună cu operatorul de circulaţie, modul de eliberare a liniei curente.
    (2) IDM dispozitor, după sosirea ultimei părţi a trenului din linie curentă, transmite staţiei vecine reavizul de sosire, raportează operatorului de circulaţie sosirea trenului şi eliberarea liniei curente, după care operatorul de circulaţie dispune redeschiderea liniei curente.
    
ART. 278
    (1) În cazul în care trenul oprit în linie curentă nu îşi poate continua mersul şi nici nu se poate întoarce în staţia de plecare, mecanicul trebuie să ceară de la staţiile vecine, locomotivă de ajutor.
    (2) Mecanicul menţionează în foaia de parcurs solicitarea locomotivei de ajutor şi o comunică împreună cu numărul trenului, numărul foii de parcurs, numele mecanicului şi poziţia kilometrică, către IDM cu care a luat legătura. Solicitarea se face prin radiotelefon, telefonic de la un post din linie curentă sau printr-o notă scrisă, trimisă celei mai apropiate staţii printr-un agent al trenului. IDM confirmă primirea solicitării comunicând numărul din registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, ora, numele şi prenumele său, date pe care mecanicul le înscrie în foaia de parcurs.
    (3) Se interzice plecarea trenului din linie curentă sau darea înapoi a trenului după ce s-a solicitat locomotivă de ajutor, până la sosirea acesteia sau până când nu se primeşte încuviinţarea de la IDM dispozitor care a primit solicitarea locomotivei de ajutor.
    (4) În cazul în care locomotiva de ajutor nu mai este necesară, mecanicul va renunţa la solicitarea acesteia în acelaşi mod în care a solicitat-o şi nu va pune trenul în mişcare decât după încuviinţarea scrisă a IDM dispozitor, înregistrată cu număr şi oră în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, care va fi comunicată mecanicului în scris, prin telefon sau radiotelefon. În cazul în care locomotiva de ajutor a fost îndrumată pe linia curentă închisă, IDM nu va încuviinţa renunţarea la locomotiva de ajutor şi punerea trenului în mişcare.
    (5) După primirea solicitării locomotivei de ajutor, IDM dispozitor este obligat să comunice aceasta operatorului de circulaţie. Operatorul de circulaţie stabileşte modul de trimitere a locomotivei de ajutor solicitate precum şi modul de eliberare a liniei curente.
    (6) IDM expediază locomotiva de ajutor în linie curentă, înmânând mecanicului ordin de circulaţie în care se menţionează condiţii de circulaţie, ca şi în cazul circulaţiei mijloacelor de intervenţie pe linie curentă închisă, valabile atât la ducere cât şi la înapoiere. Locomotiva de ajutor trebuie să fie dotată cu radiotelefon în bună stare de funcţionare.
    (7) După eliberarea liniei curente, IDM dispozitor avizează despre aceasta operatorul de circulaţie, care va dispune redeschiderea liniei curente.
    
ART. 279
    (1) În cazul remorcării trenului cu locomotivă deservită numai de către mecanic, la solicitarea acestuia, şeful de tren trebuie să se prezinte la locomotivă pentru a lua măsurile care se impun ca urmare a opririi neprevăzute a trenului în linie curentă; în cazul în care nu s-a putut comunică prin radiotelefon cauza opririi trenului şi mecanicul nu dă semnale de atenţie, şeful de tren se prezintă din proprie iniţiativă la locomotivă.
    (2) În cazul în care şeful de tren constată pierderea capacităţii de conducere a locomotivei de către mecanic, după luarea măsurilor prevăzute la art. 111 alin. (1), va lua legătura cu IDM din staţia cea mai apropiată, folosind toate mijloacele posibile - radiotelefon sau agenţi ai trenului - solicitând din proprie iniţiativă locomotivă de ajutor, respectiv mecanic de schimb, după caz.
    
ART. 280
    (1) În cazul în care trenul este oprit neprevăzut în linie curentă şi nu îşi poate continua mersul ca urmare producerii unui eveniment sau accident feroviar, mecanicul trebuie să comunice acest fapt IDM din una din staţiile vecine. Comunicarea se înscrie atât de către mecanic cât şi de IDM în modul prevăzut la art. 271 alin. (2).
    (2) După primirea comunicării, IDM dispozitor informează operatorul de circulaţie despre producerea evenimentului sau accidentului feroviar. În acest caz operatorul de circulaţie închide linia curentă.
    (3) Avizarea evenimentului sau accidentului feroviar şi solicitarea mijloacelor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor acestuia se fac conform reglementărilor în vigoare.
    (4) După înlăturarea urmărilor evenimentului sau accidentului feroviar şi eliberarea liniei curente, deschiderea liniei curente se face conform prevederilor din prezentul regulament.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Circulaţia mijloacelor de intervenţie şi a UAM pe linia curentă închisă

    
ART. 281
    (1) Pe perioada în care linia curentă este închisă datorită întreruperii acesteia pe o porţiune, se admite circulaţia mijloacelor de intervenţie şi a UAM de o parte şi de alta a porţiunii de întrerupere.
    (2) Îndrumarea UAM pe linie curentă închisă se face la cererea personalului de întreţinere a liniilor sau, după caz, a celui de întreţinerea instalaţiilor.
    (3) Când este necesar să se îndrume mai multe mijloace de intervenţie şi/sau UAM în aceeaşi parte a porţiunii de întrerupere, acestea se vor putea urmări şi la vedere, circulând cu viteza corespunzătoare distanţei de vizibilitate, maxim de 20 km/h, astfel încât mijlocul de intervenţie (UAM) să oprească sigur înaintea oricărui eventual obstacol sau să nu ajungă mijlocul de intervenţie (UAM) urmărit. Pe timp cu vizibilitate redusă, mijloacele de intervenţie vor avea semnalele de cap şi fine de tren, iluminate.
    
ART. 282
    (1) Ieşirea în linie curentă închisă a mijloacelor de intervenţie şi UAM se face ca trenuri de serviciu în baza condiţiilor stabilite în ordinul de circulaţie.
    (2) Pe secţii de circulaţie înzestrate cu BLA, în ordinul de circulaţie se menţionează:
    a) în cazul în care mijlocul de intervenţie sau UAM se expediază spre urma trenului rămas în linie curentă:
    "circulaţi pe baza semnalelor de trecere ale BLA cu viteza stabilită, cu respectarea restricţiilor de viteză, până la primul semnal luminos care ordonă oprirea, de unde veţi circula cu viteza maximă de 20 km/h până la km .........." locul unde trebuie să se acorde ajutorul;
    b) în cazul în care mijlocul de intervenţie sau UAM se expediază spre capul trenului:
    "circulaţi cu viteza maximă de 20 km/h, cu respectarea restricţiilor de viteză, fără a lua în considerare semnalele luminoase de trecere ale BLA, cu excepţia celor care fac funcţia de semnal de avarie, până la km ...." - locul unde trebuie să se acorde ajutorul.
    (3) Pe secţii de circulaţie neînzestrate cu BLA, atât ziua cât şi noaptea, în ordinul de circulaţie se menţionează:
    "circulaţi cu viteza maximă de 40 km/h cu respectarea restricţiilor de viteză, până la km ........ (distanţa de cel puţin 1 km de locul unde se găseşte trenul oprit) şi cu viteza maximă de 20 km/h de la km ...... până la km ....." - locul unde trebuie să acorde ajutorul.
    (4) În toate cazurile în care mijlocul de intervenţie şi/sau UAM se îndrumă spre urma trenului, poziţia kilometrică până la care acestea circulă cu cel mult 20 km/h, se calculează şi se înscrie în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului, ţinându-se cont de lungimea trenului pentru care se solicită mijloc de intervenţie.
    
ART. 283
    (1) În cazul în care din două staţii vecine se expediază în sens contrar - pe distanţa de circulaţie dintre ele - mijloace de intervenţie şi/sau UAM, porţiunea de linie dintre punctele până la care pot avansa mijloacele de intervenţie şi/sau UAM, se consideră ca porţiune de întrerupere şi se semnalizează ca porţiune de linie închisă.
    (2) Expedierea mijloacelor de intervenţie şi/sau UAM se face numai după primirea avizului scris sau telefonogramei transmise de către conducătorul lucrărilor, prin care se comunică staţiei care a cerut închiderea liniei, că porţiunea în cauză a fost semnalizată.
    (3) În ordinul de circulaţie se face menţiunea că din staţia vecină a mai fost expediat în sens contrar un mijloc de intervenţie şi/sau UAM, indicându-se punctul de oprire al acestuia şi viteza maximă de 20 km/h.
    (4) Mijlocul de intervenţie şi/sau UAM poate depăşi discurile roşii din linie curentă, care acoperă porţiunea de întrerupere a căii, numai după oprirea în faţa acestora şi numai însoţite de către agenţii stabiliţi de conducătorul lucrărilor.
    
ART. 284
    (1) Circulaţia mijloacelor de intervenţie şi/sau UAM pe o linie curentă închisă, precum şi retragerea lor din linie curentă la una din staţiile care delimitează linia curentă închisă se face în condiţiile stabilite în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului; intrarea mijloacelor de intervenţie şi/sau UAM în staţie se face conform reglementărilor privind primirea trenurilor.
    (2) Datele privind circulaţia mijloacelor de intervenţie şi/sau UAM pe o linie curentă închisă, se evidenţiază de către IDM în registrul unificat de căi libere comenzi şi mişcare şi se transmit către IDM din staţia vecină şi operatorului de circulaţie.
    (3) Ordinul de circulaţie va cuprinde, după caz, observaţii referitoare la:
    a) condiţiile de circulaţie pe linie curentă închisă;
    b) expedierea cu semnalul de ieşire pe oprire;
    c) delimitarea kilometrică a lucrărilor pentru fiecare mijloc de intervenţie şi/sau UAM;
    d) mijlocul de intervenţie pe care îl urmăreşte şi/sau de care este urmărit;
    e) staţia unde se retrage;
    f) condiţiile de înapoiere şi de intrare în staţie;
    g) alte condiţii de circulaţie.
    (4) Intrarea mijloacelor de intervenţie şi/sau UAM în staţie, în cazul în care se urmăresc la vedere, se poate face pe aceeaşi linie, în baza indicaţiei permisive a semnalului de intrare pentru primul mijloc de intervenţie sau UAM, iar pentru restul mijloacelor de intervenţie şi/sau UAM din grup, pe acelaşi parcurs, cu semnalul de intrare pe oprire numai dacă acest mod de primire a fost stabilit prin ordinul de circulaţie. În această situaţie IDM dispozitor menţine încuiate, respectiv blocate, toate macazurile din parcursul comandat, până la gararea ultimului mijloc de intervenţie sau UAM.
    (5) În cazul în care la înapoierea din linie curentă, mijloacele de intervenţie şi/sau UAM nu se retrag într-un singur grup, fiecare mijloc de intervenţie şi/sau UAM va fi primit în staţie pe o linie liberă, cu semnalul de intrare în poziţia pe liber, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezentul regulament.
    (6) În cazul în care la înapoierea din linie curentă mijloacele de intervenţie (UAM) se primesc la linii ocupate, primirea acestora se face cu semnalul de intrare în poziţia pe oprire, în condiţiile prevăzute în prezentul regulament şi în celelalte reglementări specifice în vigoare.
    (7) Conducătorul lucrării înscrie în RRLISC retragerea ultimului mijloc de intervenţie, eliberarea liniei curente, terminarea lucrărilor, asigurarea gabaritului de liberă trecere, precum şi eventuale condiţii de circulaţie. IDM dispozitor comunică operatorului de circulaţie eliberarea liniei curente şi eventualele condiţii înscrise în RRLISC.
    (8) În cazul în care la locul producerii evenimentului sau accidentului feroviar, respectiv la porţiunea de întrerupere a liniei curente se înfiinţează un post de mişcare, circulaţia mijloacelor de intervenţie se face în baza înţelegerii telefonice - cale liberă - între IDM din staţia vecină expeditoare şi IDM de la postul de mişcare înfiinţat.
    (9) În cazul în care este necesară transbordarea călătorilor în zona porţiunii de întrerupere, trenurile de călători pot circula pe linie curentă închisă în aceleaşi condiţii ca şi mijloacele de intervenţie şi/sau UAM, iar datele privind circulaţia acestora vor fi înscrise în registrul unificat de căi libere comenzi şi mişcare de către IDM şi raportate operatorului de circulaţie; locomotivele de ajutor circulă în aceleaşi condiţii.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Circulaţia automotoarelor de serviciu şi a UAM

    
ART. 285
    (1) Automotoarele de serviciu şi UAM pot fi puse în circulaţie în următoarele cazuri:
    a) pentru prezentarea urgentă la faţa locului, în caz de evenimente sau accidente feroviare;
    b) pentru restabilirea funcţionării instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, în caz de deranjamente;
    c) pentru transporturi urgente de materiale;
    d) pentru revizia construcţiilor şi instalaţiilor de cale ferată;
    e) pentru rezolvarea sau examinarea pe teren a unor probleme importante şi urgente;
    f) pentru executarea controlului de către personalul de conducere;
    g) pentru întreţinerea şi reparaţia căii.
    (2) Automotoarele de serviciu şi UAM circulă ca trenuri de serviciu în rang VII şi nu vor provoca sub nici un motiv întârzierea trenurilor prevăzute în graficul de circulaţie.
    În caz de evenimente sau accidente feroviare care necesită punerea în circulaţie a acestor vehicule feroviare, rangul în care circulă acestea se stabileşte la îndrumare, prin dispoziţia de punere în circulaţie.
    
ART. 286
    (1) UAM pot circula pe linia curentă, izolate sau cuplate.
    (2) La UAM se poate ataşa numai un singur vagon de marfă, pe două osii, care trebuie să aibă frâna de mână în bună stare de funcţionare. În acest caz, UAM trebuie însoţit de personal de întreţinere a liniilor având funcţia de cel puţin şef de echipă, sau de personal de întreţinere a instalaţiilor având funcţia de cel puţin electromecanic.
    (3) În cazuri excepţionale se poate ataşa un singur UAM cu sau fără vagon, la urma trenurilor care circulă în rangul VII. Viteza trenului în acest caz, nu trebuie să depăşească viteza de circulaţie înscrisă pe UAM şi se aduce la cunoştinţa mecanicului prin ordin de circulaţie.
    (4) Circulaţia UAM cu sau fără vagoane, pe linii înzestrate cu BLA se face conform prevederilor art. 208, alin. (3) din prezentul regulament.
    
ART. 287
    (1) Circulaţia maşinilor grele de cale - pentru burat, ciuruit, profilat, compactat, ripat şi alte asemenea - între două staţii, se face după regulile stabilite pentru circulaţia trenurilor.
    (2) Îndrumarea în linie curentă a maşinilor grele de cale, în vederea efectuării lucrărilor, se face cu închiderea liniei curente.
    (3) Utilajele multifuncţionale pentru întreţinerea şi repararea căii şi a liniei de contact, care se pot deplasa atât pe calea rutieră cât şi pe calea ferată, sunt îndrumate pentru executarea unor lucrări, numai pe linii închise, având acces pe acestea, de regulă, prin zona trecerilor la nivel.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Circulaţia vehiculelor cu şi fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele

    
ART. 288
    Circulaţia vehiculelor cu motor care se pot scoate de pe linie cu braţele, în toate cazurile, se face pe bază de cale liberă. Oprirea lor este obligatorie în fiecare staţie.
    
ART. 289
    (1) Circulaţia vehiculelor fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele - vagoneţi, cărucioare de măsurat calea când nu sunt conduse sau nu sunt însoţite de către şeful de district sau şeful secţiei de întreţinere a căii, monoraiurile sau rolele încărcate cu şine - se face după caz, pe bază de:
    a) încuviinţare scrisă dată conducătorului vehiculului, de către IDM dispozitor, prin ordin de circulaţie, respectiv încuviinţarea dată prin dispoziţie scrisă, în cazul în care cererea s-a făcut telefonic;
    b) cale liberă;
    c) program de mers stabilit decadic, în cazul în care la plecarea din linie curentă nu există legătură telefonică.
    (2) Circulaţia şi folosirea la lucrări a utilajelor uşoare de cale care se pot scoate de pe linie cu braţele - maşini de strâns buloane, defectoscopuri de verificat şine, maşini de tirfonat, monoraiuri şi altele - se fac fără încuviinţarea IDM dispozitor, cu excepţia monoraiurilor încărcate cu şine. De asemenea, pot circula fără încuviinţarea IDM dispozitor, cărucioarele de măsurat calea, numai atunci când sunt conduse sau însoţite de către şeful de district sau şeful secţiei de întreţinere a căii, pe raza lor de activitate.
    
ART. 290
    (1) În cazul circulaţiei pe bază de încuviinţare, aceasta se dă în scris conducătorului vehiculului, personal de către IDM dispozitor sau de către acar, în urma dispoziţiei scrise a IDM dispozitor, prin ordin de circulaţie completat cu următoarele date:
    a) distanţa pe care circulă vehiculul;
    b) orele între care este admisă circulaţia vehiculului;
    c) trenurile care circulă între aceste ore;
    d) numărul autorizaţiei tip pentru conducerea vehiculului şi eliberarea liniei curente;
    e) alte date care trebuie aduse la cunoştinţa conducătorului vehiculului.
    (2) IDM dispozitor dă dispoziţie scrisă posturilor de macazuri interesate, indicând direcţia de mers a vehiculului ce se expediază. Aceeaşi dispoziţie se dă şi în cazul în care vehiculul soseşte din linie curentă sau când circulă pe liniile din staţie.
    (3) În cazul în care vehiculul pleacă din linie curentă de la un post cu telefon, conducătorul vehiculului solicită prin telefonogramă încuviinţarea IDM dispozitor pentru punerea vehiculului pe linie şi circulaţia acestuia. IDM dă încuviinţare prin dispoziţie scrisă care va cuprinde aceleaşi date care urmează să fie trecute şi în ordinul de circulaţie. Solicitarea de încuviinţare se notează de către conducătorul vehiculului în registrul postului, iar IDM dispozitor o notează în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.
    
ART. 291
    (1) Pe distanţele de circulaţie pe care circulă trenuri cu viteze mai mari de 100 km/h, circulaţia vehiculelor fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele se face numai pe bază de cale liberă.
    (2) Conducătorul vehiculului fără motor care se poate scoate de pe linie cu braţele solicită ca circulaţia acestuia să se facă pe bază de cale liberă şi în următoarele cazuri:
    a) în cazul în care circulă pe poduri lungi;
    b) prin tuneluri;
    c) pe linii cu profil accidentat şi în curbe fără vizibilitate;
    d) dacă, în caz de pericol, nu sunt asigurate condiţii de scoatere imediată a acestora în afara căii.
    (3) În toate cazurile, pentru circulaţia pe bază de cale liberă a vehiculelor fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele, IDM dispozitor cere aprobarea operatorului de circulaţie, iar în ordinul de circulaţie, pe lângă datele prevăzute la art. 290, alin. (1), menţionează că aceste vehicule circulă pe bază de cale liberă.
    
ART. 292
    (1) În cazul în care plecarea unui vehicul fără motor se face din linie curentă, de la un punct în care nu există legătură telefonică cu IDM dispozitor, conducătorul vehiculului circulă pe baza programului de mers stabilit decadic, dar numai în intervalul de timp trecut în acest program.
    (2) Programul de mers decadic pentru circulaţia vehiculelor fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele se stabileşte de către şeful districtului de întreţinere a căii împreună cu şeful staţiei, se aduce în scris la cunoştinţa operatorului de circulaţie şi se afişează la biroul de mişcare.
    (3) În cazul vehiculelor fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele şi care circulă pe baza programului de mers stabilit decadic sau pe baza încuviinţării scrise a IDM, IDM dispozitori sunt obligaţi să înştiinţeze în scris, prin ordin de circulaţie, pe mecanicii trenurilor a căror circulaţie nu este cunoscută de către conducătorul vehiculului sau este cunoscută, însă trenul circulă timpuriu sau întârziat; în ordinul de circulaţie se fac menţiuni privind circulaţia acestor vehicule pe tot intervalul de timp prevăzut în programul de mers stabilit decadic, iar formula de cale liberă se completează cu aceste menţiuni.
    (4) În caz de lucrări neprevăzute, care impun circulaţia vehiculelor care se pot scoate de pe linie cu braţele, stabilirea plecării şi înapoierii acestora se face de către conducătorul vehiculului împreună cu IDM dispozitor.
    (5) Numărul de oameni ce însoţesc vehiculele care circulă fără cale liberă trebuie să fie suficient pentru înlăturarea rapidă de pe linie a acestor vehicule şi a încărcăturii lor, imediat ce se constată apropierea trenului.
    (6) IDM dispozitor expediază aceste vehicule numai în cazul în care conducătorul vehiculului posedă:
    a) autorizaţie tip de conducere şi eliberare a liniei curente, valabilă în perioada respectivă, eliberată de secţia de întreţinere a căii;
    b) extras din mersul trenurilor precum şi din mersul trenurilor suplimentare atunci când există;
    c) ceas în bună stare de funcţionare;
    d) instrumente de semnalizare portative.
    
