Doriti o forma actualizata, la zi, a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !
Forma consolidată la data 30.07.2014
Pret: 13,00 RON cu TVA



Actul este prezentat in forma neactualizata!

Puteti sa consultati o forma actualizata la data 30.07.2014, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act din dreapta.








 REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005
"Normativ privind proiectarea şi montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995", indicativ NP 102-04*)
EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 369 bis din 3 mai 2005

--------
    *) Aprobată prin Ordinul nr. 170 din 15 februarie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 369 din 3 mai 2005



    CAP. 1
    GENERALITATI

    1.1. Obiect şi domeniu de aplicare
    1.1.1. Prezentul normativ se referă la fatadele usoare ale construcţiilor, cunoscute sub denumirea de "sisteme de pereti cortina", care sunt utilizate pentru inchiderile totale sau partiale ale acestora. Acesta stabileste exigente de proiectare şi de montaj a peretilor cortina vitrati, în condiţiile satisfacerii cerințelor de calitate prevăzute în urmatoarele documente oficiale:
    ● Legea nr. 10/1995 - Legea calităţii în constructii.
    ● Hotărârea Guvernului României nr. 766/1997 (Anexa 3; categoria de importanţa a construcţiei).
    ● Normativul P-100-92 (clasa de importanţa a construcţiei).
    Se va considera ca aceste exigente sunt obligatorii şi au caracter minimal, în sensul că nu sunt limitative.
    1.1.2. Prin proiectarea sistemelor de pereti cortina se va urmări:
    ● limitarea avarierii unor componente rezistente ale sistemelor de pereti cortina vitrati şi evitarea posibilităţii de prabusire a intregului ansamblu, în vederea evitarii pierderilor de vieti omenesti, sau a ranirii grave a oamenilor (în special ca rezultat al spargerii geamurilor) şi limitarea pagubelor materiale;
    ● realizarea unor fatade cu o estetica deosebită, care să răspundă exigentelor arhitecturale impuse de proprietarii de cladiri.
    1.1.3. La montajul sistemelor de pereti cortina se va urmări:
    ● utilizarea de produse de calitatea celor prevăzute în proiect (calitate certificata atât prin agremente tehnice, cat şi prin determinari experimentale specifice, impuse de proiectant prin Caietul de Sarcini);
    ● aplicarea cu strictete a tehnologiilor de execuţie, specifice sistemului de perete cortina vitrat care a fost selectat;
    ● respectarea, pe santier, a tuturor detaliilor "de firma" continute de proiectul de execuţie.
    1.1.4. Pe durata de utilizare a sistemelor de pereti cortina vitrati se vor respecta, intocmai, masurile de întreţinere prevăzute în proiect, pentru a pastra nediminuata capacitatea de rezistenta şi de stabilitate a acestora, detectarea unor eventuale avarii şi interventia în caz de necesitate, pentru eliminarea cauzelor care le-au generat.
    1.1.5. Sistemele de pereti cortina vitrati se utilizeaza atât la constructiile noi, cat şi la remodelarea fatadelor unor constructii existente, contribuind, în asociere cu eventuale lucrari de consolidare, la schimbarea aspectului cladirii, aducand o noua expresie arhitecturala în zona de amplasare a construcţiei.
    1.1.6. În condiţii de rezistenta şi de stabilitate proprii şi asigurand exigentele de durabilitate în exploatare, sistemele de pereti cortina trebuie să garanteze toate cerinţele peretilor exteriori ai cladirilor, în condiţiile obtinerii unor avantaje suplimentare privind:
    ● realizarea unui mod nou de exprimare arhitecturala, care transforma "ideea de perete" într-un ecran cu multiple functii, la exterior conferind cladirilor suplete şi eleganta, iar la interior fiind adaptat pentru toate exigentele de confort;
    ● reducerea greutatii totale a construcţiei, cu efect favorabil asupra dimensionarii, mai economice, a elementelor sistemului structural de rezistenta al acesteia, în special în zone cu grad de seismicitate ridicat, în combinaţie cu un sistem de pereti de compartimentare usori din gips-carton, permite cresterea deplasarilor relative de nivel admisibile ale construcţiei (în Normativul P-100-92, delta(r)/H(e) <= 0,007);