ART. 293
    Îndrumarea vehiculelor cu şi fără motor, când circulă pe secţii de circulaţie înzestrate cu BLA se face pe bază de cale liberă. În ordinul de circulaţie întocmit de către IDM dispozitor şi înmânat conducătorului vehiculului, se menţionează:
    a) distanţa pe care circulă;
    b) ora de sosire în staţia vecină, respectiv ora de eliberare a liniei curente;
    c) numărul autorizaţiei tip pentru conducerea vehiculului şi eliberarea liniei curente;
    d) alte date care trebuie aduse la cunoştinţa conducătorului vehiculului.
    
ART. 294
    (1) În toate cazurile, circulaţia vehiculelor cu şi fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele se face fără anunţarea lor la posturile de barieră şi fără manipularea semnalelor de intrare, ieşire sau trecere şi a barierelor de la trecerile la nivel.
    (2) Înaintea trecerilor la nivel, precum şi între semnalul de intrare şi primul aparat de cale, aceste vehicule circulă cu atenţie sporită şi cu viteza de cel mult 20 km/h, fiind gata să oprească la apariţia unui obstacol, respectiv la perceperea unui semnal de oprire.
    
ART. 295
    În cazul vehiculelor cu şi fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele, care circulă pe bază de cale liberă, în baza aprobării operatorului de circulaţie, linia curentă se consideră liberă numai după sosirea vehiculului în staţie sau la un post de mişcare în linie curentă, după transmiterea reavizului de sosire sau după caz a avizului de trecere de către IDM.
    
ART. 296
    (1) În incinta staţiei, punerea pe linie şi circulaţia vehiculelor cu şi fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele se face numai cu încuviinţarea IDM dispozitor, dată în scris conducătorului vehiculului, prin ordin de circulaţie, personal sau de către un agent în urma dispoziţiei scrise a IDM dispozitor dată posturilor de macazuri.
    (2) În cazul în care există legătură prin radiotelefon între conducătorul vehiculului şi IDM dispozitor, comunicările privind punerea pe linie, circulaţia şi eliberarea liniei curente pentru vehiculele cu şi fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele, se pot transmite prin radiotelefon cu înscrierea acestora de către conducătorul vehiculului în condica portativă a staţiei, iar de către IDM dispozitor, în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Circulaţia trenurilor în cazul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie

    
ART. 297
    (1) În cazul în care funcţionarea tuturor mijloacelor de comunicaţie este întreruptă, circulaţia trenurilor se face:
    a) pe cale simplă sau pe cale dublă fără BLA în cazul în care unul din firele de circulaţie este închis, pe baza înţelegerii scrise între staţii;
    b) pe cale dublă fără BLA, numai pe firul normal de circulaţie şi la intervalul de timp de mers fixat trenului antemergător pentru parcurgerea distanţei până la staţia vecină, plus 10 minute;
    c) pe secţiile de circulaţie înzestrate cu BLA atât pe cale simplă cât şi pe cale dublă, dacă blocul funcţionează, circulaţia trenurilor se face pe baza semnalelor BLA;
    d) pe secţiile de circulaţie echipate cu bloc de linie semiautomat circulaţia trenurilor se face pe baza înţelegerii scrise între staţii;
    (2) Posturile de mişcare, posturile ajutătoare de mişcare şi posturile de macazuri din linie curentă, care până la întreruperea comunicaţiei au fost în funcţie, nu vor mai participa la circulaţia trenurilor, aceasta efectuându-se numai între staţii.
    (3) Pe toată durata întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, atât pe cale simplă cât şi pe cale dublă, circulaţia trenurilor trebuie să se facă cu viteza de cel mult 30 km/h, cu oprire în fiecare staţie.
    
ART. 298
    (1) Înţelegerile scrise pentru expedierea trenurilor în cazul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie se stabilesc de către staţia cu sens cu prioritate. Sensul cu prioritate este:
    a) pe secţii de circulaţie cu cale simplă - sensul în care circulă trenurile numerotate fără soţ;
    b) pe secţii de circulaţie cu cale dublă - sensul normal de circulaţie;
    c) pe secţii de circulaţie cu cale dublă, în cazul în care unul din firele de circulaţie este închis, iar pe celălalt fir se face circulaţia în ambele sensuri - sensul care este normal pentru firul rămas în circulaţie.
    (2) Pe distanţele de circulaţie unde circulă în acelaşi sens atât trenuri numerotate fără soţ, cât şi trenuri numerotate cu soţ, sensul cu prioritate se stabileşte de administratorul infrastructurii feroviare, în PTE al fiecărei staţii.
    (3) În vederea stabilirii înţelegerilor scrise, staţia cu sens cu prioritate poate expedia primul tren numai în sensul cu prioritate, fără consimţământul staţiei vecine.
    (4) Se interzice staţiei cu sens fără prioritate să expedieze un tren până când nu s-a stabilit înţelegerea scrisă între cele două staţii vecine.
    
ART. 299
    (1) Pe tot timpul cât durează întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, IDM dispozitor care expediază trenul înmânează ordin de circulaţie în care va menţiona:
    a) circulaţia trenului se face cu toate mijloacele de comunicaţie întrerupte;
    b) viteza de circulaţie a trenului nu va depăşi 30 km/h;
    c) oprirea trenului în staţia prin care, după livret sau după mersul întocmit cu ocazia punerii în circulaţie a trenului suplimentar, trenul era prevăzut să circule fără oprire;
    d) trenul circulă neanunţat la posturile de barieră, dacă este cazul.
    (2) Pe timpul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie se interzice:
    a) executarea manevrei în linie curentă cu depăşirea semnalului de intrare;
    b) expedierea unui tren cu oprire pentru lucrări în linie curentă, cu excepţia mijloacelor de intervenţie sau locomotivei de ajutor când trebuie îndrumate în linie curentă între două staţii vecine;
    c) expedierea unui tren pe şi de pe o linie ramificată din linia curentă;
    d) expedierea unui convoi de manevră de pe linia unui operator economic, cu manevră în linie curentă şi cu înapoiere pe linia operatorului economic.
    (3) Pe timpul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, expedierea mijloacelor de intervenţie sau a locomotivelor de ajutor în linie curentă, atât în sensul cu prioritate cât şi în sens opus, se face numai la cererea scrisă a mecanicului trenului rămas în linie curentă sau a şefului de tren când mecanicul şi-a pierdut capacitatea de conducere.
    (4) În situaţia în care funcţionarea tuturor mijloacelor de comunicaţie este întreruptă, locomotivele împingătoare circulă numai legate la tren şi frână, pe întreaga distanţă.
    (5) Şeful staţiei trebuie să supravegheze executarea serviciului de mişcare pe durata întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie.
    
ART. 300
    (1) În timpul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, se poate efectua închiderea liniei curente în cazul în care necesităţile impun aceasta. În acest caz, IDM din staţia care a primit comunicarea scrisă sau verbală de la un mecanic sau de la personalul de întreţinere a căii asupra situaţiei liniei care impune închiderea, trimite către IDM din staţia vecină comunicarea scrisă de închidere a liniei curente, printr-un agent.
    (2) IDM din staţia care a primit comunicarea scrisă confirmă în sens primirea ei şi consideră linia curentă închisă până la avizarea redeschiderii liniei primită în scris de la personalul de întreţinere a căii sau de la IDM din staţia vecină.
    
ART. 301
    (1) În cazul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie pe linie simplă, până la stabilirea înţelegerilor scrise între două staţii vecine, numai staţia cu sens cu prioritate poate să expedieze primul tren în sensul cu prioritate, fără consimţământul staţiei vecine, stabilind cu această ocazie şi înţelegerea scrisă.
    (2) Pe secţiile de circulaţie cu cale simplă înzestrate cu BLA, respectiv pe cale dublă cu BLA banalizat sau BLA specializat, dar cu dependenţă de excludere între staţii a ieşirii pe linia din stânga a căii duble când dependenţa nu funcţionează, expedierea primului tren chiar în sensul cu prioritate se face numai după ce s-a convenit în prealabil, în scris, între staţiile vecine cu formula "C" sau "D" prevăzute la art. 312, după caz. Înţelegerea scrisă se trimite numai de către staţia cu sens cu prioritate, staţiei vecine, care aşteaptă primirea avizului scris şi se conformează întocmai acestui aviz.
    (3) Staţia cu sens fără prioritate poate expedia trenul pentru care a fost obţinută calea liberă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie.
    (4) IDM din staţia cu sens cu prioritate care a obţinut cale liberă pentru expedierea unui tren şi a constatat înainte de expedierea trenului întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, este obligat ca odată cu expedierea trenului în baza căii libere obţinute, să stabilească şi înţelegerile scrise cu IDM din staţia vecină.
    (5) Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, IDM din staţia cu sens cu prioritate a dat staţiei vecine cale liberă pentru expedierea unui tren, linia curentă se consideră ocupată până la sosirea acestui tren sau până la primirea de la staţia vecină a comunicării scrise că a reţinut trenul şi a anulat calea liberă.
    (6) Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, IDM din staţia cu sens cu prioritate a scos în linie curentă, un tren/convoi de manevră, linia curentă se consideră ocupată până la înapoierea trenului/convoiului de manevră, în staţie.
    
ART. 302
    În cazul în care între două staţii vecine se află un post de mişcare, un post ajutător de mişcare sau un post de macazuri în linie curentă, IDM din staţia cu sens cu prioritate la expedierea primului tren în sensul cu prioritate, respectiv IDM din staţia cu sens fără prioritate, care expediază primul tren în baza înţelegerii scrise după formula "C" de la art. 312 din lipsă de tren în sensul cu prioritate, este obligat să specifice în ordinul de circulaţie oprirea trenului la post, pentru a comunică către IDM, respectiv agentului care deserveşte postul, că s-a întrerupt funcţionarea tuturor mijloacelor de comunicaţie, precum şi pentru a verifica dacă linia curentă dintre post şi staţia vecină spre care circulă trenul este liberă.
    
ART. 303
    Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie a fost expediat din staţia cu sens cu prioritate un tren având ca destinaţie o staţie situată pe o linie ce se ramifică din linia curentă şi nu s-a primit reavizul de trecere de la postul de mişcare ce deserveşte ramificaţia, atunci linia curentă dintre cele două staţii vecine între care se află postul de mişcare se consideră ocupată pe timpul necesar trenului să parcurgă distanţa până la postul de mişcare, stabilit în livretul cu mersul trenurilor, plus încă 10 minute - fig. 8.
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 8 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 103 (a se vedea imaginea asociată).

    
ART. 304
    Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, IDM din staţia cu sens cu prioritate a dat cale liberă staţiei vecine situată pe o linie ce se ramifică din linia curentă, pentru expedierea unui tren la staţia cu sens cu prioritate, atunci linia curentă, dintre cele două staţii vecine situate pe linia directă între care se află postul de mişcare, se consideră ocupată până la sosirea trenului în staţia cu sens cu prioritate sau până la primirea comunicării scrise de la IDM din staţia situată pe linia ce se ramifică din linia curentă, că trenul este reţinut acolo şi nu se mai expediază - fig. 9.
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 9 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 104 (a se vedea imaginea asociată).

    
ART. 305
    Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie din staţia cu sens cu prioritate a fost expediat un tren/convoi de manevră având ca destinaţie o linie a unui operator economic ramificată din linie curentă, deservită de un post ajutător de mişcare sau un post de macazuri din linie curentă şi nu s-a primit raportarea garării pe linia operatorului economic, atunci linia curentă dintre cele două staţii vecine se consideră ocupată pe timpul de mers necesar trenului/convoiului de manevră să parcurgă distanţa până la postul ajutător de mişcare sau postul de macazuri din linie curentă, plus încă 10 minute - fig. 10.
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 10 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 104 (a se vedea imaginea asociată).

    
ART. 306
    Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, IDM din staţia cu sens cu prioritate a dat dispoziţie scrisă postului ajutător de mişcare sau postului de macazuri din linie curentă care deserveşte o linie a unui operator economic, în vederea ieşirii trenului/convoiului de manevră pentru manevră în linie curentă, linia curentă dintre cele două staţii vecine se consideră ocupată până la primirea de la postul respectiv a comunicării scrise privind gararea trenului/convoiului de manevră pe linia operatorului economic.
    
ART. 307
    Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, IDM din staţia cu sens cu prioritate a dat comandă postului ajutător de mişcare sau postului de macazuri din linie curentă, care deserveşte o linie a unui operator economic, pentru expedierea unui tren/convoi de manevră la staţia cu sens cu prioritate, linia curentă se consideră ocupată până la sosirea trenului/convoiului de manevră sau până la primirea de la postul respectiv a comunicării scrise privind reţinerea trenului/convoiului de manevră pe linia operatorului economic - fig. 11.
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 11 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 105 (a se vedea imaginea asociată).

    
ART. 308
    (1) Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, IDM din staţia cu sens cu prioritate a dat staţiei vecine cale liberă pentru expedierea unui tren/convoi de manevră având ca destinaţie o linie a unui operator economic ramificată din linie curentă, deservită de un post ajutător de mişcare sau un post de macazuri din linie curentă şi nu a primit reavizul de sosire, atunci linia curentă dintre cele două staţii vecine se consideră ocupată pe timpul de mers necesar trenului/convoiului de manevră să parcurgă distanţa până la post, plus încă 10 min. - fig. 12.
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 12 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 105 (a se vedea imaginea asociată).

    (2) IDM, din staţia cu sens cu prioritate, este obligat ca la expedierea primului tren în această direcţie să specifice în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului, oprirea trenului la postul ajutător de mişcare sau la postul de macazuri din linie curentă, pentru a verifica dacă linia curentă dintre post şi staţia vecină este liberă.
    
ART. 309
    (1) Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, IDM din staţia cu sens cu prioritate a dat staţiei vecine cale liberă pentru expedierea unui tren/convoi de manevră, cu oprire în linie curentă şi înapoierea în staţia de expediere şi nu s-a primit reavizul de sosire, atunci linia curentă dintre cele două staţii vecine se consideră ocupată până la primirea comunicării scrise de la IDM din staţia cu sens fără prioritate, că trenul/convoiul de manevră s-a înapoiat în staţie.
    (2) Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie s-a dat cale liberă staţiei cu sens fără prioritate pentru expedierea unui tren/convoi de manevră de pe linia unui operator economic la staţia cu sens fără prioritate şi nu s-a primit reavizul de sosire, IDM din staţia cu sens cu prioritate este obligat ca, la expedierea primului tren/convoi de manevră în această direcţie, să specifice în ordinul de circulaţie, oprirea trenului la post, pentru a verifica dacă trenul/convoiul de manevră a fost expediat de pe linia operatorului economic.
    (3) În cazul în care trenul/convoiul de manevră a fost expediat spre staţia cu sens fără prioritate, atunci trenul expediat de staţia cu sens cu prioritate aşteaptă la post, timpul de mers necesar trenului/convoiului de manevră să sosească în staţia vecină, plus încă 10 minute.
    (4) Dacă trenul/convoiul de manevră a fost reţinut pe linia operatorului economic, trenul expediat de staţia cu sens cu prioritate îşi continuă mersul la staţia vecină, iar trenul/convoiul de manevră de pe linia operatorului economic aşteaptă restabilirea funcţionării mijloacelor de comunicaţie sau va fi expediat la cererea postului, pe baza înţelegerii scrise între cele două staţii vecine - fig. 13.
_________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 13 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1064 bis din 28 noiembrie 2005, la pagina 106 (a se vedea imaginea asociată).

    
ART. 310
    Dacă înainte de întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, s-a dat cale liberă staţiei vecine pentru scoaterea convoiului de manevră de pe linia unui operator economic, în linie curentă pentru manevră şi înapoierea lui pe linia operatorului economic, atunci linia curentă dintre cele două staţii vecine se consideră ocupată până la primirea, de la postul ajutător de mişcare sau postul de macazuri din linie curentă, a comunicării scrise privind înapoierea şi gararea trenului/convoiului de manevră pe linia operatorului economic.
    
ART. 311
    (1) Dacă staţia cu sens cu prioritate a expediat un tren spre staţia cu sens fără prioritate, pe bază de cale liberă, după care s-a produs întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie şi nu poate obţine reavizul de sosire pentru trenul expediat, expediază primul tren pe baza sensului cu prioritate, la un interval de timp egal cu timpul de mers al trenului până la staţia vecină, plus încă 10 minute.
    (2) Dacă staţia cu sens cu prioritate mai are de expediat încă un tren, a cărui circulaţie s-a comunicat staţiei vecine prin formula "B" de la art. 312, acest tren se expediază la un interval de timp egal cu timpul de mers al trenului antemergător calculat pentru parcurgerea distanţei până la staţia vecină, cu viteza de 30 km/h, plus încă 10 minute.
    
ART. 312
    Înţelegerile scrise pentru expedierea trenurilor în cazul în care funcţionarea tuturor mijloacelor de comunicaţie este întreruptă, se stabilesc în modul următor:
    a) IDM din staţia cu sens cu prioritate, la expedierea primului tren pe baza sensului cu prioritate, trimite staţiei vecine prin mecanic un aviz scris cu specificarea modului de circulaţie ulterioară a trenurilor, cu una din formulele:
    Formula A:
    "La ora ...... şi ...... minute, am expediat spre staţia ............. trenul numărul - ........... .
    După sosirea lui aştept un tren de la dvs.
    Semnătura ...........".
    Formula B:
    "La ora ...... şi ...... minute, am expediat spre staţia ........... trenul - numărul - ...... după care la ora ..... şi ..... minute, voi expedia şi trenul - numărul - ........... .
    Semnătura ...........".
    b) dacă în perioada întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie staţia cu sens cu prioritate nu are trenuri de expediat, iar IDM din această staţie are cunoştinţă că staţia cu sens fără prioritate are un tren de expediat, trimite la această staţie, prin curier, un aviz scris, cu următoarea formulă:
    Formula C:
    "Aştept un tren de la dvs.
    Semnătura ............".
    c) IDM din staţia cu sens fără prioritate, în cazul în care are de expediat un tren, va obţine cât mai urgent, avizul scris pentru expedierea trenului, trimiţând în acest scop, prin curier, la staţia cu sens cu prioritate o cerere cu următoarea formulă:
    Formula D:
    "Comunicaţi dacă pot expedia spre dvs. trenul - numărul - ........... .
    Semnătura ..............".
    
ART. 313
    (1) Pentru transmiterea avizelor/cererilor scrise, în cazul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, staţia cu sens cu prioritate poate întrebuinţa vehicule cu şi fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele, precum şi locomotive izolate sau drezine motor, iar staţia cu sens fără prioritate poate întrebuinţa numai vehicule fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele.
    (2) Pe linie simplă echipată cu BLA, atât staţia cu sens cu prioritate cât şi staţia cu sens fără prioritate poate folosi pentru transmiterea avizelor scrise numai vehiculele fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele iar în lipsa acestor mijloace se folosesc curierii.
    
ART. 314
    După sosirea în staţie a primului tren de la staţia cu sens cu prioritate, cu avizul scris cu formula "A" de la art. 312, sau după primirea avizului scris cu formula "C" de la art. 305, înţelegerea scrisă se consideră stabilită şi din acest moment se anulează consideraţiile sensului cu prioritate, circulaţia trenurilor făcându-se numai în ordinea stabilită prin avizele scrise, trimise cu fiecare tren.
    
ART. 315
    (1) Până la restabilirea funcţionării mijloacelor de comunicaţie, pentru a nu se întrerupe înţelegerile scrise dintre cele două staţii, IDM sunt obligaţi să trimită prin mecanicul fiecărui tren, într-un sens sau altul, avizele scrise pentru expedierea ulterioară a trenurilor.
    (2) În cazul în care mecanicul este avizat prin ordin de circulaţie cu privire la circulaţia trenului cu toate mijloacele de comunicaţie întrerupte, acesta nu pleacă cu trenul dacă nu primeşte şi avizul scris pentru expedierea trenului imediat următor, pe care îl va înmâna către IDM din staţia vecină.
    
ART. 316
    (1) Avizele după formulele "A", "B", respectiv "C" de la art. 312 şi cererile după formula "D" de la art. 312 se înscriu de către IDM în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare. Aceste avize/cereri se întocmesc pe ordin de circulaţie, în două exemplare, din care unicatul se trimite staţiei vecine, iar duplicatul rămâne la carnet.
    (2) IDM care primeşte avizul/cererea, consemnează şi confirmă primirea avizului/cererii prin semnătură pe ordinul de circulaţie aflat la mecanic.
    
ART. 317
    La întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, pe secţiile de circulaţie cu cale dublă, trenurile se expediază pe firul normal de circulaţie în fiecare sens, la intervale de timp egale cu timpul de mers al trenului antemergător calculat pentru parcurgerea distanţei până la staţia vecină, cu viteza de 30 km/h, plus încă 10 minute.
    
ART. 318
    (1) În cazul în care între două staţii vecine situate pe secţii de circulaţie cu cale dublă se află un post de mişcare, un post ajutător de mişcare sau un post de macazuri, în linie curentă, IDM din staţiile vecine sunt obligaţi ca la expedierea primului tren să specifice în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului oprirea trenului la aceste posturi pentru a comunică IDM, respectiv agentului care deserveşte postul, că s-a întrerupt funcţionarea tuturor mijloacelor de comunicaţie, precum şi pentru a verifica dacă linia curentă dintre post şi staţia vecină spre care circulă trenul este liberă.
    (2) În cazul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de comunicaţie, circulaţia pe linie falsă se face numai după ce s-au stabilit înţelegerile scrise între staţiile vecine şi în condiţiile stabilite de către IDM din aceste staţii.
    (3) Condiţiile de circulaţie se trec în ordinul de circulaţie.
    
ART. 319
    (1) IDM din staţia cu sens cu prioritate, după restabilirea funcţionării cel puţin a unui mijloc de comunicaţie, transmite staţiei vecine următoarea telefonogramă:
    "Din staţia .......... numărul ....... ora ..... .
    Restabilesc sistemul de comunicaţii ......... cu staţia ................... .
    Ultimul tren sosit de la dvs. a fost trenul - numărul - ................... .
    Ultimul tren expediat spre dvs. a fost trenul - numărul - ................. .
    Semnătura ...........".
    (2) IDM din staţia cu sens fără prioritate, după ce se convinge că datele din telefonograma transmisă de către IDM din staţia cu sens cu prioritate sunt reale, stabileşte că linia curentă este liberă şi răspunde cu formula:
    "Din staţia ............................... numărul ........... ora ....... .
    Ultimul tren sosit de la dvs. a fost trenul - numărul - ................... .
    Ultimul tren expediat spre dvs. a fost trenul - numărul - ................. .
    Linia curentă până la staţia ................................... este liberă.
    Semnătura ............".
    (3) După acest schimb de telefonograme, IDM din ambele staţii trec la circulaţia trenurilor după sistemul de circulaţie folosit înainte de întreruperea funcţionării mijloacelor de comunicaţie şi transmit aceasta operatorului de circulaţie.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Închideri de linie şi/sau scoateri de sub tensiune a liniei de contact pentru lucrări

    
ART. 320
    Închiderile liniei curente sau a liniilor din staţie şi/sau scoaterile de sub tensiune a liniei de contact pot fi:
    a) planificate;
    b) accidentale.
    
ART. 321
    (1) În cazul închiderii planificate a liniei curente şi/sau a scoaterii de sub tensiune a liniei de contact, în ziua fixată prin telegrama de aprobare, se procedează astfel:
    a) responsabilul SC al lucrării de întreţinere a căii, respectiv responsabilul SC al lucrării de scoaterea de sub tensiune a liniei de contact, solicită - prin înscriere în RRLISC - către IDM din una din staţiile vecine între care se închide linia curentă, efectuarea închiderii liniei curente şi/sau scoaterea de sub tensiune a liniei de contact;
    b) IDM înscrie în RRLISC menţiunea "luat la cunoştinţă", semnează menţionând citeţ numele, notează ora, după care înscrie în registrul de dispoziţii RC şi transmite operatorului de circulaţie cererea de închidere a liniei curente şi/sau de scoatere de sub tensiune a liniei de contact;
    c) operatorul de circulaţie împreună cu IDM din staţiile între care urmează să se închidă linia curentă şi/sau să se scoată de sub tensiune linia de contact, verifică starea de liber a liniei curente aşa cum este prevăzut la art. 186 alin. (2) şi dacă sunt îndeplinite condiţiile din telegrama de aprobare a închiderii de linie şi/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact, după confirmarea dată de dispecerul energetic feroviar privind scoaterea de sub tensiunea liniei de contact, operatorul de circulaţie dă dispoziţie scrisă către IDM şi dispecerul energetic feroviar, precizând ora începerii închiderii liniei curentă şi/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact, durata, responsabilul/responsabilii cu siguranţa circulaţiei şi numărul telegramei de aprobare. După colaţionare, dispoziţia scrisă a operatorului de circulaţie privind închiderea liniei curente şi/sau scoaterea de sub tensiune a liniei de contact este confirmată cu număr de primire şi oră de către fiecare IDM;
    d) IDM din cele două staţii între care s-a aprobat efectuarea închiderii liniei curente şi/sau scoaterea de sub tensiune, dau dispoziţie scrisă posturilor de macazuri din subordine şi posturilor de barieră din staţie şi din linie curentă pentru închiderea liniei curente, precum şi pentru amplasarea şi supravegherea discurilor roşii mobile, cu menţionarea intervalului de închidere şi/sau scoatere de sub tensiune. Ieşirile în linie curentă închisă din staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE se acoperă cu discuri roşii amplasate şi supravegheate de către agenţi autorizaţi ai executantului lucrării dotaţi cu mijloace TC, acolo unde nu se aplică alte sisteme de interzicere (restricţionare) a efectuării parcursurilor de expediere din staţie spre linia curentă închisă, prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor de siguranţă circulaţiei din fiecare staţie;
    e) IDM din staţia în care s-a cerut efectuarea închiderii liniei curente şi/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact, înscrie în RRLISC, pe rând liber, faptul că operatorul de circulaţie a aprobat cererea pentru închiderea şi/sau scoaterea de sub tensiune solicitată, menţionând numărul dispoziţiei de aprobare, ora efectivă de la care poate începe lucrarea, semnează şi notează ora, iar responsabilul SC al lucrării de întreţinere a căii/responsabilul SC al lucrării de scoaterea de sub tensiune a liniei de contact înscrie menţiunea "Luat la cunoştinţă", nominalizează agenţii autorizaţi pentru amplasarea-ridicarea şi supravegherea discurilor roşii mobile, dacă este cazul, după care notează ora luării la cunoştinţă şi semnează;
    f) în cazul în care legăturile telefonice cu operatorul de circulaţie sunt întrerupte, închiderea liniei se aprobă de către IDM din staţia cu sens de prioritate, prin dispoziţia scrisă dată staţiei vecine, numai după primirea comunicării de la responsabilul/responsabilii SC alaai lucrării; dispoziţia scrisă se transmite urgent de IDM din staţia cu sens de prioritate către responsabilul/responsabilii SC alaai lucrării prin radiotelefon sau prin curier;
    g) pentru circulaţia trenului de lucru şi a utilajelor pe linie curentă închisă, ridicarea şi amplasarea discurilor roşii se face din dispoziţia scrisă a IDM transmisă posturilor din subordine - dacă acestea există - sau agenţilor autorizaţi pentru amplasarea-ridicarea şi supravegherea discurilor roşii mobile nominalizaţi în RRLISC de către responsabilul SC al lucrării, conform prevederilor de la lit. e); dispoziţia IDM privind amplasarea sau ridicarea discurilor roşii pe teren se înregistrează în condica postului de către personalul din subordine, sau în condica portativă a staţiei de către agenţii autorizaţi.
    (2) Pe liniile electrificate, începerea lucrărilor la cale se face după confirmarea în scris dată de personalul de electrificare, că linia de contact este scoasă de sub tensiune şi este legată la pământ, în cazul lucrărilor de cale prevăzute cu scoaterea de sub tensiune.
    (3) În telegrama de aprobare a închiderii de linie şi/sau a scoaterii de sub tensiune a liniei de contact se poate stabili, dacă este necesar, supravegherea activităţii de circulaţie a trenurilor şi de manevră a vehiculelor feroviare, de către şeful staţiei sau/şi de către alt personal cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei.
    
ART. 322
    (1) În cazul în care IDM a primit o comunicare privind necesitatea închiderii accidentale a liniei curente şi/sau scoaterea accidentală de sub tensiune a liniei de contact, acesta este obligat să oprească circulaţia trenurilor, să avizeze operatorul de circulaţie, şeful staţiei şi personalul de întreţinere a căii în funcţie de cel puţin şef de echipă, respectiv personalul IFTE - electromecanic sau dispecerul energetic feroviar.
    (2) În acest caz, închiderea liniei curente se înscrie în RRLISC al uneia din staţiile care delimitează linia curentă de către personal cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei aparţinând subunităţii de întreţinere a căii.
    (3) Scoaterea accidentală de sub tensiune a liniei de contact se înscrie în RRLISC după caz, astfel:
    a) de personalul de întreţinere a instalaţiilor IFTE cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei în funcţie de cel puţin electromecanic;
    b) de către IDM, în staţiile înzestrate cu instalaţii IFTE care se manipulează de către acesta, din dispoziţia scrisă a dispecerului energetic feroviar.
    (4) IDM înscrie în RRLISC menţiunea "luat la cunoştinţă", semnează menţionând citeţ numele, notează ora, după care înscrie în registrul de dispoziţii RC şi transmite operatorului de circulaţie închiderea liniei curente şi/sau scoaterea de sub tensiune a liniei de contact.
    (5) Ieşirile în linie curentă închisă din staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE se restricţionează şi se semnalizează conform reglementărilor specifice în vigoare, în cazul în care nu se aplică alte sisteme de interzicere (restricţionare) a efectuării parcursurilor de expediere din staţie spre linia curentă închisă, prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor de siguranţă circulaţiei din fiecare staţie.
    
ART. 323
    În toate cazurile, deschiderea liniei curente se face în următoarele condiţii:
    a) după primirea comunicării scrise privind terminarea lucrării din partea executantului autorizat, responsabilul SC al subunităţii de întreţinere a căii sau împuternicitul său în funcţie de cel puţin picher, face personal revizia liniei cu privire la asigurarea condiţiilor de siguranţă circulaţiei, după care avizează terminarea lucrărilor şi retragerea utilajelor sau trenului de lucru prin telefonogramă sau prin înscriere în RRLISC al uneia din staţiile vecine, precizând data şi ora de la care circulaţia trenurilor se poate relua, asigurarea gabaritului în zona lucrării, viteza de circulaţie maximă admisă, precum şi alte eventuale condiţii de siguranţă a circulaţiei;
    b) după terminarea lucrărilor la instalaţiile SCB, IFTE, sau TC care nu afectează integritatea liniei şi/sau a lucrărilor de artă, deschiderea liniei curente se face pe baza avizului asupra terminării lucrărilor, retragerea utilajelor sau trenului de lucru şi asigurarea condiţiilor de siguranţă circulaţiei, dat prin telefonogramă şi prin înscriere în RRLISC al uneia din staţiile vecine de către şefii subunităţilor de întreţinere a instalaţiilor SCB, IFTE sau TC sau de către împuterniciţii acestora în funcţie de cel puţin electromecanic;
    c) IDM care primeşte comunicările prevăzute la lit. a) şi/sau lit. b) transmite operatorului de circulaţie avizul de terminare a lucrărilor şi retragerea utilajelor sau trenului de lucru, înscris în RRLISC solicitând dispoziţie pentru deschiderea liniei în condiţiile stabilite în aviz;
    d) după deschiderea liniei, operatorul de circulaţie şi IDM procedează la schimbul de telefonograme ca în cazul închiderii planificate a liniei curente;
    e) imediat după deschiderea liniei curente, IDM dispozitor transmite posturilor din subordine - dacă există - dispoziţia pentru deschiderea liniei curente şi pentru ridicarea discurilor roşii; în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE în care nu se aplică alte sisteme de interzicere (restricţionare) a efectuării parcursurilor de expediere din staţie spre linia curentă închisă, prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor de siguranţă circulaţiei din fiecare staţie, IDM transmite dispoziţia pentru ridicarea discurilor roşii, agenţilor autorizaţi ai executantului lucrării;
    f) în cazul în care legăturile telefonice cu operatorul de circulaţie sunt întrerupte, IDM din staţia cu sens de prioritate, îndeplineşte şi atribuţiile operatorului de circulaţie referitoare la deschiderea liniei.
    
ART. 324
    (1) În cazul închiderii planificate a liniilor din staţie, responsabilul SC al lucrării de întreţinere a căii înscrie în RRLISC aflat la biroul de mişcare, lucrările care se execută şi linia care se închide, precizând numărul şi data telegramei de aprobare, intervalul de timp în care se execută lucrarea, precum şi eventualele condiţii suplimentare privind efectuarea circulaţiei trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare pe durata închiderii.
    (2) IDM, pe baza înscrierii făcute în RRLISC de responsabilul SC al lucrării, procedează astfel:
    a) înscrie în RRLISC menţiunea "luat la cunoştinţă", semnează şi notează ora;
    b) verifică dacă sunt respectate condiţiile din telegrama de aprobare;
    c) înscrie în registrul de dispoziţii RC şi transmite operatorului de circulaţie cererea de închidere a liniilor, în cazul închiderii liniilor de primire/expediere;
    d) după primirea dispoziţiei operatorului de circulaţie privind aprobarea închiderii liniilor de primire-expediere, IDM înscrie în RRLISC, pe rând liber, că operatorul de circulaţie a aprobat cererea de închidere a liniilor de primire-expediere, menţionând numărul dispoziţiei de aprobare, ora efectivă de la care se poate începe lucrarea, semnează şi notează ora, după care dă dispoziţie scrisă posturilor de macazuri pentru închiderea liniei (dacă aceste posturi există); cel care a solicitat efectuarea închiderii înscrie în RRLISC menţiunea "Luat la cunoştinţă", semnează şi notează ora luării la cunoştinţă.
    (3) În mod similar se va proceda şi la închiderile solicitate de către şefii subunităţilor de întreţinere a instalaţiilor SCB, IFTE, TC pentru lucrări care nu afectează integritatea liniei şi a lucrărilor de artă.
    (4) Executarea lucrărilor cu cărucioare-turn la linia de contact se face numai cu închiderea liniei.
    
ART. 325
    În toate cazurile de închidere a liniei curente sau a liniei/liniilor din staţie, după primirea dispoziţiei de aprobare a închiderii şi înscrierea acesteia în RRLISC, IDM ia următoarele măsuri:
    a) verifică, prin raportarea de către agenţi, dacă s-a executat acoperirea liniei închise conform reglementărilor specifice în vigoare;
    b) evidenţiază linia închisă folosind capacele vopsite în roşu şi tăbliţele prevăzute cu inscripţia "linia închisă" care se aplică pe butoane, manete sau tabloul de chei, în funcţie de tipul instalaţiei, în locul cel mai potrivit pentru a atrage atenţia, respectiv ia măsurile prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor respective;
    c) efectuează circulaţia şi manevra cu respectarea noilor condiţii stabilite.
    
ART. 326
    (1) Închiderea accidentală a uneia sau a mai multor linii din staţie se aduce verbal la cunoştinţa IDM, apoi se înscrie în RRLISC de către personalul de întreţinere.
    (2) Pe baza comunicării verbale, IDM opreşte circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare, dă dispoziţie scrisă posturilor de macazuri pentru închiderea liniei/liniilor; pentru liniile de primire-expediere IDM avizează operatorul de circulaţie în scris şi pe şeful staţiei.
    
ART. 327
    (1) În toate cazurile, deschiderea liniilor din staţie pentru circulaţia trenurilor se face în baza avizului de terminare a lucrărilor înscris în RRLISC de către împuternicitul subunităţii de întreţinere în funcţie de cel puţin picher pentru liniile de primire-expediere, respectiv şef echipă pentru celelalte linii; în avizul de terminare a lucrărilor se stabilesc şi eventualele condiţii de circulaţie şi manevră.
    (2) După ce s-a înscris avizul de terminare a lucrărilor, IDM ia la cunoştinţă sub semnătură, conţinutul înscrierii, după care dă posturilor de macazuri (în cazul în care acestea există) dispoziţie scrisă pentru deschiderea liniei/liniilor; în cazul liniilor de primire-expediere, IDM avizează în scris operatorul de circulaţie despre terminarea lucrărilor menţionând şi condiţiile de circulaţie stabilite.
    (3) La lucrările care se execută la aparatele de cale prevăzute cu încuietori cu chei sau centralizate, din staţie şi/sau din linie curentă, pentru care închiderea liniei a fost cerută atât de către personalul de întreţinere a căii, cât şi de personalul de întreţinere a instalaţiilor, deschiderea liniei/liniilor pentru circulaţia trenurilor se face - numai în comun - pe baza avizului scris privind terminarea lucrărilor, prin telefonogramă sau prin înscriere în RRLISC, de către personalul de întreţinere a căii în funcţie de cel puţin şef district şi de către personalul de întreţinere a instalaţiilor în funcţie de cel puţin electromecanic.
    (4) Comunicările prin mijloace TC privind deschiderea liniilor se înscriu de către organele competente în condica portativă şi se transmit către IDM, care le înscrie în RRLISC.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Restricţii de viteză

    
ART. 328
    (1) Introducerea sau modificarea restricţiilor de viteză se face prin telefonogramă transmisă din condica portativă şi/sau prin înscriere în RRLISC aflat la una din staţiile care delimitează porţiunea de linie slăbită, de către:
    a) personalul de întreţinere a căii în funcţie de cel puţin şef district, pentru linia curentă şi liniile de primire-expediere sau şef de echipă pentru restul liniilor din staţie;
    b) personalul IFTE în funcţie de şef district, pentru restricţiile introduse din cauza stării liniei de contact.
    (2) Toate restricţiile de viteză prevăzute, din linie curentă şi de pe liniile de primire-expediere, se aduc la cunoştinţa mecanicului prin BAR, iar cele neprevăzute, precum şi cele modificate faţă de BAR, prin ordin de circulaţie de către IDM din staţia de compunere a trenului sau de către IDM din ultima staţie cu oprire a trenului.
    (3) BAR se întocmeşte decadal şi cuprinde restricţiile de viteză care sunt pe teren în decada respectivă.
    
ART. 329
    Restricţiile de viteză necuprinse în BAR, precum şi cele cu modificări faţă de BAR se trec de către IDM şi operatorul de circulaţie, imediat după introducerea sau modificarea lor, pe tabla de evidenţă a restricţiilor de viteză aflată în biroul de mişcare, în biroul operatorului de circulaţie, precum şi la posturile deservite de IDM exteriori care sunt stabilite în PTE.
    
ART. 330
    (1) În cazul în care IDM primeşte avizarea de introducere sau de modificare a unei restricţii de viteză, acesta o aduce imediat la cunoştinţa operatorului de circulaţie prin telefonogramă.
    (2) Operatorul de circulaţie care este avizat de introducerea sau modificarea unei restricţii de viteză, avizează imediat prin dispoziţie scrisă toate staţiile de pe secţia de circulaţie respectivă şi pe operatorii de circulaţie de pe secţiile de circulaţie vecine în vederea avizării trenurilor care circulă fără oprire pe aceste secţii de circulaţie.
    (3) Avizarea mecanicilor cu privire la restricţiile de viteză în staţiile care au posturi deservite de IDM exteriori, se face prin ordin de circulaţie înmânat de către aceştia, din ordinul IDM dispozitor.
    (4) Operatorul de circulaţie este obligat să stabilească trenurile plecate din staţia cap de secţie de circulaţie sau din ultima staţie cu oprire, care nu au fost avizate cu privire la introducerea sau modificarea restricţiei, şi să dispună oprirea lor, pentru avizarea mecanicului.
    
ART. 331
    (1) În cazul în care legăturile prin instalaţiile TC cu operatorul de circulaţie sunt defecte, iar IDM din una din staţiile de pe secţia de circulaţie primeşte avizare de introducere sau de modificare a unei restricţii de viteză, comunică imediat conţinutul ei prin telefonogramă staţiilor care delimitează porţiunea de linie restricţionată.
    (2) IDM din staţiile care delimitează porţiunea de linie restricţionată sunt obligaţi să aducă aceste restricţii de viteză la cunoştinţa mecanicilor de la toate trenurile de pe secţia respectivă de circulaţie, prin ordin de circulaţie. În acest sens, până la restabilirea legăturilor prin instalaţiile TC cu operatorul de circulaţie, trenurile care circulă fără oprire prin staţiile ce delimitează porţiunea de linie restricţionată, vor fi oprite în aceste staţii în vederea avizării restricţiei de viteză introdusă sau modificată în condiţiile prevăzute la alin. (1), prin ordin de circulaţie.
    