    ● izolarea termica şi acustica (la zgomot aerian), etanseitatea la apa din precipitatii şi la infiltratii produse de actiunea dinamica a vantului (de exemplu la patrunderea prafului din exterior);
    ● marirea suprafetei utile a construcţiilor la o aceeasi suprafaţa construita, prin reducerea grosimii peretilor exteriori;
    ● execuţia industrializata a elementelor componente pentru întreaga fatada, având drept rezultat realizarea unui produs complex, controlabil în fiecare faza de execuţie şi cu calităţi deosebite de durabilitate în timp;
    ● efectuarea unui montaj de precizie şi cu înaltă productivitate, ţinând seama ca fatadele cortina reprezinta un produs modern, la a cărui realizare tehnologiile de fabricatie şi de montaj sunt mai riguroase în ceea ce priveste incadrarea în abateri geometrice şi de forma;
    ● asigurarea posibilitatilor de demontare a unor componente nu numai din exteriorul, ci şi dinspre interiorul construcţiilor, respectiv de inlocuire a geamurilor crapate/sparte;
    ● întreţinerea usoara şi un cost mai redus, în raport cu cel cerut de întreţinerea periodica a finisajelor peretilor traditionali.
    1.1.7. Libertatea compozitiei nu este data numai de alegerea materialelor (oglinda, aliaje de aluminiu, emailuri, geamuri colorate), ci şi prin alternanta volumelor cu jocuri de pereti cortina, creand fie elemente complet plane (cu configuratii ascunse), fie cu configuratii având o anume dominantă, verticala sau orizontala, sau cu ambele, cu alternari de zone pline sau vitrate în intregime, cu jocuri de lumini şi umbre.
    1.1.8. Decizia adoptarii solutiilor cu sisteme de pereti cortina aparţine proprietarilor cladirilor, dar aceasta trebuie să fie fundamentata printr-o serie de argumente referitoare la:
    ● categoria de importanţa şi gradul de reprezentativitate a cladirii în peisajul urban;
    ● tipul şi caracteristicile sistemului structural al cladirii;
    ● zona seismica în care este amplasata construcţia (valori maxime ale acceleratiilor miscarii seismice, compozitia spectrala);
    ● influenţa condiţiilor locale ale amplasamentului asupra actiunii seismice şi asupra raspunsului structural;
    ● influenţa condiţiilor climatice ale zonei etc.
    1.1.9. Prezentul normativ se adreseaza urmatoarelor categorii de participanti, implicati în realizarea sistemelor de pereti cortina: investitori, proiectanti, verificatori de proiecte, producători şi distribuitori ai sistemelor de pereti cortina, constructori, personal de întreţinere şi de reparatii locale, instituţiilor implicate în acordarea de agremente tehnice (unităţi de cercetare, laboratoare autorizate, Comitetul Tehnic Permanent pentru Constructii).
    1.1.10. Sistemele de pereti cortina au un domeniu de utilizare larg, pornind de la constructiile pentru birouri, constructii administrative şi cladiri pentru bănci (inalte sau cu sali aglomerate), cladiri industriale cu mai multe sau mai puţine niveluri şi ajungand, mai rar, la constructii de locuinte, ca urmare a costului mai ridicat al acestora în raport cu cel al peretilor realizati în solutii convenţionale (pereti din caramida, din BCA, sau cei realizati din panouri mari). Sistemele de pereti cortina pot fi folosite şi pentru închiderea unor spatii interioare (atriumuri), precum şi pentru construcţia de luminatoare autoportante sau aplicate pe structuri din otel, beton sau lemn.
    1.1.11. Prevederile prezentului normativ se aplică şi vitrinelor de mari dimensiuni ale magazinelor şi spatiilor de expunere situate la primele niveluri ale cladirilor.
    1.1.12. Nivelurile de performanţă ale sistemelor de pereti cortina sunt condiţionate şi de nivelurile de performanţă ale cladirilor, ţinând seama de toate actiunile care se pot manifesta asupra acestora pe timpul duratei de exploatare, prevăzută în proiect.
    1.1.13. Nu fac obiectul prezentului normativ:
    ● elementele de constructii vitrate fără sistem structural propriu (la care panourile de sticlă se imbina direct între ele, formand o structura autoportanta), sau cele care au structura proprie cu rigiditate redusa (de exemplu, fermele de cabluri);
    ● suprafetele vitrate de mari dimensiuni, aşezate orizontal sau inclinat, care acopera diferite spatii functionale.
    1.2. Lista documentelor tehnice normative de referinţa