ART. 332
    (1) Pe secţiile de circulaţie în care staţiile sunt dotate cu semnale de intrare care dau indicaţii asupra poziţiei semnalului de ieşire, avizarea restricţiilor de viteză necuprinse în BAR sau modificate faţă de BAR, la trenurile de marfă, se face de către IDM din staţia cap de secţie sau din staţia de formare a trenului, pentru întreaga distanţă, până la următoarea staţie cap de secţie în care trenul are prevăzută oprire sau până la staţia de descompunere în cazul în care aceasta este situată înaintea ultimei staţii cap de secţie.
    (2) Staţiile cap de secţie care avizează restricţiile de viteză către mecanicii trenurilor de marfă, se stabilesc de către administratorul infrastructurii feroviare publice, odată cu schimbarea mersului de tren.
    (3) IDM din staţia care expediază trenul şi operatorul de circulaţie sunt obligaţi să se intereseze din timp pentru cunoaşterea tuturor restricţiilor de viteză care trebuie avizate mecanicului până la prima staţie unde trenul are prevăzută oprire sau până la staţia cap de secţie stabilită pentru avizarea restricţiilor de viteză, după caz.
    
ART. 333
    (1) Ridicarea restricţiilor de viteză se face în scris, prin telefonogramă şi/sau înscriere în RRLISC de către personalul de întreţinere a căii în funcţie de cel puţin şef district, pentru restricţiile de viteză din linie curentă şi de pe liniile de primire/expediere din staţii şi cel puţin şef de echipă, în cazul celorlalte linii din staţie, cu precizarea datei şi orei de ridicare a restricţiei de viteză.
    (2) În cazul restricţiilor de viteză introduse de personalul IFTE, ridicarea acestora se poate face de către personalul care le-a introdus sau de către un organ ierarhic superior al acestuia, conform reglementărilor specifice în vigoare.
    
ART. 334
    (1) După primirea avizării de ridicare a unei restricţii de viteză, IDM o aduce la cunoştinţa operatorului de circulaţie prin telefonogramă.
    (2) Operatorul de circulaţie avizează imediat ridicarea restricţiei de viteză prin dispoziţie scrisă adresată tuturor staţiilor de pe secţia de circulaţie respectivă şi operatorilor de circulaţie de pe secţiile vecine, stabilind trenurile în circulaţie care trebuie avizate cu privire la ridicarea restricţiei şi staţiile care vor face avizarea în aceleaşi condiţii ca în cazul introducerii acestora.
    (3) În cazul în care legăturile prin instalaţiile TC cu operatorul de circulaţie sunt defecte, avizarea staţiilor cu privire la ridicarea restricţiilor de viteză se face prin telefonogramă de către IDM care a primit avizarea de ridicare a restricţiei de viteză, în aceleaşi condiţii ca în cazul introducerii acestora.
    (4) Restricţiile de viteză ridicate de pe teren se şterg imediat de pe tabla de evidenţă a restricţiilor de viteză.
    
ART. 335
    (1) Dacă IDM este avizat de către personalul feroviar sau alt personal despre deteriorări la linii, instalaţii sau despre alte pericole care afectează siguranţa circulaţiei, ia măsuri de oprire a circulaţiei pe linia respectivă şi avizează imediat prin telefonogramă operatorul de circulaţie, IDM din staţia vecină, precum şi personalul de întreţinere a căii, în funcţie de cel puţin şef de echipă, respectiv personalul de întreţinere a instalaţiilor, în funcţie de cel puţin electromecanic.
    (2) După primirea avizării, primul tren se expediază numai însoţit de personalul de întreţinere a căii, în funcţie de cel puţin şef de echipă.
    (3) În ordinul de circulaţie înmânat mecanicului trenului se va menţiona:
    a) oprirea obligatorie a trenului în apropierea zonei cu deteriorări la linie;
    b) respectarea condiţiilor de circulaţie a trenului în zona slăbită sau defectă, consemnate în scris de către personalul de întreţinere a căii care însoţeşte trenul, în foaia de parcurs la rubrica menţiuni asupra trenului.
    (4) Trenurile următoare vor circula în zona slăbită sau defectă, în condiţiile stabilite de către personalul de întreţinere a căii care a însoţit primul tren şi menţionate în RRLISC.
    
ART. 336
    (1) Punctele expuse inundaţiilor se stabilesc anual de către subunităţile de întreţinere a căii, se reactualizează în cazul în care este necesar şi se aduc la cunoştinţa staţiilor şi regulatoarelor de circulaţie.
    (2) În cazul în care, în timpul unei ploi torenţiale, personalul de întreţinere a căii nu a dat nici un aviz în legătură cu circulaţia trenurilor peste punctele expuse inundaţiilor, IDM din proprie iniţiativă, dispune prin ordin de circulaţie ca trenurile să fie conduse peste punctele respective cu deosebită atenţie şi cu viteza de cel mult 5 km/h; despre aceasta IDM avizează şi operatorul de circulaţie.
    (3) În cazul în care apa depăşeşte suprafaţa de rulare a şinei, mecanicul ia măsuri de oprire a trenului până la sosirea personalului de întreţinere a căii care va stabili condiţiile de circulaţie. În astfel de cazuri personalul de întreţinere a căii, în funcţie de cel puţin şef echipă, are obligaţia să stabilească şi să comunice staţiilor, în cel mai scurt timp, condiţiile de circulaţie a trenurilor.
    (4) Avizul asupra circulaţiei trenurilor se dă numai după ce linia a fost revizuită de către şeful de echipă sau şeful districtului de întreţinere a liniilor, care la nevoie ia măsuri pentru semnalizarea şi repararea liniei şi dacă este cazul, avizează, pe şeful subunităţii de întreţinere a căii pentru stabilirea modalităţilor de reparare a liniei.
    (5) În cazul în care circulaţia trenurilor trebuie să se facă cu restricţie de viteză, personalul de întreţinere a liniilor, în funcţie de cel puţin şef district, pentru linia curentă şi liniile de primire-expediere sau în funcţie de şef de echipă pentru celelalte linii, face avizarea introducerii pe teren a restricţiei de viteză necesare prin telefonogramă din condica portativă şi/sau prin înscriere în RRLISC.
    
ART. 337
    (1) IDM şi operatorii de circulaţie sunt obligaţi să menţioneze în predarea serviciului toate restricţiile de viteză înscrise pe tabla de evidenţă a restricţiilor de viteză.
    (2) După luarea serviciului în primire, operatorul de circulaţie face verificarea tuturor restricţiilor de viteză înscrise pe tabla de restricţii, atât cu IDM dispozitori şi/sau localişti, după caz, din staţiile de pe secţia de circulaţie pe care o conduc, cât şi cu operatorii de circulaţie de pe secţiile de circulaţie vecine, consemnând aceasta în registrul de dispoziţii cu număr şi oră.
    (3) La intrarea în serviciu, IDM dispozitor face verificarea tuturor restricţiilor de viteză împreună cu IDM exteriori şi remediază eventualele neconcordanţe, notând rezultatul verificării în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.
    (4) Restricţiile de viteză care nu sunt cuprinse în BAR, precum şi orice nepotrivire între prevederile din BAR şi situaţia de pe teren - treaptă de viteză superioară sau inferioară celei indicate pe teren, poziţie kilometrică diferită a porţiunii de linie cu restricţie şi alte asemenea - se aduc la cunoştinţă personalului de locomotivă prin ordin de circulaţie.
    (5) În cazul în care BAR nu a apărut în timp util, operatorul de circulaţie împreună cu IDM de pe secţia de circulaţie respectivă inventariază toate restricţiile de viteză de pe secţia respectivă, folosind în acest scop tabla de evidenţă a restricţiilor de viteză din biroul de mişcare, din biroul operatorului de circulaţie şi ultimul BAR expirat. Toate restricţiile de viteză existente se evidenţiază pe tabla de evidenţă a restricţiilor de viteză şi se procedează ca în cazul în care acestea nu sunt cuprinse în BAR.
    
ART. 338
    (1) Toate locomotivele, automotoarele şi celelalte vehicule cu motor trebuie dotate cu BAR de către operatorii de transport feroviar, sau operatorii economici care le deţin şi/sau exploatează, fiind interzisă îndrumarea acestora în staţie, fără BAR.
    (2) În cazul în care, în parcurs, locomotiva nu are BAR corespunzător secţiei pe care urmează să circule, la solicitarea mecanicului, IDM avizează prin ordin de circulaţie, toate restricţiile de viteză existente pe secţia de circulaţie respectivă sau face menţiunea că nu sunt restricţii de viteză prevăzute în BAR. În acest caz operatorul de circulaţie este avizat în scris despre restricţiile de viteză care au fost avizate mecanicului.
    (3) Este interzisă introducerea de restricţii de viteză necuprinse în BAR în decada respectivă cu excepţia celor neprevăzute şi a celor pentru protecţia echipelor de lucru.
    (4) Restricţiile de viteză de pe liniile staţiei, altele decât liniile de primire-expediere, precum şi cele de pe LFI pe care manevra este executată cu mijloace şi personal aparţinând operatorilor de manevră feroviară, operatorilor de transport feroviar sau operatorilor economici, nu se menţionează în BAR.
    Aceste restricţii se aduc la cunoştinţă personalului de locomotivă prin ordin de circulaţie, în care se precizează locul (zona) unde se află porţiunea de linie slăbită şi viteza de circulaţie maximă admisă.
    (5) În cazul locomotivelor de manevră din staţiile tehnice şi/sau de triaj, ordinul de circulaţie pentru avizarea restricţiilor de viteză se poate emite cu valabilitate pentru întreaga tură de serviciu a IDM.
    (6) Introducerea, evidenţierea, verificarea şi ridicarea restricţiilor de viteză de pe liniile staţiei, altele decât liniile de primire-expediere, precum şi de pe LFI se fac ca în cazul restricţiilor de viteză de pe liniile de primire-expediere, fără a fi transmise operatorului de circulaţie.

    PARTEA A IV-A
    DISPOZIŢII FINALE

    ELIBERAREA LINIEI CURENTE SAU A LINIEI DIRECTE DINTR-O STAŢIE CFR

    
ART. 339
    În scopul efectuării transporturilor feroviare în condiţii de siguranţă şi regularitate a circulaţiei, administratorul/gestionarul infrastructurii feroviare, operatorii de transport feroviar şi operatorii de manevră feroviară au obligaţia de a elibera cu prioritate linia curentă sau linia directă dintr-o staţie CFR, atunci când prin defectarea accidentală a mijlocului de tracţiune ce asigură remorcarea unui tren în circulaţie sau a unui convoi de manevră, s-a produs blocarea traficului feroviar.
    
ART. 340
    Modul de lucru pentru înlăturarea blocării traficului feroviar într-o staţie CFR sau în linie curentă va respecta următoarele principii:
    a) dacă un tren în circulaţie nu îşi mai poate continua mersul datorită defectării mijlocului de tracţiune care asigură remorcarea trenului, mecanicul trebuie să solicite IDM din staţia cea mai apropiată, locomotivă de ajutor, conform prevederilor din prezentul regulament;
    b) IDM care primeşte solicitarea pentru acordarea locomotivei de ajutor trebuie să avizeze imediat în scris pe operatorul de circulaţie;
    c) operatorul de circulaţie va aviza personalul responsabil cu organizarea şi conducerea activităţii de transport feroviar al operatorului de transport feroviar care remorcă trenul, pentru stabilirea locomotivei de ajutor, în vederea:
    - eliberării liniei curente - în cazul liniilor simple sau a liniilor duble când celălalt fir de circulaţie este închis;
    - eliberării liniei directe din staţie - în cazul în care celelalte linii de primire-expediere din staţie sunt ocupate;
    d) personalul responsabil cu organizarea şi conducerea activităţii de transport feroviar al operatorului de transport feroviar care remorcă trenul este obligat să confirme dacă dispune sau nu de locomotivă de ajutor; în cazul în care operatorul de transport feroviar nu poate asigura locomotivă de ajutor, operatorul de circulaţie va dispune ca locomotiva unui alt tren aflat în circulaţie să fie acordată ca locomotivă de ajutor;
    e) operatorul de circulaţie nu va dispune acordarea ca locomotivă de ajutor, locomotiva trenurilor care asigură efectuarea transporturilor militare şi a mărfurilor periculoase din clasele 1 şi 7, conform Regulamentului privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID).
    
ART. 341
    Locomotiva de ajutor acordată va remorca trenul astfel:
    a) în cazul trenurilor de marfă - numai până la prima staţie CFR cu posibilităţi de garare;
    b) în cazul trenurilor de călători - până la staţia în care operatorul de transport feroviar care a remorcat iniţial trenul, poate asigura înlocuirea locomotivei defecte.
    
ART. 342
    (1) În cazul în care pentru aplicarea prevederilor de la art. 341 este necesară remorcarea trenului până la alte staţii de cale ferată decât cele care delimitează linia curentă închisă, locomotiva de ajutor acordată trebuie să asigure condiţiile de circulaţie prevăzute în livretul cu mersul trenurilor pentru trenul care a solicitat ajutor şi condiţiile de remorcare şi frânare prevăzute în reglementările specifice în vigoare.
    (2) În cazul când locomotiva de ajutor acordată nu poate asigura condiţiile de circulaţie, de remorcare şi de frânare conform livretului cu mersul trenurilor şi/sau reglementărilor specifice în vigoare, operatorul de circulaţie va dispune asupra circulaţiei trenului cu respectarea noilor condiţii de circulaţie, remorcare şi frânare ce pot fi asigurate trenului pentru circulaţia în condiţii de siguranţă. Noile condiţii de circulaţie se transmit către IDM din prima staţie prin dispoziţie scrisă, în vederea opririi trenului şi aducerii acestora la cunoştinţa mecanicului prin ordin de circulaţie.
    
ART. 343
    (1) În toate cazurile în care prin defectarea accidentală a mijlocului de tracţiune ce asigură remorcarea unui tren în circulaţie s-a produs blocarea traficului feroviar, cu afectarea majoră a circulaţiei trenurilor de călători sau a trenurilor ce asigură efectuarea transporturilor militare şi mărfurilor periculoase din clasele 1 şi 7, conform Regulamentului privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID) operatorul de circulaţie trebuie să avizeze imediat, după caz, structura regională şi/sau centrală de conducere/coordonare a circulaţiei trenurilor, aparţinând administratorului infrastructurii feroviare publice.
    (2) Structurile organizatorice şi funcţionale ale administratorului şi gestionarilor infrastructurii feroviare, operatorilor de transport feroviar şi operatorilor de manevră feroviară interesaţi, după caz, vor colabora pentru deblocarea traficului feroviar şi pentru asigurarea condiţiilor necesare de siguranţă circulaţiei.

    
ANEXA 1
    la Regulamentul nr. 005

         CAZURILE ÎN CARE SE ÎNMÂNEAZĂ MECANICULUI ORDIN DE CIRCULAŢIE

    Ordinul de circulaţie completat conform prevederilor prezentului regulament, se înmânează mecanicului în următoarele cazuri:
    1. în cazul locomotivei nelegată la tren şi frână, care împinge trenul până la un punct din linie curentă cu înapoiere în staţia de unde a fost ataşată;
    2. la ieşirea convoiului de manevră sau numai a locomotivei care manevrează dincolo de limita incintei staţiei;
    3. la ieşirea în linie curentă a convoiului de manevră, sau numai a locomotivei care manevrează:
    a) pe liniile deservite de un post de macazuri în linie curentă, post de mişcare în linie curentă sau pe liniile haltei comerciale;
    b) pe o linie de cale ferată a unui operator economic racordată în linie curentă;
    c) dincolo de semnalul de intrare pe secţiile pe care circulaţia trenurilor se face pe bază de instalaţie dispecer fără tehnică de calcul;
    4. la depăşirea semnalelor luminoase care ordonă oprirea, care dau indicaţii dubioase sau sunt stinse, respectiv la depăşirea semafoarelor mecanice care ordonă oprirea, sunt defecte sau nu se pot manipula, în cazurile prevăzute de Regulamentul de semnalizare CFR;
    5. la staţionarea cu vehiculul din capul trenului sau cu cel de la urma trenului peste mărcile de siguranţă - trenul nu se poate gara la tragerea lui înainte şi trebuie să staţioneze peste marca de siguranţă;
    6. la defectarea inductoarelor din cale, atât în incinta staţiei cât şi în linie curentă;
    7. la expedierea unui tren, în cazul în care agentul unui post de barieră sau post de macazuri din linie curentă sau al unei staţii cu serviciul întrerupt temporar nu se prezintă la telefon;
    8. în cazul defectării barierei;
    9. când se ataşează locomotivă împingătoare legată ori nelegată la tren sau intercalată, mecanicului locomotivei din capul trenului;
    10. în cazul când se schimbă locomotiva trenului sau numărul de tren;
    11. când un tren urmează să se oprească în linie curentă unde mersul nu prevede oprire;
    12. când se expediază trenul cu material rulant sau cu încărcătura care depăşeşte gabaritul;
    13. când trebuie detaşată locomotiva de dublă tracţiune peste podurile slăbite;
    14. când se expediază un tren pe linie dublă sau paralelă, iar pe linia alăturată - paralelă - se fac încărcări/descărcări în şi din vagoane sau se efectuează lucrări;
    15. când se defectează parţial frâna automată a trenului, cu arătarea modului de circulaţie a trenului;
    16. când temperatura scade sub -15░C în cazul trenurilor care circulă pe linii cu pante caracteristice mai mari de 100/00 sau în cazul trenurilor care staţionează în staţii mai mult de o oră, fiind necesară executarea probei complete - Regulamentul pentru remorcarea şi frânarea trenurilor - nr. 006;
    17. când în compunerea trenului sunt vagoane încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile";
    18. când se manevrează cu vagoane încărcate cu mărfuri periculoase din categoria "explozibile";
    19. când se manevrează un grup de vagoane aflate în curs de încărcare/descărcare cu încărcătura aşezată numai pe o parte;
    20. când trenul circulă cu agent la urmă;
    21. la depăşirea la manevră a semnalelor luminoase cu indicaţia "roşu", precum şi a semnalelor luminoase de manevră cu indicaţia "albastru" atunci când aceste semnale nu au parcursuri de manevră centralizate electrodinamic sau electronic, când aceste semnale sunt defecte, scoase temporar din funcţie sau în cazul în care se face manevră şi nu se consumă integral parcursul;
    22. la îndrumarea trenurilor suplimentare de călători sau marfă după mersuri întocmite cu ocazia îndrumării lor sau în condiţiile de circulaţie din livret a unui tren prevăzut în grafic;
    23. la îndrumarea timpurie a trenurilor de marfă;
    24. când pe linia de primire există o restricţie de viteză mai mică de 20 km/oră;
    25. în cazul suprimării opririi trenului într-o staţie în care după mers trenul are prevăzută oprire, cu excepţia cazului circulaţiei trenurilor de marfă prin staţiile înzestrate cu semnal de intrare care dă indicaţii asupra poziţiei semnalului de ieşire;
    26. expedierea trenurilor în toate cazurile când locomotiva trenului se află dincolo de semnalul de ieşire;
    27. pentru continuarea mersului când trenul este oprit, după darea ordinului de plecare în staţii neînzestrate cu semnal de ieşire;
    28. în cazul schimbării sistemului de circulaţie;
    29. în cazurile de repunere în funcţiune a blocului de linie automat;
    30. la avizarea despre circulaţia unui vehicul fără motor care se poate scoate de pe linie cu braţele;
    31. la expedierea trenului pe linie falsă;
    32. când funcţionarea tuturor mijloacelor de comunicaţie este întreruptă şi transmiterea avizelor/cererilor se face după formulele A, B, C şi respectiv D de la art. 305 din Regulament;
    33. la îndrumarea trenului pe linie curentă închisă;
    34. la avizarea restricţiilor de viteză;
    35. în cazul circulaţiei trenurilor peste porţiunile de linie supuse inundaţiilor sau care sunt în pericol de a fi inundate;
    36. la modificarea condiţiilor înscrise în BAR;
    37. când necesităţile impun oprirea trenului într-o staţie unde mersul nu prevede oprire, iar semnalul de intrare nu dă indicaţii asupra semnalului de ieşire;
    38. în cazul restricţiei de viteză în trepte, când paleta galbenă este la o distanţă mai mică de 1.000 m faţă de paleta galbenă cu dungi în diagonală;
    39. când porţiunile de linie slăbite nu pot fi acoperite conform Regulamentului de semnalizare CFR;
    40. la circulaţia trenurilor pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor;
    41. când nu trebuie luate în considerare indicaţiile semnalului de trecere ale postului de mişcare, pentru sensul normal de mers;
    42. în cazul circulaţiei trenurilor pe secţii de circulaţie cu puncte de secţionare având serviciul de mişcare suspendat temporar;
    43. la înapoierea trenului din linie curentă în condiţiile stabilite de şeful de tren;
    44. la darea dispoziţiei privind plecarea locomotivei până la primul post telefonic sau prima staţie, dată de şeful de tren când trenul nu-şi poate continua mersul;
    45. în cazul precizării condiţiilor de circulaţie a mijlocului de intervenţie sau a locomotivei de ajutor în linie curentă închisă, respectiv când din două staţii se expediază mijloace de intervenţie în sens contrar, pe linie curentă închisă;
    46. la ocuparea liniei curente de către un tren care pleacă dintr-un punct de secţionare fără semnal de ieşire, cu semnal de ieşire de grup fără indicator de linie sau cu indicator de linie defect, de pe o secţie cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, în urma dispoziţiei operatorului de circulaţie;
    47. în cazurile de limitare de viteză prevăzute de reglementările specifice privind remorcarea şi frânarea trenurilor respectiv în cazul remorcării trenului cu locomotive cu abur seria 50100 în curbe, pentru care sunt prevăzute viteze restricţionate;
    48. când trenul are în compunere vagoane transpuse sau vagoane basculante tip MAV;
    49. când IDM a fost avizat despre deteriorări la linie;
    50. la expedierea trenului de către acar sau de revizor de ace din ordinul IDM;
    51. pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenului, când agentul unui punct de secţionare sau post de macazuri în linie curentă nu răspunde la apelul operatorului de circulaţie sau când necesitatea schimbării liniei de garare a intervenit după plecarea trenului din ultimul punct de secţionare;
    52. când în compunerea trenului se află vagoane defecte pentru care revizorul tehnic de vagoane a stabilit limitare de viteză;
    53. când în compunerea trenului sunt vagoane cu saboţi din materiale compozite tip K sau L-L, vagoane cu frână nemoderabilă la slăbire, vagoane cu frână cu disc şi/sau vagoane cu roţi mici pentru transportul autotrenurilor rutiere, pe baza "Notei de frână" întocmită de revizorul tehnic de vagoane.
    54. la îndrumarea trenurilor compuse din vagoane defecte, pentru care au fost stabilite condiţii de circulaţie de către revizorul tehnic de vagoane;
    55. la schimbarea liniei de primire-trecere a unui tren, atunci când pe această linie există restricţii de viteză;
    56. la darea înapoi a trenului cu depăşirea mărcii de siguranţă de la urma trenului;
    57. la încrucişarea trenurilor în punctele de secţionare înzestrate cu indicatoare permanente de acoperire de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei, pentru a se stabili ordinea de intrare a trenurilor în punctul de secţionare;
    58. la fracţionarea şi gararea trenurilor rămase peste mărcile de siguranţă ale unei staţii pe o secţie cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor.
    59. la primirea unui tren pe linie ocupată sau cu marca de siguranţă ocupată în capătul opus;
    60. la primirea unui tren în staţie când încuietorile aparatelor de cale, respectiv instalaţiile CEM sau cu încuietori cu chei cu bloc, sunt defecte;
    61. în cazul trenurilor cu vagoane care sunt aranjate după vagonul de semnal.
    Se vor aviza prin ordin de circulaţie înmânat mecanicului şi alte cazuri necuprinse în prezenta anexă, atunci când siguranţa circulaţiei impune măsuri care trebuie aduse la cunoştinţa personalului de locomotivă.


    
ANEXA 2
    la Regulamentul nr. 005

             MODUL DE COMPLETARE A FORMULARULUI "FOAIA DE PARCURS A
          LOCOMOTIVEI" DE CĂTRE PERSONALUL DIN ACTIVITATEA DE MIŞCARE

    
CAP. I
    Dispoziţii generale

    
ART. 1
    (1) Documentul "Foaia de parcurs a locomotivei", denumit în continuare foaie de parcurs, reprezintă documentul primar prin care:
    a) se transmit mecanicului informaţii privind trenul remorcat;
    b) se evidenţiază situaţiile speciale privind siguranţa circulaţiei apărute în circulaţia trenurilor şi la manevra vehiculelor feroviare;
    c) se ţine evidenţa activităţii personalului de locomotivă, în perioada cât acesta efectuează serviciu în remorcarea trenurilor şi/sau la manevră;
    d) se ţine evidenţa prestaţiei fiecărei locomotive şi a consumurilor de energie, combustibili şi lubrifianţi utilizate pentru efectuarea respectivei prestaţii.
    (2) Conţinutul şi formatul foii de parcurs este unic pentru toţi operatorii de transport feroviar.
    (3) Fiecare operator de transport feroviar este obligat să-şi procure foile de parcurs şi să asigure gestiunea acestora în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice în vigoare.
    (4) Înregistrările în foaia de parcurs se efectuează numai în conformitate cu prezentele dispoziţii şi reglementările specifice în vigoare.
    
ART. 2
    (1) Personalul din activitatea de mişcare cu sarcini în manipularea şi completarea foii de parcurs este următorul:
    a) agentul de la postul de control al unităţii de tracţiune;
    b) impiegatul de mişcare din staţie;
    c) şeful de tren, respectiv şeful de manevră de secţie;
    d) agentul autorizat în cazurile cuprinse în reglementările specifice în vigoare;
    e) alt personal care însoţeşte trenul, conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (2) Personalul nominalizat la alin. (1) este obligat:
    a) să utilizeze foaia de parcurs numai în conformitate cu reglementările specifice în vigoare;
    b) să efectueze în foaia de parcurs numai înregistrările care îi revin prin reglementările specifice în vigoare, rămânând răspunzător de exactitatea datelor înscrise;
    c) să păstreze în bună stare foaia de parcurs.
    
ART. 3
    (1) Completarea rubricilor care sunt casetate şi numerotate se va face după următoarele reguli:
    a) datele vor fi aliniate la dreapta câmpului respectiv, eventualele spaţii rămânând în stânga;
    b) elementele datei (zi, luna, ora, minut) se vor înscrie din două cifre, punându-se 0 (zero) în faţa elementului de date constituit dintr-o cifră. Exemplu: data 23 - mai ora 8 şi 10 min. se va scrie:

 ┌──────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬─────────────────┐
 │ zi │ luna │ ora │ min. │
 ├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
 │ 23 │ 05 │ 07 │ 10 │
 └──────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴─────────────────┘


    c) datele care sunt codificate, vor completa integral casetele din câmpul corespunzător. Exemple: cod locomotivă, cod unitate de domiciliu locomotivă, cod gestiune;
    d) fiecare cifră va fi scrisă clar într-o singură casetă numerotată, pentru a nu da posibilitatea interpretării greşite;
    e) înscrierea datelor în foile de parcurs se va face numai cu cerneală sau pastă albastră, cu deosebită atenţie, fără ştersături sau modificări de caractere.
    (2) Eventualele date înscrise eronat se vor anula prin barare cu o linie orizontală şi se vor înscrie datele corecte, eventual folosind rândul următor.

    
CAP. II
    Îndatoririle agentului de la postul de control privind completarea şi manipularea foii de parcurs

    
ART. 4
    (1) La ieşirea locomotivei din unitatea de tracţiune, respectiv în momentul sosirii acesteia la postul de control, mecanicul predă personal sau prin mecanicul ajutor foaia de parcurs agentului de la acest post care înregistrează în rubrica "ieşit locomotivă la post control", ziua şi luna în rubricile respective, iar ora şi minutul în coloanele 57-60.
    (2) După înscrierea datelor de la alin. (1) agentul aplică ştampila postului şi semnează la rubrica "ss agent post control". În acelaşi timp efectuează înregistrările necesare în registrul de intrări-ieşiri locomotive după care predă mecanicului foaia de parcurs.
    (3) Intrarea locomotivei în unitatea de tracţiune, respectiv sosirea locomotivei la postul de control, se consemnează de către agentul de la postul de control prin înscrierea în rubrica "intrat locomotiva la post control", a zilei şi lunii în rubricile "ziua - luna" şi a orei şi minutului în coloanele 61-64.
    (4) După înscrierea datelor de la alin. (3) agentul aplică ştampila postului şi semnează la rubrica "ss agent post control". În acelaşi timp efectuează înregistrările necesare în registrul de intrări-ieşiri locomotive după care predă mecanicului foaia de parcurs.
    (5) Aplicarea ştampilei de către agent se face cu deosebită atenţie astfel încât să nu fie afectate rubricile vecine celei rezervate pentru ştampila şi semnătura agentului de la postul de control.
    (6) Mecanicul este obligat să verifice dacă datele înscrise de agent în foaia de parcurs corespund realităţii şi sunt înscrise în rubrica corespunzătoare.

    
CAP. III
    Îndatoririle impiegatului de mişcare privind completarea şi manipularea foii de parcurs

    §.1. La prezentarea la serviciu în staţie a personalului de locomotivă.
    
ART. 5
    (1) Prezentarea la serviciu în staţie a personalului de locomotivă se face în conformitate cu prevederile din PTE şi cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare.
    (2) Impiegatul de mişcare verifică starea generală a personalului de locomotivă, după care mecanicul şi mecanicul ajutor confirmă sub semnătură în rubrica "Sunt odihnit şi în stare normală" din cap. I al foii de parcurs, că sunt odihniţi şi în stare normală. IDM înscrie în dreptul numelui mecanicului şi mecanicului ajutor din rubrica "verificarea stării generale" menţiunea "apt" sau "inapt" corespunzătoare realităţii, ora şi minutul, după care va semna şi va aplica ştampila la rubrica "ss şef tură (IDM)".
    (3) Precizările privind siguranţa circulaţiei vor fi înregistrate în rubrica "precizări privind siguranţa circulaţiei".
    (4) În situaţia când unul sau ambii membri ai echipei de locomotivă au fost găsiţi inapţi pentru serviciu, după înscrierea menţiunii "inapt" în rubrica special destinată, IDM va anula foaia de parcurs prin bararea în diagonală cu o linie de culoare roşie şi va lua măsuri de avizare a operatorului de circulaţie şi a operatorului de transport feroviar căruia îi aparţine personalul. Foaia de parcurs anulată va fi înmânată reprezentanţilor operatorului de transport feroviar pentru a fi ataşată la dosarul de cercetare care se întocmeşte conform reglementărilor specifice în vigoare.
    (5) În partea de sus a foii de parcurs, la cap. I, IDM completează următoarele rubrici:
    a) "prezentarea echipei la serviciu" - coloanele 43-50 - cu ziua, luna, ora şi minutul de prezentare pentru serviciu;
    b) "ieşit locomotivă la post control" cu menţiunea "tranzit".
    
ART. 6
    În situaţia în care personalul de locomotivă este îndrumat regie, IDM completează rubrica "regia personalului de locomotivă" din cap. I al foii de parcurs, cu numărul trenului, numărul dispoziţiei operatorului de circulaţie, staţia de plecare, data şi ora plecării, după care aplică ştampila staţiei şi semnează în rubrica "ss şef tură (IDM)".
    
ART. 7
    Dacă personalul de locomotivă urmează să efectueze o perioadă de odihnă în dormitorul staţiei, IDM va menţiona la rubrica "odihna personalului" ora intrării personalului de locomotivă la odihnă şi ora la care personalul de locomotivă se prezintă pentru comanda următoare. Pentru comanda următoare personalul de locomotivă va prezenta la IDM foaia de parcurs pentru noua comandă în vederea completării datelor, conform prezentelor instrucţiuni.
    
ART. 8
    (1) În staţiile unde se ataşează locomotive pentru multiplă tracţiune sau locomotive care urmează să circule inactive în compunerea trenului, fără a participa la remorcarea acestuia, IDM înscrie în foaia de parcurs a fiecărei locomotive în rubrica "personal de tracţiune şi celelalte locomotive în acţiune", următoarele date referitoare la fiecare din celelalte locomotive:
    a) numărul trenului:
    b) numele mecanicului/mecanicilor celorlalte locomotive;
    c) unitatea/unităţile de tracţiune de domiciliu al mecanicului/mecanicilor, cu precizarea denumirii operatorului de transport feroviar;
    d) codul locomotivei/locomotivelor;
    e) în funcţie de poziţia locomotivei în tren se înscrie una din următoarele menţiuni:
    - "titulară" pentru locomotiva din capul trenului;
    - "multiplă", "intercalată" respectiv "împingătoare" pentru fiecare din celelalte locomotive active la tren;
    - "inactivă" dacă locomotiva nu participă la remorcarea trenului.
    f) staţia unde este ataşată locomotiva/locomotivele respective;
    g) staţia unde urmează să fie detaşată/detaşate locomotiva/locomotivele respective.
    (2) O locomotivă se consideră inactivă atunci când aceasta nu participă la remorcarea trenului, forţa sa de tracţiune nefiind necesară sau nefiind disponibilă pentru remorcarea trenului.
    (3) Când în faţa locomotivei care a fost titulară, se ataşează o altă locomotivă, locomotiva care s-a ataşat în capul trenului devine titulară, iar cea de-a doua devine multiplă dacă participă la remorcarea trenului, respectiv inactivă dacă nu mai participă la remorcarea trenului.
    (4) După completarea şi verificarea datelor înregistrate, IDM semnează şi aplică ştampila staţiei în rubrica "predat" şi în rubrica "Menţiuni asupra trenurilor" din cap. I, dacă s-au înscris observaţii referitoare la compunerea sau circulaţia trenului respectiv, după care predă mecanicului foaia de parcurs.
    (5) Mecanicul are obligaţia de a verifica dacă cele înscrise de către IDM în foaia de parcurs, sunt conforme cu realitatea.

    §.2. În staţiile de îndrumare, din parcurs şi de destinaţie a trenurilor în care se modifică compunerea trenurilor sau se efectuează operaţiuni de manevrare a vehiculelor feroviare
    
ART. 9
    IDM din staţiile de îndrumare, din parcurs şi de destinaţie a trenurilor vor înregistra în cap. II şi cap. III ale foii de parcurs, date referitoare la compunerea trenurilor sau activitatea locomotivelor în staţii.
    
ART. 10
    (1) La expedierea trenurilor din staţiile de compunere şi/sau când se modifică compunerea trenului prin ataşări-detaşări de vagoane, se completează datele din cap. II şi III.
    (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), în cap. II al foii de parcurs, IDM completează rubricile;
    a) "număr tren" - coloanele 15-19 cu numărul trenului;
    b) "cod staţie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al staţiei de compunere-expediere sau de prelucrare în parcurs a trenului;
    c) "plecare" - coloanele 25-28 - cu ora şi minutul când se expediază trenul;
    d) "masa netă" - cu masa netă a trenului exprimată în tone în rubrica "călători" - coloanele 38-40 - pentru trenurile de călători şi în rubrica "marfă" - coloanele 41-44 - pentru trenurile de marfă;
    e) "tone brute" - coloanele 45-48 - cu tonajul brut al trenului exprimat în tone;
    f) "osii" - cu numărul de osii ale vehiculelor din compunerea trenului, în rubricile:
    - "serv." - cu numărul de osii de serviciu - coloanele 49-50;
    - "cls." - cu numărul de osii ale vagoanelor de călători - coloanele 51-52;
    - "goale" - cu numărul de osii ale vagoanelor de marfă goale - coloanele 53-55;
    - "înc." - cu numărul de osii marfă încărcate - coloanele 56-58.
    g) "masa frânată" - cu masa frânată a trenului exprimată în tone;
    h) "lungime tren" cu lungimea trenului exprimată în metri.
    (3) Masele frânate corespunzătoare frânării automate, respectiv frânării manuale a trenului stabilite în livretul de mers, se înscriu în rubrica "după livret" în subrubrica "automat", respectiv în subrubrica "de mână".
    (4) Masele frânate corespunzătoare frânării automate, respectiv frânării manuale a trenului rezultate din arătarea trenului, se înscriu în rubrica "de fapt" în subrubrica "automat", respectiv în subrubrica "de mână".
    (5) Pentru înscrierea în foaia de parcurs a datelor menţionate la alin. (2) se va folosi câte un singur rând pentru fiecare tren.
    (6) În situaţiile prevăzute la alin. (1), în cap. III al foii de parcurs, IDM completează rubricile:
    a) "nr. de tren", cu numărul trenului respectiv;
    b) "denumire staţie sau punct de secţionare" cu denumirea staţiei în care au avut loc operaţiunile respective;
    c) "plecare", cu ora şi minutul când se expediază trenul;
    d) "menţiuni la îndrumare-sosire", cu menţiuni care se referă la operaţiunile efectuate cu trenul sau locomotiva în staţie.
    (7) Înscrierea în foaia de parcurs a operaţiunilor menţionate la alin. (6), se face distinct pe un singur rând, cu semnătura IDM şi ştampila staţiei.
    (8) Pe fiecare din foile de parcurs ale locomotivelor pentru multiplă tracţiune, se înregistrează câte un rând de date în cele două capitole, în modul arătat mai sus.
    
ART. 11
    (1) În staţiile în care un tren remorcat cu locomotivă diesel urmează să staţioneze mai mult decât este prevăzut în livretele de mers, IDM transmite mecanicului durata aproximativă cu care se va prelungi staţionarea, pentru ca mecanicul să oprească motorul locomotivei.
    (2) Mecanicul nu va opri motorul dacă există pericol de îngheţ sau dacă din motive tehnice întemeiate nu l-ar mai putea porni.
    
ART. 12
    (1) La ataşarea de locomotive inactive la tren, în cap. II al foii de parcurs IDM completează următoarele rubrici:
    a) "număr tren" - coloanele 15-19 - cu numărul trenului la care se ataşează locomotiva;
    b) "cod staţie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al staţiei unde se ataşează locomotiva;
    c) "plecare" - coloanele 25-28 - cu ora şi minutul plecării trenului din staţia respectivă; dacă această rubrică nu poate fi completată de către IDM, datele respective se înscriu de către mecanic.
    (2) Pe foaia de parcurs a locomotivei devenită "inactivă", în cap. II se completează un rând nou, după ce s-au înscris datele din rubrica "destinaţie" din rândul precedent.
    (3) În cazul ataşării de locomotive inactive la tren, în cap. III al foii de parcurs IDM completează următoarele rubrici:
    a) "număr tren", cu numărul trenului respectiv;
    b) "denumire staţie sau punct de secţionare" în care au avut loc operaţiunile;
    c) "plecare", cu ora reală şi minutul când s-a expediat trenul;
    d) "menţiuni la îndrumare-sosire", cu menţiuni care se referă la operaţiunile efectuate cu trenul sau locomotiva în staţie, cu semnătura IDM şi ştampila staţiei.
    
ART. 13
    (1) La sosirea trenului în staţiile de descompunere, la detaşarea locomotivelor de multiplă tracţiune sau care au circulat "inactive" la tren, precum şi la schimbarea personalului de locomotivă, IDM completează în cap. II din foaia de parcurs a locomotivei/locomotivelor următoarele rubrici:
    a) "cod staţie" - coloanele 29-33 - de sub rubrica "destinaţie", cu codul SIRUES al staţiei respective;
    b) "sosire" - coloanele 34-37 - de sub rubrica "destinaţie", cu ora şi minutul sosirii reale a trenului în staţie.
    (2) În cap. III al foii de parcurs, IDM completează rubricile:
    a) "denumire staţie sau punct de secţionare", cu numele staţiei respective;
    b) "sosire" cu ora şi minutul sosirii reale a trenului în staţie.
    
ART. 14
    (1) Durata efectuării manevrei vehiculelor feroviare cu o locomotivă într-o staţie tehnică sau într-o staţie din parcursul trenului, exprimată în minute, se înscrie de către IDM astfel:
    a) în cap. II al foii de parcurs a locomotivei:
    - "număr tren" - coloanele 15-19 - cu numărul 99999, care semnifică faptul că locomotiva a efectuat prestaţii numai la manevră, respectiv 99998 pentru manevra intermediară efectuată cu locomotiva unui tren;
    - "cod staţie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al staţiei unde s-a făcut manevră specială;
    b) în cap. III al foii de parcurs a locomotivei:
    - "denumire staţie", cu numele staţiei respective, al haltei de mişcare sau al postului de mişcare din linie curentă;
    - "man", cu durata operaţiunilor de manevră în cifre;
    - "menţiuni la îndrumare sosire", cu durata operaţiunilor de manevră în ore şi minute.
    (2) Datele înscrise conform alin. (1) lit. a) şi b) se confirmă prin semnătura IDM şi ştampila staţiei, aplicate în rubrica "menţiuni la îndrumare/sosire".
    