    Prezentul normativ se va utiliza împreună cu urmatoarele reglementari tehnice:

 [1] C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor globali de
                           izolare termica la cladirile de locuit
 [2] C107/2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global de
                           izolare termica la cladiri cu alta destinatie decat
                           locuirea
 [3] C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor
                           de construcţie ale cladirilor
 [4] C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale
                           cladirilor de locuit
 [5] SR EN 13116:2002 Pereti cortina - Rezistenta la încărcarea data de
                           vant - Exigente de performanţă
 [6] SR EN 12179:2002 Pereti cortina - Rezistenta la încărcarea data de
                           vant - Metode de testare
 [7] SR EN 12154:2002 Pereti cortina - Impermeabilitatea la actiunea apei
                           - Clasificarea exigentelor de performanţă
 [8] SR EN 12155:2002 Pereti cortina - Impermeabilitatea la actiunea apei
                           - Incercare de laborator la presiunea statica
 [9] SR EN 13050:2002 Pereti cortina - Impermeabilitatea la actiunea apei
                           - Încercări de laborator la presiunea dinamica a
                           aerului şi la pulverizarea apei
[10] SR EN 13051:2002 Pereti cortina - Impermeabilitatea la actiunea apei
                           - Încercări în situ
[11] SR EN 12153:2002 Pereti cortina - Permeabilitatea la aer - Încercări
                           de laborator
[12] SR EN ISO 717-1:2000 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor
                           şi a elementelor de construcţie. Partea 1: Izolarea
                           la zgomot aerian
[13] SR EN ISO 717-2:2000 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor
                           şi a elementelor de construcţie. Partea 2: Izolarea
                           la zgomot de impact
[14] SR EN 572-1:1996 Sticla în cladiri - Produse din sticlă silicatica
                           calco-sodica. Partea 1: Definire, proprietăţi
                           generale fizice şi mecanice
[15] STAS 6472/7-85 Calculul permeabilitatii la aer a elementelor şi
                           materialelor de constructii
[16] STAS 6156-86 Acustica în constructii. Protectia împotriva
                           zgomotului în constructii civile şi social-culturale.
                           Limite admisibile şi parametri de izolare acustica
[17] STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a sigurantei
                           construcţiilor
[18] STAS 10101/0-75 Acţiuni în constructii. Clasificarea şi gruparea
                           acţiunilor
[19] STAS 10101/1-78 Acţiuni în constructii. Greutati tehnice şi incarcari
                           permanente
[20] STAS 10101/2-75 Acţiuni în constructii. Incarcari datorita procesului
                           de exploatare
[21] STAS 10101/0A-77 Acţiuni în constructii. Clasificarea şi gruparea
                           acţiunilor pentru constructii civile şi industriale
[22] STAS 10101/20-90 Acţiuni în constructii. Incarcari date de vant
[23] STAS 10101/21-92 Acţiuni în constructii. Incarcari date de zapada
[24] STAS 10101/23-75 Acţiuni în constructii. Incarcari date de temperatura
                           exterioara
[25] STAS 10101/23A-78 Acţiuni în constructii. Incarcari date de temperaturi
                           exterioare în constructii civile şi industriale
[26] STAS 10101/2A1-87 Acţiuni în constructii. Incarcari tehnologice din
                           exploatare pentru constructii civile, industriale şi
                           agrozootehnice
[27] P1188-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
[28] P100-92/96 Normativ pentru proiectarea antiseismica a
                           construcţiilor de locuinte, social-culturale,
                           agrozootehnice şi industriale
[29] GAT 056-95 Ghid privind agrementarea tehnica pentru pereti
                           cortina (PROCEMA S.A.)
[30] ST-035:2000 Specificatie tehnica privind cerinţe şi criterii de
                           performanta pentru verificarea antiseismica a
                           fatadelor cortina (INCERC)
[31] EN 1991-Eurocode 1 Acţiuni asupra sistemelor structurale
[32] EN 1998-Eurocode 8 Proiectarea sistemelor structurale la acţiuni
                           seismice
[33] EN 1999-Eurocode 9 Proiectarea sistemelor structurale din aluminiu
[34] SR EN 573-1 ... Aluminiu şi aliaje din aluminiu
     SR EN 573-4:1995
[35] SR EN 755-1 ... Aluminiu şi aliaje din aluminiu. Bare, tevi şi
                           profile extrudate
     SR EN 755-8:1997 ...
     2001