ART. 15
    (1) Efectuarea altor activităţi decât remorcarea trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare cu locomotiva/locomotivele trenului sau cu locomotive special destinate, cum ar fi: alimentare cu tensiune de 1500 V necesară funcţionării diverselor instalaţii exterioare locomotivei, alimentarea cu abur şi/sau cu aer comprimat a garniturilor de vagoane sau a instalaţiilor fixe, inclusiv preîncălzirea garniturilor de călători - activităţi denumite în continuare "lucru pe loc" - se consemnează în foaia de parcurs de către IDM, astfel:
    a) în cap. II, rubricile:
    - "nr. tren" - coloanele 15-19 - cu numărul 90001, număr de tren simbolic pentru lucrul pe loc;
    - "cod staţie" - coloanele 20-21 - de sub rubrica "expediere", cu codul SIRUES al staţiei unde s-a efectuat lucrul pe loc;
    b) în cap. III, rubricile:
    - "denumire staţie sau punct de secţionare", cu numele staţiei respective;
    - "man" cu minute lucru pe loc efectuate în staţia respectivă.
    
ART. 16
    (1) În cazul alimentării unei locomotive în parcurs într-o staţie în care este amenajat un punct de alimentare, fără ca locomotiva să între într-o unitate de tracţiune, IDM înscrie în cap. II, în rubricile următoare:
    - "nr. tren" - coloanele 15-19 - cu numărul 90002, număr de tren simbolic pentru alimentare în parcurs, fără remizarea locomotivei;
    - "cod staţie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al staţiei;
    - "plecare" - coloanele 25-28 - cu ora şi minutul plecării la alimentare;
    - "sosire" - coloanele 34-37 - cu ora şi minutul sosirii de la punctul de alimentare.
    (2) În mod similar celor prevăzute la alin. (1) se vor înscrie în foaia de parcurs situaţiile când locomotiva efectuează verificări tehnice, revizii la echipamentul de pe acoperişul locomotivei electrice - RAc -, într-o staţie dotată corespunzător, fără a intra într-o unitate de tracţiune.
    
ART. 17
    În vederea păstrării în bune condiţii a foii de parcurs, precum şi pentru interpretarea corectă a datelor înscrise, IDM are următoarele obligaţii:
    a) să manipuleze cu atenţie foaia de parcurs pentru a fi păstrată în stare curată;
    b) să înscrie datele numai cu cerneală sau pastă albastră/neagră;
    c) să înscrie datele referitoare la compunerea trenurilor care se înregistrează în cap. II, succesiv, pe rândurile numerotate de la 1 la 15, în ordine crescătoare, fără a se lăsa rânduri libere între două rânduri completate;
    d) orice înregistrare sau observaţie efectuată trebuie să fie însoţită de ştampila şi semnătura IDM în rubrica "Menţiuni la îndrumare/sosire" din cap. III;
    e) în cap. II, datele care se referă la compunerea trenurilor nu se modifică în caz de înscriere greşită şi nici nu se fac ştersături, ci se anulează rândul respectiv printr-o linie trasă de la un capăt la celălalt, se corectează numărul curent - coloanele 13-14 - cu creion roşu sau pastă roşie, astfel ca numărul curent să fie crescător, după care datele se înregistrează în rândul imediat următor; IDM semnează şi aplică ştampila în partea dreaptă a rândului anulat, sub rubrica "masa frânată".

    
CAP. IV
    Îndatoririle şefului de tren privind completarea şi manipularea foii de parcurs

    
ART. 18
    (1) Şeful de tren manipulează foaia de parcurs în următoarele situaţii:
    a) când apar modificări în compunerea şi frânarea trenului, în urma manevrei efectuate în punctele de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, pe liniile grupelor de manevră ramificate din linie curentă aparţinând administratorului/gestionarilor de infrastructură feroviară, precum şi LFI;
    b) când efectuează proba completă sau parţială a frânelor;
    c) când se înscriu date privind încălzirea trenurilor;
    d) la înregistrarea datelor privind numărul locurilor din tren;
    e) la menţionarea altor date şi observaţii.
    (2) Datele referitoare la compunerea trenului se înregistrează în cap. II, în următoarele rubrici:
    a) "număr tren" - coloanele 15-19 cu numărul trenului;
    b) "cod staţie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al staţiei de compunere-expediere sau de prelucrare în parcurs a trenului;
    c) "plecare" - coloanele 25-28 - cu ora şi minutul când se expediază trenul;
    d) "masa netă" cu masa netă a trenului exprimată în tone în rubrica "călători" - coloanele 38-40 - pentru trenurile de călători şi în rubrica "marfă" - coloanele 41-44 - pentru trenurile de marfă;
    e) "tone brute" - coloanele 45-48 - cu tonajul brut al trenului exprimat în tone;
    f) "osii" - cu numărul de osii ale vehiculelor din compunerea trenului, în rubricile: "serv." - numărul de osii de serviciu - coloanele 49-50, "cls." - numărul de osii ale vagoanelor de călători - coloanele 51-52, "goale" - cu numărul de osii ale vagoanelor de marfă goale - coloanele 53-55 respectiv "înc." - cu numărul de osii marfă încărcate - coloanele 56-58;
    g) "masa frânată" - cu masa frânată a trenului exprimată în tone;
    h) "lungime tren" cu lungimea trenului în metri.
    (3) Masele frânate corespunzătoare frânării automate, respectiv frânării manuale a trenului stabilite în livretul de mers, se înscriu în rubrica "după livret" în subrubrica "automat", respectiv în subrubrica "de mână".
    (4) Masele frânate corespunzătoare frânării automate, respectiv frânării manuale a trenului rezultate din arătarea trenului, se înscriu în rubrica "de fapt" în subrubrica "automat", respectiv în subrubrica "de mână".
    (5) Pentru fiecare din operaţiunile de la alin. (2), se completează în foaia de parcurs a locomotivei respective câte un rând distinct.
    (6) Pentru trenurile de călători şeful de tren înscrie în rubrica "oprit st. th. reg. I" - coloanele 71-73 - din cap. II, numărul de locuri clasa I, iar în rubrica "opriri st. th. reg. II" - coloanele 74-77 - numărul de locuri clasa a II-a. Aceste date se înregistrează pe rândul pe care sunt înscrise datele privitoare la compunerea trenului respectiv de călători.


    
ANEXA 3
    la Regulamentul nr. 005

    INSTRUMENTELE PORTATIVE DE SEMNALIZARE CARE TREBUIE UTILIZATE ÎN TIMPUL
                   EXECUTĂRII SERVICIULUI DE CĂTRE PERSONALUL
                  CU RESPONSABILITĂŢI ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

    Operatorii economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar trebuie să asigure aprovizionarea şi dotarea personalului cu următoarele instrumente portative de semnalizare şi rechizite:
    - steguleţ de culoare galbenă: pentru personalul de tren, personalul cu atribuţii în revizia şi întreţinerea căii, pentru personalul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare din staţii şi posturi de mişcare în linie curentă, cât şi pentru personalul cu atribuţii de manevrare a vehiculelor feroviare şi de verificare a stării de liber a liniilor de primire-trecere;
    - lanternă cu lumină verde şi albă: pentru IDM, respectiv agentul care dă semnalul "pornirea trenului";
    - lanternă cu lumină albă: pentru personalul de tren, personalul de locomotivă, personalul cu atribuţii în revizia şi întreţinerea căii, personalul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, din staţii şi posturi de mişcare sau de macazuri din linie curentă, cât şi personalul cu atribuţii de manevrare a vehiculelor feroviare;
    - lanternă cu lumină albă şi ciocan, pentru personalul care execută proba frânelor;
    - discul manual de culoare verde pentru IDM sau agentul care dă semnalul "pornirea trenului";
    - fluierul de mână pentru personalul de tren, personalul cu atribuţii în revizia şi întreţinerea căii, cât şi personalul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, din staţii şi posturi de mişcare şi de macazuri din linie curentă, cu atribuţii în manevra vehiculelor feroviare respectiv pentru personalul din punctele de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei.
    Personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este obligat să aibă asupra sa, în timpul serviciului, instrumentele portative de semnalizare şi rechizitele din dotare.

    
ANEXA 4
    la Regulamentul nr. 005

         DEFINIŢIA UNOR NOŢIUNI DE EXPLOATARE FOLOSITE ÎN REGULAMENTUL
    PENTRU CIRCULAŢIA TRENURILOR ŞI MANEVRA VEHICULELOR FEROVIARE - NR. 005

    A
    1. ACUL MACAZULUI - Element mobil de formă specială component al aparatului de cale care, prin manevrare şi fixare într-una din poziţiile extreme, permite trecerea vehiculelor de pe o linie pe alta.
    2. AGENT - Salariat calificat şi autorizat pentru îndeplinirea unei funcţii cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, care desfăşoară activităţi în legătură cu circulaţia trenurilor, efectuarea manevrei, conducerea vehiculelor feroviare motoare, precum şi de manipulare a instalaţiilor sau echipamentelor de siguranţă circulaţiei. Agentul poate fi autorizat să execute şi o parte din operaţiile tehnologice specifice altei funcţii, având în acest sens atribuţiile şi responsabilităţile corespunzătoare.
    3. APARAT DE CALE - Ansamblul compus din şină, traverse şi elemente mecanice, care asigură trecerea vehiculelor feroviare de pe o linie de cale ferată pe alta. Aparatul de cale cuprinde macazul propriu zis, dispozitivul de manevrare barele de tracţiune şi/sau conexiune - dispozitivul de zăvorâre, şinele de legătură, inima de încrucişare, aripile şi contraşinele.
    4. ARĂTAREA VAGOANELOR TRENULUI - Formular tipizat folosit pentru evidenţierea vagoanelor din trenurile de călători şi marfă care se completează conform datelor cerute. Arătarea se întocmeşte în numărul necesar de exemplare, prin calchiere, atât pentru trenuri cât şi pentru grupuri de vagoane care se ataşează sau se detaşează în parcurs. În arătare se marchează obligatoriu date privind vehiculele feroviare şi încărcătura acestora care impun anumite condiţii de circulaţie. Arătarea se semnează de cel care o întocmeşte, de cel care o verifică, precum şi de predătorul, respectiv primitorul vagoanelor înscrise în cazul în care formularul este folosit pentru predarea respectiv primirea vagoanelor.
    5. AVIZ DE PLECARE - Comunicare transmisă de IDM din staţia care a expediat un tren către IDM din staţia care urmează să primească trenul, conţinând ora efectivă de plecare care se înscrie de către fiecare IDM în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare, notându-se sub formă de fracţie: la numărător ora efectivă de plecare-trecere, iar la numitor ora reală de transmitere şi primire.

    B
    1. BAR - Buletin de avizare a restricţiilor de viteză, valabil pe o perioadă stabilită (de obicei decadă).
    2. BARĂ DE CONEXIUNE - Element metalic de asamblare a acelor unui aparat de cale, având rolul de a păstra constantă distanţa între ele.
    3. BARĂ DE TRACŢIUNE - Element metalic de asamblare a barei de conexiune cu dispozitivul de manevrare.
    4. BARIERĂ - Dispozitiv cu cumpene amplasate de o parte şi de alta a liniilor, la o trecere la nivel amenajată pentru circulaţia rutieră, care se manipulează mecanic, manual sau electric prin care se avertizează şi se ordonă oprirea vehiculelor rutiere.
    5. BAT - Instalaţie de semnalizare automată amplasată la trecerile la nivel prevăzută cu semibariere şi semnalizare optică şi acustică pentru avertizarea participanţilor la trafic în vederea opririi acestora.
    6. BLA - Bloc de linie automat - instalaţie ce permite ocuparea liniei curente de către mai multe trenuri care circulă în acelaşi sens de mers pe distanţa dintre două staţii vecine, prin secţionarea acesteia în porţiuni de linie denumite sectoare de bloc de linie automat, acoperite de semnale luminoase. BLA care nu permite expedierea succesivă a mai multor trenuri la sector de bloc, neavând semnale intermediare - de trecere - se numeşte BLA simplificat.
    7. BLA BANALIZAT - BLA care funcţionează pe ambele sensuri ale unui fir de circulaţie.
    8. BLA SPECIALIZAT - BLA cu care este prevăzut numai sensul normal de circulaţie al unei linii duble. Sensul normal de circulaţie pe cale dublă la calea ferată română este pe linia din dreapta a căii duble.
    9. BROCURI - Acumulări de material pe suprafaţa de rulare a roţii care fac ca roata vehiculului feroviar să nu mai ruleze lin, să salte vehiculul care prin cădere poate conduce la ruperi de şine sau agăţarea şi blocarea sabotului vagonului, conducând la deraierea vehiculului. Acestea se depistează prin zgomotul specific produs numai în timpul rulării.

    C
    1. CALE LIBERĂ - ÎNŢELEGERE TELEFONICĂ - Sistem de organizare a circulaţiei trenurilor care permite ocuparea liniei curente numai de către un tren sau un convoi de manevră, pe baza unei înţelegeri telefonice care se stabileşte în scris între IDM dispozitor din punctul de secţionare din care se expediază trenul/convoiul de manevră şi IDM dispozitor din punctul de secţionare în care se primeşte trenul/convoiul de manevră.
    2. CAM - Comandă automată a macazurilor în triaje - ansamblu de echipamente cu care se comandă şi se controlează manevrarea macazurilor la triere, cu respectarea condiţiilor de siguranţă specifice.
    3. CE - Instalaţii de centralizare electronică - ansamblu de echipamente electrice, electronice şi de tehnică de calcul cu care IDM, prin intermediul unei interfeţe şi a altor componente specifice, comandă şi controlează în condiţii de siguranţă realizarea parcursurilor şi punerea pe liber a semnalelor luminoase de circulaţie sau de manevră.
    4. CED - Instalaţii de centralizare electrodinamică - ansamblul de echipamente electrice şi electronice cu care IDM, prin intermediul unui pupitru sinoptic, comandă şi controlează în condiţii de siguranţă realizarea parcursurilor şi punerea pe liber a semnalelor luminoase de circulaţie sau de manevră.
    5. CEM - Instalaţii de centralizare electromecanică - ansamblul de echipamente electromecanice cu care IDM controlează manevrarea şi zăvorârea macazurilor în condiţii de siguranţă, în vederea punerii pe liber a semnalelor mecanice sau luminoase.
    6. COCOAŞA DE TRIERE - Infrastructură a căii cu un profil longitudinal special, realizat între grupa de primire (A) şi grupa de triere (B) ale unei staţii tehnice sau de triaj. Profilul se compune, în sensul de triere, dintr-o rampă de împingere pe care se dezleagă vagoanele, un palier în vârful cocoaşei şi o pantă de accelerare spre grupa de triere pe care vagoanele rulează în baza forţei de gravitaţie cu o viteză ce se poate modera manual sau mecanic în parcursul lor spre liniile grupei de triere, unde se opresc la locul destinat, cu frâne de mână sau saboţi de mână.
    7. COLOANĂ DE MANEVRĂ - Instalaţie exterioară care permite manipularea locală de către un agent, a macazurilor şi semnalelor, în scopul executării unor mişcări de manevră.
    8. COMANDĂ - Ordin care se transmite scris, verbal sau prin instalaţie TC de către IDM în vederea executării parcursului de intrare, ieşire sau trecere a unui tren prin staţie sau pe la un post din linie curentă.
    9. CONDUCERE CENTRALIZATĂ - Sistem de circulaţie a trenurilor utilizat pe unele secţii de circulaţie cu trafic redus în care circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră sunt conduse direct de către operatorul de circulaţie.
    10. CONDICA PORTATIVĂ - Condică aflată în dotarea staţiei în care se înscriu - la locul desfăşurării unor lucrări privind siguranţa circulaţiei - orele de începere/terminare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a liniilor, aparatelor de cale şi instalaţiilor de siguranţă circulaţiei, respectiv ora de repunere în funcţiune a acestora, precum şi consimţământul scris transmis cu număr şi oră de către personalul de întreţinere linii şi/sau instalaţii, în vederea executării parcursurilor de circulaţie şi manevră.
    11. CONSIMŢĂMÂNT SCRIS - Încuviinţarea sau acceptul scris dat cu număr de ordine şi oră, dintr-un registru de comenzi sau din condica portativă, prin care se admite efectuarea unor operaţii prevăzute în reglementările specifice sau în PTE şi care poate fi transmis telefonic, cu număr şi oră.
    12. CONSIMŢĂMÂNT VERBAL - Încuviinţarea sau acceptul dat de către un agent prin care se admite efectuarea unor operaţii care nu necesită avizul scris al acestuia.
    13. CONTINUAREA PARCURSULUI DE PRIMIRE - Porţiunea de linie cuprinsă între semnalul de ieşire sau de parcurs, respectiv marca de siguranţă de la ieşire a liniei pe care urmează a fi primit trenul dacă aceasta nu are semnal de ieşire şi primul semnal de circulaţie de sens contrar.
    14. CONTRAACUL MACAZULUI - Şine exterioare, una în continuarea firului exterior direct iar cealaltă în continuarea firului exterior abătut de care se lipesc vârfurile acelor.
    15. CONTRAŞINĂ - Şină sau profil special de ghidare, montat în lungul căii pe anumite porţiuni - curbe, treceri la nivel, în dreptul inimii de încrucişare etc. - având rolul de ghidare a roţii şi de a împiedica deraierea, de a reduce uzura şinelor în curbă sau de a păstra dimensiunea jgheabului necesar rulării la trecerea la nivel.
    16. CONVOI DE MANEVRĂ - Un grup de vehicule feroviare legate între ele, care se manevrează prin tragere sau împingere, între grupele de linii ale aceleiaşi staţii cu sau fără depăşirea incintei staţiei, precum şi între staţie şi o linie a unui operator economic, conform prevederilor stabilite în PTE.
    17. CUPLĂ - Aparat de tracţiune şi legare prin intermediul căruia se leagă două vehicule feroviare între ele.

    D
    1. DEBLEU - Săpătură deschisă, de formă regulată executată sub nivelul terenului natural, pentru realizarea platformei unei căi ferate.
    2. DECLIVITATE - Raportul dintre diferenţa de nivel dintre două puncte consecutive stabilite ale unui traseu şi distanţa orizontală dintre aceste puncte, exprimat în mm/m sau 0/00.
    3. DISPECER CIRCULAŢIE - Salariat care coordonează activitatea de circulaţie pe reţeaua feroviară sau pe o parte a acesteia, având competenţe de a lua decizii operative corespunzătoare.
    4. DISPECER ENERGETIC FEROVIAR - Salariat care coordonează activitatea de exploatare a liniei de contact pentru tracţiunea electrică.
    5. DISPLAY - Afişaj pe monitor color într-o grafică stabilită, utilizat la instalaţiile CE, sisteme informatice sau pentru informarea publicului în legătură cu mersul trenurilor de călători.
    6. DISPOZITIV DE MANEVRARE - Dispozitiv care permite manevrarea acelor unui macaz.
    7. DISPOZIŢIE SCRISĂ - Ordin în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare care se transmite prin mijloace de telecomunicaţie şi care se înregistrează şi se confirmă cu număr, oră şi semnătură.
    8. DISPOZIŢIE VERBALĂ - Ordin care se transmite direct sau prin mijloacele de telecomunicaţie şi care nu se înregistrează.
    9. DISTANŢĂ DE CIRCULAŢIE - Porţiunea de linie cuprinsă între două puncte de secţionare pe care nu trebuie să se găsească în acelaşi timp decât un singur tren.
    10. DUBLĂ JONCŢIUNE - Dispozitiv format din patru aparate de cale, două linii de încrucişare dublă şi linii de legătură, montat pentru a permite circulaţia vehiculelor feroviare de pe o linie pe alta.

    E
    1. ECLISE - Piese de asamblare a şinelor de cale ferată care se aplică sub coroana şinei şi care servesc la îmbinarea a două şine consecutive, pentru asigurarea continuităţii de rulare pe acestea. Eclisele se folosesc şi pentru blocarea prin eclisare a acelor macazului a cărui poziţie nu trebuie schimbată din considerente de siguranţă circulaţiei.
    2. EuroCity - EC, EuroNight - EN - Trenuri internaţionale de călători, având rangul doi, care circulă pe reţelele a cel puţin două administraţii europene de cale ferată.

    F
    1. FIXĂTOR DE VÂRF - Dispozitiv având rolul de a asigura lipirea acului unui macaz de contraacul său şi zăvorârea în poziţia comandată.
    2. FRÂNA DE CALE - Dispozitiv de reducere a vitezei vagoanelor care se triază pe cocoaşă, acţionat telecomandat sau automat, astfel încât vagoanele să se oprească pe liniile de acumulare, fără ca viteza de ciocnire cu vehiculele triate anterior, să afecteze vehiculele feroviare sau marfa transportată.

    G
    1. GABARIT DE LIBERĂ TRECERE - Contur geometric limită, transversal în plan vertical şi perpendicular pe axa longitudinală a căii, în interiorul căruia, afară de materialul rulant, nu se admite să pătrundă nici o parte a construcţiilor - poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele - sau a instalaţiilor fixe - semnale, coloane şi altele asemenea - şi nici materiale sau obiecte depozitate de-a lungul liniei curente sau în staţii.
    2. GRAFIC DE CIRCULAŢIE - Reprezentarea grafică a mersurilor de tren în timp şi spaţiu, pe o durată de 24 de ore, după un plan de mers dinainte stabilit.
    3. GRUPĂ DE EXPEDIERE - D - Grupă de linii în staţiile tehnice sau de triaj afectată pregătirii şi expedierii trenurilor.
    4. GRUPĂ DE PRIMIRE - A - Grupă de linii în staţiile tehnice sau de triaj afectată pentru primirea trenurilor de marfă şi pregătirea acestora în vederea descompunerii.
    5. GRUPĂ DE RETRIERE - C - Grupă de linii în staţiile de triaj afectată pentru retrierea vagoanelor acumulate în grupa B în vederea aranjării vagoanelor în trenurile de marfă, în ordinea stabilită de reglementările specifice.
    6. GRUPĂ TEHNICĂ - Grupă de linii în staţiile tehnice sau de triaj afectată pentru compunerea, salubrizarea şi pregătirea tehnică a trenurilor.
    7. GRUPĂ DE TRIERE - B - Grupă de linii în staţiile tehnice sau de triaj afectată acumulării vagoanelor de marfă triate, în vederea formării trenurilor.

    H
    1. HALTĂ DE CĂLĂTORI - Haltă deschisă pentru traficul de călători, cu vânzător de bilete, notată cu "hc", sau fără vânzător de bilete, notată cu "h", care nu este punct de secţionare.

    I
    1. INTERCITY - IC, INTERCITY EXPRES - ICE - Trenuri de călători care circulă în rangul II pe reţeaua CFR, făcând legătura între marile oraşe.
    2. IMPIEGAT DE MIŞCARE - IDM - Salariat absolvent al unui curs de calificare, autorizat să organizeze şi să execute activităţi în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare într-o staţie de cale ferată.
    3. IDM DISPOZITOR - IDM care are dreptul să manipuleze instalaţiile de siguranţă circulaţiei, să ceară şi să obţină cale liberă, să dispună executarea tuturor operaţiilor legate de primirea, expedierea, trecerea trenurilor, executarea manevrei şi utilizarea mijloacelor pe care le are la dispoziţie, precum şi alte operaţii de exploatare.
    4. IDM EXTERIOR - IDM care din ordinul IDM dispozitor execută sarcini privind activitatea de pregătire a expedierii trenurilor, expedierea acestora la timp, precum şi alte operaţii în funcţie de volumul de lucru şi specificul staţiei.
    5. IDM LOCALIST - IDM care, în staţiile de cale ferată cu activitate complexă, preia o parte din sarcinile IDM dispozitor în special cele legate de comunicările cu staţiile vecine şi cu operatorul de circulaţie, aflându-se în subordinea directă a IDM dispozitor.
    6. INCINTA STAŢIEI - Spaţiul cuprins între semnalele de intrare ale unei staţii sau halte de mişcare, pe care se află liniile, instalaţiile şi construcţiile necesare desfăşurării activităţilor în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare.
    7. INIMĂ DE ÎNCRUCIŞARE - Ansamblu de piese metalice din componenţa aparatului de cale, ce permite trecerea vehiculelor feroviare de pe o linie pe alta.
    8. INSTALAŢIE DE ASIGURARE CU ÎNCUIETORI CU CHEI CU ŞI FĂRĂ INTER-BLOCARE - Ansamblul de echipamente mecanice şi electrice cu care IDM, Împreună cu revizorii de ace şi/sau acarii, asigură încuierea macazurilor şi punerea semnalelor mecanice pe liber numai dacă acestea sunt poziţionate corespunzător parcursului comandat pentru trecerea trenului.
    9. ÎNCUVIINŢARE - Accept dat de către IDM, în scris sau verbal, pentru întreţinerea, verificarea şi revizia unor instalaţii în cazurile prevăzute în prezentul regulament, precum şi pentru circulaţia unor vehicule feroviare fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele.

    J
    1. JOANTĂ - Ansamblu constructiv care asigură legătura între capetele a două şine adiacente, pentru realizarea continuităţii mecanice a firului de şină şi a suprafeţelor de rulare ale ciupercii şinei.
    2. JOANTĂ IZOLANTĂ - Joantă care realizează întreruperea circuitului electric între capetele a două cupoane de şine consecutive.
    3. JOANTĂ DE RACORDARE - Joantă care realizează legătura între două şine de cale ferată de tip diferit.
    4. JOANTĂ IZOLANTĂ FĂRĂ GABARIT - Joantă izolantă aflată în cale într-un loc în care vagoanele aflate în staţionare intră în gabaritul de liberă trecere al liniei vecine.
    5. JONCŢIUNE - Punctul unde se realizează conexiunea unor elemente ale liniilor de cale ferată între ele.

    L
    1. LIMITĂ DE MANEVRĂ A STAŢIEI - punctul până la care se pot executa mişcări de manevră fără a depăşi limita incintei staţiei. Limita de manevră este marcată pe teren prin semnalul de intrare al staţiei pe cale simplă, respectiv indicatorul fix de acoperire al punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată sau prin semnalul de intrare al liniei normale pe secţii cu cale dublă când linia dublă nu este prevăzută cu semnal de intrare.
    2. LINIE ABĂTUTĂ - Linie de circulaţie care se ramifică prin aparatele de cale din linia directă.
    3. LINIE CURENTĂ - Porţiunea de linie cuprinsă între două semnale de intrare din sensuri opuse a două staţii vecine.
    4. LINIE DE CIRCULAŢIE, MANEVRĂ, ÎNCĂRCARE/DESCĂRCARE, TRAGERE, GARARE, DEPOZIT - Linii construite şi afectate prin PTE unui anumit scop, afectare ce nu se poate schimba decât în anumite condiţii prevăzute de reglementările specifice.
    5. LINIE DE EVITARE - Linie înfundată construită la capetele staţiilor sau în punctele de joncţiune cu liniile operatorilor economici, cu scopul de a asigura îndeplinirea condiţiilor pentru efectuarea parcursurilor simultane de circulaţie şi manevră precum şi pentru a evita fugirea vagoanelor care staţionează pe liniile staţiei sau pe liniile operatorilor economici spre linia curentă sau accesul nepermis pe liniile staţiei de pe liniile operatorilor economici.
    6. LINIE DIRECTĂ - Linie situată în incinta staţiei aflată în prelungirea liniei curente, fără abatere la intrare sau ieşire.
    7. LINIE DE PEAGE - Linie care uneşte două staţii ale unei administraţii de cale ferată, trecând pe teritoriul unei administraţii de cale ferată vecine.
    8. LINIE DE SCĂPARE - Linie înfundată construită în scopul de a opri un tren scăpat sau vagoane fugite pe secţii de circulaţie cu pante mari, pentru a proteja distanţa de circulaţie următoare.
    9. LFI - linie ferată industrială - linii pe care se desfăşoară operaţiuni de transport feroviar, precum şi servicii conexe sau adiacente acestora şi care nu sunt administrate de Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A.
    10. LINII ÎNCĂLECATE - Linii de ecartament diferit în care cel puţin un fir de şină al unei linii este amplasat între firele de şină ale celeilalte linii aşezate pe acelaşi terasament.
    11. LOC PLAN - Zonă plană pe suprafaţa de rulare a roţilor vehiculelor de cale ferată, care face ca roata vagonului să nu ruleze normal, producând zgomot puternic şi săltarea violentă a boghiului şi/sau a vagonului.
    12. LUMINOSCHEMĂ - tablou sinoptic pe care sunt amplasate elemente optice astfel încât să se redea configuraţia geografică şi funcţională a liniilor, macazurilor şi semnalelor dintr-o staţie de cale ferată, precum şi informaţii necesare efectuării activităţii de circulaţie a trenurilor şi de manevră.
    13. LUNGIMEA UTILĂ A LINIEI - Lungimea unei linii, măsurată între mărcile de siguranţă, sau între marca de siguranţă şi semnalul de ieşire, dacă acesta se află înaintea mărcii de siguranţă.

    M
    1. MACAZ - Subansamblu al unui aparat de cale compus din ace, contraace, şine de legătură, traverse şi material mărunt de cale.
    2. MACAZ DE ACOPERIRE - Macazul care separă parcursurile de manevră sau circulaţie incompatibile.
    3. MACAZ CONJUGAT - Macaz care nu se poate manipula decât dacă macazul sau sabotul cu care este în dependenţă se află în poziţia stabilită prin programul de zăvorâre.
    4. MANEVRĂ UNGHIULARĂ - Mişcarea de manevră ce se execută în staţii înzestrate cu instalaţii CED sau CE, de pe o linie pe alta, cu schimbarea sensului de mers, pe baza indicaţiilor semnalelor luminoase de manevră şi parcursului executat.
    5. MARCĂ DE SIGURANŢĂ - Element de semnalizare amplasat între două linii alăturate, care stabileşte limita zonei de staţionare a vehiculelor feroviare pe o linie, fără ca acestea să afecteze gabaritul de liberă trecere pe linia vecină.

    O
    1. OPERATOR DE CIRCULAŢIE - Salariat aparţinând administratorului infrastructurii feroviare publice care conduce activitatea de circulaţie a trenurilor pe una sau mai multe secţii de circulaţie, având în subordine IDM din staţiile situate pe secţiile respective, sau agenţii punctelor de secţionare în cazul secţiilor cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor.
    2. OPERATOR DE MANEVRĂ FEROVIARĂ - Persoană juridică română, cu capital de stat şi/sau privat, a cărei activitate principală în domeniul transportului feroviar constă numai în efectuarea de operaţiuni de manevră pe căile ferate din România şi care deţine autorizaţie pentru manevră feroviară.
    3. OPERATOR DE TRANSPORT FEROVIAR - Operator economic, cu capital de stat sau privat, care a obţinut o licenţă în conformitate cu legislaţia în vigoare, a cărui activitate principală constă în efectuarea de prestaţii de transport de marfă feroviar şi/sau de călători pe calea ferată, tracţiunea fiind asigurată obligatoriu de acest operator economic; acest termen include, de asemenea, şi operatorii economici care asigură numai tracţiunea.
    4. OPERAŢIUNI DE TRANSPORT FEROVIAR - Transportul feroviar - circulaţia trenurilor şi manevra feroviară - precum şi serviciile adiacente (activităţi care se desfăşoară în legătură nemijlocită cu/sau în timpul transportului feroviar) şi conexe acestuia (activităţile care au ca obiect asigurarea desfăşurării în siguranţă a transportului feroviar).

    P
    1. PANTĂ - Porţiunea de linie de cale ferată înclinată faţă de orizontală pe care vehiculele feroviare o parcurg, în sensul coborârii acesteia.
    2. PARCURS DE EXPEDIERE - Porţiunea de linie cuprinsă între primul vehicul din capul trenului ce se expediază şi semnalul de intrare al staţiei din sensul opus pe direcţia de mers.
    3. PARCURS DE INTRARE - Porţiunea de linie care cuprinde aparatele de cale şi liniile de legătură dintre acestea, de la primul macaz de intrare până la marca de siguranţă a liniei de primire amplasată în capătul pe unde intră trenul.
    4. PARCURS DE IEŞIRE - Porţiunea de linie care cuprinde aparatele de cale şi liniile de legătură dintre acestea, de la marca de siguranţă a liniei de ieşire şi până la ultimul macaz inclusiv peste care trece trenul la ieşirea din staţie.
    5. PARCURS DE PRIMIRE - Porţiunea de linie cuprinsă între semnalul de intrare şi semnalul de ieşire sau porţiunea de linie cuprinsă între semnalul de intrare şi marca de siguranţă de la ieşire a liniei pe care va fi primit trenul, când această linie nu are semnal individual de ieşire.
    6. PARCURS DE MANEVRĂ - Porţiunea de linii şi macazuri pentru care au fost asigurate condiţiile de siguranţă circulaţiei, necesară efectuării unei operaţiuni de manevră.
    7. PARCURSURI COMPATIBILE - Parcursuri care se pot executa simultan, fără a periclita siguranţa circulaţiei.
    8. PARTIDĂ DE MANEVRĂ - Formaţie compusă din conducătorul de manevră şi cel puţin încă un agent autorizat pentru efectuarea manevrei.
    9. PARTIDĂ DE TREN - Formaţie compusă din cel puţin mecanicul trenului şi mecanicul ajutor sau şeful de tren, respectiv alt agent autorizat pentru a executa funcţia de şef de tren. În plus, pentru desfăşurarea activităţii privind circulaţia trenurilor şi manevra, trenul poate fi deservit şi de alt personal autorizat.
    10. PLAN DE MANEVRĂ - Dispoziţie scrisă sau verbală transmisă conducătorului manevrei de către IDM sau operatorul de manevră, prin care se stabilesc operaţiile de manevră ce urmează a fi executate precum şi condiţiile de efectuare a acestora.
    11. POST DE MACAZURI - Post deservit de unul sau mai mulţi agenţi care manipulează macazurile aflate într-o anumită zonă din incinta staţiei şi care serveşte la efectuarea circulaţiei trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare.
    12. PUNCT DE SECŢIONARE - Amenajare constând din dispozitiv de linii, construcţii şi instalaţii sau părţi componente ale unei instalaţii (semnale luminoase BLA) care determină capacitatea de circulaţie; două puncte de secţionare delimitează distanţa pe care nu trebuie să se găsească în acelaşi timp decât un singur tren.
    13. PORŢIUNE DE LINIE SLĂBITĂ - Porţiunea de linie care impune circulaţia trenurilor cu viteză redusă faţă de cea prevăzută în livretul cu mersul trenurilor.

    R
    1. RAMBLEU - Umplutură de formă regulată executată din pământ sau alte materiale de masă peste nivelul natural al terenului, servind la realizarea platformei căii.
    2. RAMPĂ - Porţiune de linie de cale ferată înclinată faţă de orizontală pe care vehiculele feroviare o parcurg în sensul urcării acesteia.
    3. REAVIZ DE SOSIRE - Comunicare, prin telefon, a orei, prin care IDM din staţia care primeşte un tren, confirmă către IDM din staţia vecină care a expediat trenul, că trenul a sosit complet şi linia curentă a rămas liberă - oră care se înregistrează de ambii IDM în registrul unificat de căi libere comenzi şi mişcare sub formă de fracţie (la numărător ora efectivă de sosire, iar la numitor ora reală de transmitere şi primire).
    4. RESTRICŢIE DE VITEZĂ - Reducerea prevăzută sau neprevăzută a unei viteze de circulaţie stabilite, pentru o porţiune de linie de cale ferată.

    S
    1. SABOT DE DERAIERE - Dispozitiv amplasat în afara căii la un fir al liniei care, prin aşezare pe şină provoacă deraierea roţii vehiculului care se angajează peste el.
    2. SAT - Instalaţie de semnalizare automată fără semibariere care emite semnale optice şi acustice la apropierea trenului de o trecere la nivel, în scopul interzicerii circulaţiei rutiere.
    3. SECTOR DE BLOC - Distanţa cuprinsă între două semnale luminoase consecutive de trecere ale blocului de linie automat.
    4. SECŢIUNE IZOLATĂ - Porţiune de cale ferată (sau aparat de cale), cu control electric, care se delimitează prin joante izolante.
    5. ŞEF STAŢIE - persoană calificată şi autorizată aparţinând administratorului sau gestionarilor infrastructurii feroviare şi care are responsabilităţi privind activitatea de circulaţie şi manevră şi care administrează una sau mai multe staţii de cale ferată.

    T
    1. TALONARE - Manevrarea de către roţile unui vehicul de cale ferată a acelor unui macaz, prin atacare falsă pe la călcâi.
    2. TC - Denumire generică dată mijloacelor - TTR telegraf, telefon, radio.
    3. TIPUL DE ŞINĂ - Codificare generică a şinelor de cale ferată egală cu masa unui cupon de şină cu lungimea de un metru, exprimată în kilograme.

    V
    1. VAGON DE SERVICIU - Vagonul destinat personalului de tren.


    
ANEXA 5
    la Regulamentul nr. 005

                                "NOTĂ DE FRÂNE"

    Unitatea .........................
    Trenul ........................... data ..............
                                                            (zi, luna, an)
┌────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────┬──────────────┐

│Nr. │ │ Frâne automate │Frâne de mână │
│crt.│ Numărul vagonului ├─────────┬───────────┼──────────────┤
│ │ │ defecte │ bune │ defecte │
│ │ │ │ izolate │ defecte │
├────┼───────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
├────┼──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┼─────────┼───────────┼──────────────┤
│ 1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────┼───────────┼──────────────┤
│ 2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────┼───────────┼──────────────┤
│ 3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────┼───────────┼──────────────┤
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────┼───────────┼──────────────┤
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────┼───────────┼──────────────┤
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────┼───────────┼──────────────┤
├────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────┴───────────┴──────────────┤
│ În compunerea trenului sunt vagoane cu: │
├────┬───────────────────────┬──────────────────┬────────┬────────────────────┤
│Nr. │ saboţi din materiale │frână nemoderabilă│frână cu│ roţi mici pentru │
│crt.│compozite tip K sau L-L│ la slăbire │ disc │transport automobile│
├────┼───────────────────────┼──────────────────┼────────┼────────────────────┤
│ *) │ │ │ │ │
└────┴───────────────────────┴──────────────────┴────────┴────────────────────┘

    Legat locomotiva de remorcare la tren, ora: ......
    Proba frânelor terminată, ora: ......
    Revizorii tehnici de vagoane s-au întâlnit cu proba frânelor la vagonul:
    ┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐
    └──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘
    Revizor tehnic de vagoane Primit,
    (agent autorizat)
    1. ................................ Agent OTF ....................
    2. ................................

    NOTĂ:
    *) Se va bifa ceea ce corespunde realităţii.



    
ANEXA 6
    la Regulamentul nr. 005

                PROCENTELE DE MASĂ FRÂNATĂ ÎN FUNCŢIE DE PANTĂ,
            PENTRU MENŢINEREA PE LOC A TRENURILOR CU FRÂNELE DE MÂNĂ

┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│ Panta caracteristică (0/00) │ Procentul de masă frânată │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 0-3 │ 3 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 4-5 │ 4 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 6-7 │ 6 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 8-9 │ 7 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 10-11 │ 8 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 12-13 │ 9 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 14-15 │ 10 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 16-17 │ 11 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 18-19 │ 12 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 20-21 │ 14 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 22-23 │ 15 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 24-25 │ 16 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 26-27 │ 17 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 28-29 │ 18 │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 30 │ 19 │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘



    
ANEXA 7
    la Regulamentul nr. 005

    UNITATEA ......................

                     Notă de repartizare a frânelor de mână

    Din trenul numărul ........ din data de ..............

    În timpul parcursului de la staţia ................ la staţia .............
  la ordinul mecanicului, în caz de oprire a trenului în linie curentă, agenţii
  trenului vor strânge frânele de mână la vagonul nr. ....., la vagonul
  nr. ....., la vagonul nr. ....., la vagonul nr. ....., la vagonul nr. .....,
  la vagonul nr. ...... la vagonul nr. ....., la vagonul nr. ...... .