    1.3. Terminologie
    Termenii specifici asociaţi proiectarii şi montajului unui sistem de perete cortina se regăsesc în fiecare dintre actele normative prezentate la paragraful 1.2. Prezentul normativ a fost conceput astfel încât utilizatorul sa nu aiba nici o dificultate referitoare la înţelegerea termenilor. În Capitolul 3 sunt prezentate componentele unui sistem de perete cortina.

    
CAP. 2
    CLASIFICARI ALE SISTEMELOR DE PERETI CORTINA

    2.1. Expresia plastica a sistemelor de pereti cortina, definita prin dispunerea şi alcatuirea elementelor structurii proprii a peretelui, raportul între suprafaţa panourilor vitrate şi a celor opace, asezarea panourilor vitrate sau opace în raport cu structura proprie, culoarea elementelor structurii proprii, a sticlei şi a panourilor opace etc., face parte integrantă din conceptia proiectului de arhitectura şi, după caz, a cerințelor de urbanism şi constituie tema pentru proiectarea de ansamblu şi pentru detalierea constructiva a peretilor cortina.
    2.2. Fatada unei constructii poate fi calificata ca "usoara" dacă are o grosime mica (cca. 10 cm), corespunzând unei mase de 40-60 kg/mp şi este realizata exclusiv din materiale netraditionale (aluminiu, otel şi sticlă).
    2.3. În raport cu pozitia faţă de sistemul structural al construcţiei, fatadele usoare se pot clasifica astfel:
    ● fatade usoare cu montaj în panouri;
    ● fatade usoare de tip "sistem de perete cortina".
    2.4. La fatadele usoare realizate din panouri, panourile de fatada, complet echipate, se monteaza între planseele construcţiei, având înălţimea delimitata de acestea.
    2.5. La fatadele usoare de tip "sistem de perete cortina", panourile vitrate sau opace se monteaza pe un sistem structural propriu din aluminiu sau otel, situat în afara planseului care limiteaza cladirea.
    2.6. Din punctul de vedere al configuratiei sistemului structural propriu, acesta poate fi alcătuit astfel:
    ● cu elemente dispuse intr-o compozitie în care se distinge o dominantă verticala;
    ● cu elemente dispuse intr-o compozitie în care se distinge o dominantă orizontala;
    ● cu elemente dispuse intr-o compozitie (alcatuire) rectangulara (dar sunt posibile şi alcatuiri particulare cu panouri trapezoidale sau în forma de paralelogram).
    2.7. Forma în plan a sistemului de perete cortina este, de regula, dreapta. În functie de volumetria cladirii şi de expresia plastica a fatadei, aceasta poate fi curba, sau cu contur frant. Pozitia sistemului de perete cortina este, de regula, verticala, dar unele părţi ale acestuia pot fi inclinate în raport cu verticala. În alcatuirea sistemelor de pereti cortina pot fi inglobate şi elemente în consola (de exemplu, copertine).
    2.8. Din punctul de vedere al imaginii unui perete cortina, vazuta din exterior, pot fi realizate:
    ● configuratii în care, din exterior, se vad numai profilele ornament de pe montanti (perete cortina semistructural);
    ● configuratii în care, din exterior, se vad numai profilele ornament de pe riglele-distantier (perete cortina semistructural);
    ● configuratii în care, din exterior, se vad şi montantii şi riglele (perete cortina clasic);
    ● configuratii în care, din exterior, nu se vad nici montantii şi nici riglele, rostul dintre panouri fiind inchis cu un silicon rezistent la radiatia ultravioleta, sau sigilat prin intermediul unei garnituri speciale, foaia exterioara a geamului termoizolant fiind obligatoriu securizata (perete cortina structural).
    2.9. După modul de prindere a panourilor, vitrate sau opace, de sistemul structural propriu din aluminiu sau otel, pot exista urmatoarele variante:
    ● cu fixarea geamurilor termoizolante sau panourilor opace pe sistemul structural al peretelui cortina, prin intermediul unor garnituri şi al unui profil presor exterior, mascat cu un profil de ornament de diverse forme (sistem de perete cortina clasic);
    ● prin lipirea geamurilor sau a panourilor opace cu adeziv structural, rezistent la radiatia ultravioleta, pe profilele distantiere din aluminiu eloxat şi fixarea punctuala (cu piese speciale) a acestora pe sistemul structural al peretelui cortina.
    2.10. Ţinând seama de posibilitatea prevederii unor panouri mobile, pot exista:
    ● pereti cortina cu panouri fixe, vitrate şi/sau opace;
    ● pereti cortina, care pe lângă panourile fixe, conţin şi panouri mobile (ferestre şi uşi) din aluminiu.
    2.11. După gradul de performanţă pe care îl pot asigura peretii cortina, cladirile pot fi clasificate astfel:
    ● cladiri cu grad de performanţă maxim (nu au vitraje mobile şi sunt prevăzute cu climatizare centralizata);
    ● cladiri cu grad de performanţă mediu (pot avea vitraje mobile şi climatizare parţială);
    ● cladiri cu grad de performanţă normal (unele cladiri din peisajul industrial, cu vitraje mobile şi climatizare parţială).

    
CAP. 3
    ALCATUIREA DE ANSAMBLU ŞI MATERIALE UTILIZATE PENTRU SISTEMELE DE PERETI CORTINA

    3.1. Prezentul normativ îşi propune să fie un document de sine statator pentru toţi factorii implicati în cunoasterea, studiul şi verificarea prin calcul a elementelor componente ale diverselor sisteme de pereti cortina. Cu toate acestea, normativul va fi utilizat împreună cu actele normative conexe, prezentate în paragraful 1.2.
    3.2. Sistemele de pereti cortina sunt produse complexe concepute, proiectate şi realizate de firme specializate. În cadrul sistemelor de pereti cortina din aluminiu, aliajul utilizat la extrudarea profilelor portante (montanti, rigle), precum şi a profilelor de presor şi ornament este recomandat de normele SR EN 573, Partea 3 şi Partea 4. Caracteristicile tehnice, precum şi condiţiile de livrare pentru profilele extrudate din aluminiu, vor tine cont de prevederile SR EN 755, Partea 1 şi Partea 2.
    3.3. Sistemele de pereti cortina sunt alcatuite astfel încât să permită adaptarea lor, în limite destul de largi, atât la diverse tipuri de constructii, cat şi la diverse condiţii de mediu climatic.
    3.4. Sistemele de pereti cortina au în alcatuirea lor urmatoarele componente:
    ● sistemul structural propriu constituit din montanti (elemente verticale) şi rigle-distantier/traverse (elemente orizontale);
    ● panouri montate pe sistemul structural propriu şi care pot fi: panouri transparente din sticlă (fixe sau mobile), sau panouri opace;
    ● dispozitive de prindere, fixare, etansare şi finisare (piese speciale, garnituri şi chituri);
    ● geamuri termoizolante.
    3.5. La adaptarea unui anumit sistem de perete cortina pentru fatada unei constructii trebuie să se tina seama de urmatoarele trei categorii de elemente şi caracteristici generale, comune tuturor sistemelor de pereti cortina.
    3.5.1. Elementele şi caracteristicile invariabile ale fiecarui sistem de perete cortina sunt:
    a) tipuri de profile (montanti, rigle-distantier, piese auxiliare, garnituri etc.);
    b) alcatuirea în secţiune a panourilor de inchidere;
    c) imbinarea profilelor;
    d) tehnologia şi dispozitivele speciale de fixare a panourilor de inchidere pe sistemul structural;
    e) sistemul de prindere a montantilor pe sistemul structural al construcţiei;
    f) drenajul şi ventilatia sistemului de perete cortina;
    g) izolarea termica, etanseitatea şi rezistenta la foc.