           Întocmit, Primit,
          (semnătura) (semnătura)



    
ANEXA 8
    la Regulamentul nr. 005

                      CULORI ŞI SIMBOLURI FOLOSITE PENTRU
                 TRASAREA TRENURILOR PE GRAFICUL DE CIRCULAŢIE

*Font 9*
┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┐
│ │ │ Trasa trenului │
│ Felul trenului │ Rangul ├────────┬───────────────┤
│ │ │culoare │ mod de │
│ │ │ │ reprezentare │
│ │ │ │ grafică │
├──────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼───────────────┤
│Trenuri peste orice rang şi în rangul I │Trenuri peste│ Roşu │ Linie │
│ │orice rang şi│ │ întreruptă, │
│ │ rangul I │ │ cu semnul "X" │
├──────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼───────────────┤
│Trenuri exprese, intercity, rapide şi accelerate │ II şi III │ Roşu │Linie continuă │
│de călători │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼───────────────┤
│Trenuri de persoane şi trenuri mixte │ IV │Albastru│Linie continuă │
├──────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼───────────────┤
│Trenuri internaţionale de marfă, trenuri de marfă │ V │ Verde │Linie continuă │
│cu afectări speciale (mărfuri perisabile, vietăţi,│ │ │ │
│containere, trafic Intermodal) │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼───────────────┤
│Trenuri de marfă interregionale sau regionale │ VI │ Negru │Linie continuă │
│(altele decât cele locale de marfă), trenuri │ │ │ │
│navete, trenuri cu vagoane goale │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼───────────────┤
│Trenuri locale de marfă, trenuri convoaie de │ VII │ Verde │ Linie │
│manevră, trenuri de serviciu, locomotive │ │ │ întreruptă, │
│izolate, UAM │ │ │ cu semnul "X" │
└──────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴────────┴───────────────┘


    NOTĂ:
    1. Pentru locomotivele izolate cu sau fără vagoane, se va trasa, în culoarea specifică rangului, o linie întreruptă.
    2. Locomotivele de multiplă tracţiune se vor trasa cu linie punctată deasupra, respectiv sub trasa propriu zisă a trenului, în funcţie de poziţia în tren.
    3. Trasa unor trenuri va fi completată pe unele intervale cu următoarele semne suplimentare:
    - un cerc plin roşu, când în tren sunt vagoane din categoria explozibilelor;
    - literele "GD" când în tren sunt vagoane cu transporturi excepţionale.
    4. Alte notaţii:
    - numărul dispoziţiei operatorului de circulaţie se va înscrie pe grafic într-un cerc;
    - linia de circulaţie din staţie ocupată se va reprezenta printr-o linie continuă neagră, iar linia închisă, printr-o linie continuă, roşie.


    
ANEXA 9
    la Regulamentul nr. 005

    CNCF "CFR" S.A.
    Unitatea ..................... Unicat
                                                   (pt. conducătorul manevrei)
    Seria ........ Nr. ...............

                                PLAN DE MANEVRĂ

    TREN ........../DATA ................

    - Tonajul maxim cu care se execută manevra = ....... tone
    - Procent de frânare la menţinere pe loc = ......... %;
    - Procent de frânare la manevră = .................. %;
    - Tendinţa de fugire a vagoanelor = ...............;
    - Vagoanele aflate pe liniile pe care se manevrează sunt asigurate după
    cum urmează:
    a) cu frâne de mână strânse:
    - la linia ........ la vag ........., la vag ........, la vag ...........,
    - la linia ........ la vag ........., la vag ........, la vag ...........,
    - la linia ........ la vag ........., la vag ........, la vag .......... .
    b) cu saboţi de mână aplicaţi:
    - la linia ........ la vag ........., la vag ........, la vag ...........,
    - la linia ........ la vag ........., la vag ........, la vag ...........,
    - la linia ........ la vag ........., la vag ........, la vag .......... .
    - Operaţii de manevră de executat: .......................................
    ..........................................................................
    ..........................................................................
    ..........................................................................
    ........................................................................ .
    - Condiţii speciale: .....................................................
    ..........................................................................
    ..........................................................................
    ........................................................................ .
    - După terminarea manevrei asiguraţi vagoanele rămase cu frâne de mână şi
    saboţi de mână;
    - Respectaţi NSPM la manevră! Atenţie la locurile periculoase: ...........
    ..........................................................................

    Întocmit IDM,

    CNCF "CFR" S.A.
    Unitatea ..................... Copie (la carnet)

    Seria ........ Nr. ...............

                                PLAN DE MANEVRĂ

    TREN ......../DATA ..............

    - Tonajul maxim cu care se execută manevra = ....... tone
    - Procent de frânare la menţinere pe loc = ......... %;
    - Procent de frânare la manevră = .................. %;
    - Tendinţa de fugire a vagoanelor = ...............;
    - Vagoanele aflate pe liniile pe care se manevrează sunt asigurate
    după cum urmează:
    a) cu frâne de mână strânse:
    - la linia ........ la vag ........., la vag ......., la vag ............,
    - la linia ........ la vag ........., la vag ......., la vag ............,
    - la linia ........ la vag ........., la vag ......., la vag ........... .
    b) cu saboţi de mână aplicaţi:
    - la linia ........ la vag ........., la vag ......., la vag ............,
    - la linia ........ la vag ........., la vag ......., la vag ............,
    - la linia ........ la vag ........., la vag ......., la vag .............

    - Operaţii de manevră de executat: .......................................
    ..........................................................................
    ..........................................................................
    ..........................................................................
    .......................................... .
    - Condiţii speciale: .....................................................
    ..........................................................................
    ..........................................................................
    ........................................ .
    - După terminarea manevrei asiguraţi vagoanele rămase cu frâne de mână şi
    saboţi de mână.
    - Respectaţi NSPM la manevră! Atenţie la locurile periculoase: ...........
    ........................................................................ .

       Întocmit IDM, Primit
                                                       Conducător manevră,



    
ANEXA 10
    la Regulamentul nr. 005

                 Instrucţiuni de lucru pentru unităţile în care
                   este implementat sistemul informatic IRIS

    
ART. 1
    (1) Prezentele reglementări cuprind instrucţiuni specifice exploatării sistemului informatic IRIS, privitoare la circulaţia trenurilor.
    (2) Aplicaţiile sistemului informatic IRIS privitoare la circulaţia trenurilor, şi anume "Planificarea circulaţiei trenurilor - ATLAS" - denumit în continuare ATLAS, "Raportarea circulaţiei trenurilor - CRONOS" - denumit în continuare CRONOS şi "Monitorizarea circulaţiei trenurilor - FOCUS" - denumit în continuare FOCUS, sunt produse informatice utilizate în activitatea de transport feroviar.
    (3) Prin prezentele reglementări se asigură exploatarea echipamentelor din dotarea unităţilor/subunităţilor CFR, denumite în continuare staţii de lucru IRIS, având în vedere prevederile livretelor de mers, ale programelor de circulaţie şi dispoziţiile operatorului de circulaţie.
    
ART. 2
    IRIS este destinat atât programării şi înregistrării datelor privind circulaţia trenurilor, introduse manual de către operatorii de circulaţie din cadrul Biroului Central de Coordonarea Traficului Feroviar - denumit în continuare RCC, Regulatoarelor de Circulaţie Regionale - denumite în continuare RCR şi Regulatoarelor de Circulaţie - denumite în continuare RC şi de către IDM din staţiile şi haltele de mişcare, cât şi raportării acestora, prin interogări, conform procedurilor specifice.
    
ART. 3
    (1) Datele privind programarea circulaţiei trenurilor se introduc manual şi se transmit automat prin IRIS-ATLAS. Aceste date sunt următoarele:
    a) transmiterea programului zilnic de circulaţie către unităţile din sistem (această operaţiune se face automat de către IRIS fără intervenţia nici unui utilizator);
    b) transmiterea modificărilor făcute la programul de circulaţie în vigoare;
    c) adaptări ale programului zilnic de circulaţie, care constau în:
    c1) anulări de trenuri pe perioada dorită de utilizator;
    c2) modificări ale staţiilor de expediţie sau destinaţie a trenurilor;
    c3) modificări ale orelor de circulaţie ale trenurilor;
    c4) modificări de timp de mers;
    c5) crearea unui tren nou;
    c6) circulaţia unui tren utilizând trasa altui tren;
    c7) repunerea în circulaţie a unui tren;
    c8) devierea unui tren utilizând trasa altui tren.
    (2) Programul de circulaţie introdus poate fi vizualizat atât tabelar cât şi grafic.
    (3) Utilizatorii aplicaţiei sunt dispecerii şi operatorii de circulaţie de la nivel central, operatorii de circulaţie din compartimentul de programare de la nivel regional şi de la regulatoarele de circulaţie.
    
ART. 4
    La nivel central, regional şi al Regulatoarelor de Circulaţie se va face urmărirea operativă a circulaţiei trenurilor care circulă sau urmează să între pe secţia de circulaţie pe care o conduce cu IRIS-FOCUS.
    
ART. 5
    (1) La nivel central dispoziţiile şi datele privind programarea şi conducerea circulaţiei trenurilor, se introduc manual şi se transmit automat prin IRIS-CRONOS. Acestea, împreună cu interogările specifice, sunt următoarele:
    a) dispoziţii în legătură cu circulaţia trenurilor pentru RCR:
    a1) emitere dispoziţii de circulaţie pentru RCR;
    a2) controlul primirii dispoziţiilor la destinaţie;
    a3) primirea avizărilor transmise de operatorii de circulaţie RCR;
    b) interogări ale sistemului cu privire la:
    b1) întârzieri ale trenurilor şi explicaţiile asupra cauzelor acestora;
    b2) întârzieri ale trenurilor neexplicate de către IDM;
    c) încadrări ale întârzierilor trenurilor pe coduri, la îndrumare, în parcurs în mod operativ;
    d) dispoziţii de adaptare a programului zilnic, decadic şi lunar de circulaţie pentru trenurile interregionale, conform modului de lucru stabilit prin reglementările specifice în vigoare:
    d1) anulări de trenuri pe perioada dorită de utilizator;
    d2) modificări ale staţiilor de expediţie sau destinaţie a trenurilor;
    d3) trenuri suplimentare faţă de programul de circulaţie care se vor raporta ca atare (de către IDM ca suplimentare);
    d4) circulaţia unui tren utilizând trasa altui tren;
    d5) repunerea în circulaţie a unui tren.
    (2) Programul de circulaţie poate fi vizualizat tabelar şi grafic.
    (3) Utilizatorii aplicaţiei sunt dispecerii şi operatorii de circulaţie de la nivel central - RCC.
    
ART. 6
    (1) La nivel regional dispoziţiile şi datele privind programarea şi conducerea circulaţiei trenurilor, se introduc manual şi se primesc/transmit automat prin IRIS. Acestea, împreună cu interogările specifice, sunt următoarele:
    a) dispoziţii în legătură cu circulaţia trenurilor pentru regulatoarele de circulaţie:
    a1) emitere dispoziţii de circulaţie;
    a2) controlul primirii dispoziţiilor la destinaţie;
    a3) transmitere avizări către nivelul central;
    b) primirea automată prin IRIS a:
    b1) dispoziţiilor de circulaţie emise din nivelul central;
    b2) avizărilor transmise de către IDM operatorilor de circulaţie;
    c) interogări ale sistemului cu privire la:
    c1) întârzieri ale trenurilor şi explicaţiile acestora;
    c2) întârzieri ale trenurilor neexplicate de către IDM;
    d) încadrări ale întârzierilor trenurilor pe coduri, la îndrumare, în parcurs în mod operativ;
    e) dispoziţii în legătură cu adaptarea programului de circulaţie zilnic, decadic şi lunar pentru trenurile care circulă pe raza regionalei conform modului de lucru stabilit prin reglementările specifice în vigoare:
    e1) anulări de trenuri pe perioada dorită de utilizator;
    e2) modificări ale staţiilor de expediţie sau destinaţie a trenurilor:
    e3) trenuri suplimentare faţă de programul de circulaţie care se vor raporta ca atare (de către IDM ca suplimentare);
    c4) circulaţia unui tren utilizând trasa altui tren;
    c5) repunerea în circulaţie a unui tren.
    (2) Programul de circulaţie poate fi vizualizat tabelar şi grafic.
    (3) Utilizatorii aplicaţiei sunt operatorii de circulaţie de la nivelul regional - RCR.
    
ART. 7
    (1) La nivelul Regulatoarelor de Circulaţie dispoziţiile şi datele privind programarea, conducerea şi urmărirea circulaţiei trenurilor, se introduc manual şi se primesc şi transmit automat prin IRIS. Aceste activităţi sunt organizate astfel:
    a) activităţi de programare operativă a circulaţiei trenurilor, gestionate de operatorul de la compartimentul program de circulaţie din cadrul RC;
    b) dispoziţii în legătură cu adaptarea programului de circulaţie zilnic, decadic şi lunar pentru trenurile care circulă pe raza RC, conform modului de lucru stabilit în reglementările specifice în vigoare, după lansarea programului:
    b1) anulări de trenuri pe perioada dorită de utilizator;
    b2) modificări ale staţiilor de expediţie sau destinaţie a trenurilor;
    b3) trenuri suplimentare faţă de programul de circulaţie care se vor raporta ca atare (de către IDM ca suplimentare);
    b4) circulaţia unui tren utilizând trasa altui tren;
    b5) repunerea în circulaţie a unui tren.
    (2) Activităţi de conducere şi urmărire operativă a circulaţiei trenurilor, gestionate de operatorul de circulaţie:
    a) dispoziţii în legătură cu circulaţia trenurilor:
    a1) emitere dispoziţii de circulaţie;
    a2) controlul primirii de către IDM a dispoziţiilor transmise de operatorul de circulaţie;
    a3) transmitere avizări către RCR;
    b) primirea automată prin IRIS a:
    b1) dispoziţiilor în legătură cu circulaţia trenurilor de la nivel regional;
    b2) menţiunilor privind compunerea şi condiţiile speciale de circulaţie a trenurilor transmise de către IDM;
    b3) mesajelor privind circulaţia trenurilor semnalizate necorespunzător;
    b4) mesajelor privind trenurile gata de expediere raportate din staţiile de triaj şi tehnice de marfă sau călători;
    b5) avizărilor transmise de către IDM operatorului de circulaţie;
    b6) explicaţiilor privind întârzierea trenurilor transmise de IDM operatorului de circulaţie.
    (3) Activităţi de analiză şi urmărire operativă a circulaţiei trenurilor, gestionate de operatorul de la compartimentul Analiza circulaţiei din cadrul regulatorului de circulaţie:
    a) interogări ale sistemului cu privire la:
    a1) întârzieri ale trenurilor şi explicaţiile acestora;
    a2) întârzieri ale trenurilor neexplicate de către IDM;
    b) încadrări ale întârzierilor trenurilor pe coduri, la îndrumare şi în parcurs precum şi stabilirea responsabilităţilor, în mod operativ.
    (4) Utilizatorii aplicaţiei sunt operatorii de circulaţie de la nivelul Regulatoarelor de Circulaţie.
    
ART. 8
    (1) La nivel de staţie se primesc în mod automat prin IRIS dispoziţiile în legătură cu circulaţia trenurilor, datele cu privire la programul circulaţie şi modificările operative ale acestuia şi se introduc manual pe măsura realizării efective a programului de circulaţie, în timp real, datele cu privire la circulaţia trenurilor din programul de circulaţie şi a trenurilor îndrumate pe rute ocolitoare, suplimentare, retrase în staţie sau care nu au respectat mersul stabilit în livretele de mers. Aceste activităţi sunt organizate astfel:
    a) raportări asupra circulaţiei reale a trenurilor din programul de circulaţie:
    a1) tren sosit în staţie - ora reală de sosire, numărul liniei de garare;
    a2) tren plecat din staţie - ora reală de plecare, numărul liniei plecare, numărul firului de circulaţie;
    a3) tren cu trecere prin staţie - ora reală de trecere, numărul liniei de trecere, numărul firului de circulaţie;
    a4) menţiuni de circulaţie - date privind compunerea şi eventualele condiţiile speciale de circulaţie ale trenurilor;
    b) raportări asupra nerespectării opririlor şi trecerilor trenurilor stabilite în mersul acestora:
    b1) opriri neitinerarice - un tren planificat cu trecere se raportează la sosire şi plecare;
    b2) trecere fără oprire - un tren planificat cu oprire se raportează la trecere.
    c) explicarea întârzierilor trenurilor - la solicitarea de a explica întârzierea unui anumit tren, solicitată automat de IRIS, IDM va introduce un text explicativ privitor la întârziere;
    d) raportări speciale:
    d1) raportare tren îndrumat pe ruta ocolitoare - pentru situaţiile de excepţie, când în staţie soseşte un tren îndrumat pe rută ocolitoare; acest tren nu este prevăzut în programul de circulaţie, dar trebuie raportat la sosire/plecare/trecere;
    d2) raportare tren suplimentar - pentru trenuri de ajutor, trenuri de lucru sau alte vehicule feroviare care circulă prin staţie în afara programului de circulaţie;
    d3) trenuri retrase în staţie - pentru situaţiile de excepţie, în care un tren din anumite motive trebuie retras în staţie după ce a fost expediat şi nu a mai ajuns în staţia vecină;
    d4) avizări către operatorul de circulaţie - pentru transmiterea avizărilor la operatorul de circulaţie şi listarea/vizualizarea avizărilor transmise anterior operatorului de circulaţie;
    d5) confirmări de primire a dispoziţiilor în legătură cu circulaţia trenurilor.
    
ART. 9
    Deranjamentele sistemului IRIS se consemnează prin înscriere de către IDM în registrul de revizia liniilor şi instalaţiilor de siguranţă circulaţiei; IDM avizează deranjamentul sistemului IRIS către operatorul de circulaţie şi personalul care întreţine sistemul informatic.

    Tabel 1
                            ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ
            a activităţilor personalului care utilizează componente
                          informatice din cadrul IRIS

*Font 8*
┌───────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ UNITATEA │COMPONENTA │ ACTIVITĂŢI │ NIVELUL PERSONALULUI │
│ │ IRIS │ │ CARE UTILIZEAZĂ IRIS │
├───────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Unităţi la │ ATLAS │- Adaptarea programului de circulaţie, │Şef Serviciu Circulaţie │
│ nivel │ │ corespunzător fiecărui nivel │central CFR; │
│ Central, ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Regional şi│ CRONOS │- Modificări operative ale programului de │Dispecer trenuri de │
│Regulatoare│ │ circulaţie pe fiecare nivel │marfă central CFR; │
│ │ │ " Dispoziţii de circulaţie (emitere, │Dispecer trenuri de │
│ │ │ urmărirea primirii şi călători │călători central CFR; │
│ │ │ executării) │Şef Tură RCR; │
│ │ │ " Încadrare întârzieri trenuri pe cauze │Dispecer Circulaţie; │
│ │ │ şi responsabili │Operator RCR; │
│ │ │- Luarea în primire a avizărilor transmise │Şef RC; │
│ │ │ din nivelul subordonat │Şef Tură RC; │
│ │ │ │Operator Şef RC; │
│ │ │ │Operator de circulaţie; │
│ │ │ │Operator programare RC. │
│ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ FOCUS │- Urmărirea în timp real a circulaţiei │Personal de conducere │
│ │ │ trenurilor pentru luarea deciziilor │de la nivel central şi │
│ │ │ operative de regularizare a circulaţiei │regional; │
│ │ │ │Dispecer circulaţie şi │
│ │ │ │operator circulaţie de │
│ │ │ │la RCR şi RC de la nivel│
│ │ │ │regional şi regulator. │
├───────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Unităţi/ │Raportarea │- Raportarea circulaţiei trenurilor │IDM sau după caz şef │
│subunităţi │circulaţiei│ conform programului de circulaţie zilnic │staţie │
│la nivelul │trenurilor │- Explicarea întârzierilor trenurilor │ │
│ staţiilor │ - CRONOS │- Luarea în primire şi raportarea │ │
│ de cale │ │ executării dispoziţiilor de circulaţie │ │
│ ferată şi │ │- Raportarea circulaţiei trenurilor │ │
│ haltelor │ │ suplimentare, îndrumate eronat, trenuri de│ │
│de mişcare │ │ lucru şi a trenurilor retrase în staţie │ │
│ │ │- Avizări către operatorul de circulaţie │ │
│ │ │ conform reglementărilor specifice şi a │ │
│ │ │ dispoziţiilor în vigoare precum şi │ │
│ │ │ transmiterea altor informaţii legate de │ │
│ │ │ circulaţia trenurilor sau siguranţa │ │
│ │ │ circulaţiei │ │
└───────────┴───────────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘


                                      ----




Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici



(click aici pentru a vedea toate aplicatiile CTCE)






Parteneri:

Contact

Bd. Decebal, nr. 32
Piatra Neamt
Romania
0233-211.020 , 218.110, 210.290, 210.291
0233.206.575

Contact Me

Urmariti-ne pe

Facebook