    3.5.2. Elementele şi caracteristicile variabile ale fiecarui sistem de perete cortina sunt:
    a) dimensiunile profilelor pentru realizarea sistemului structural;
    b) dimensiunile panourilor de inchidere (grosimea şi dimensiuni în plan);
    c) ochiurile mobile - dimensiuni ale acestora şi modalităţi de deschidere;
    d) geamuri termoizolante.
    3.5.3. Elementele şi caracteristicile variabile care fac obiectul proiectului sistemului de perete cortina selectat pentru o anumita lucrare, în functie de tipul construcţiei, de condiţiile de mediu, de nivelul de performanţă şi de nivelul de asigurare cerut sunt, în principal, urmatoarele:
    a) forma şi dimensiunile tramei sistemului structural (trebuie să se incadreze în limitele maxime ale sistemului de perete cortina selectat, trebuie să tina seama de comportarea la acţiuni seismice viitoare, la actiunea vantului şi la actiunea altor tipuri de solicitări prezentate în Capitolul 5);
    b) capacitatea prinderilor sistemului structural propriu de a transmite incarcarile la sistemul structural al construcţiei, având în vedere tipul de prindere specific sistemului selectat şi solicitarile determinate pentru acea lucrare;
    c) materialele şi produsele pentru alcatuirea panourilor de inchidere (geamuri în diverse alcatuiri, placi opace din aluminiu simplu sau eloxat etc.), în limitele stabilite pentru sistemul respectiv şi care trebuie să satisfaca criteriile şi nivelurile de performanţă stabilite pentru construcţia la care sunt utilizate;
    d) dispunerea şi tipurile de ochiuri mobile.

    NOTA
    Se precizeaza ca trebuie facuta distinctia între proiectarea (alcatuirea şi calculul) sistemelor de pereti cortina, prin care se stabilesc elementele şi caracteristicile precizate la punctele 3.5.1. şi 3.5.2. şi proiectarea (alcatuirea şi calculul) sistemelor de pereti cortina, prin care se stabilesc elementele şi caracteristicile prezentate la punctul 3.5.3.

    3.6. Sistemul structural al unui sistem de perete cortina este alcătuit din urmatoarele componente:
    ● montanti (elemente verticale);
    ● rigle-distantier/traverse (elemente orizontale);
    ● dispozitive speciale cu rol de rezemare pe sistemul structural al construcţiei.
    3.7. Elementele structurale (montantii şi riglele-distantier) ale unui sistem de perete cortina din aluminiu sunt realizate, de regula, din profile extrudate din aliaje speciale (vezi paragraful 3.2.) din aluminiu (patente de firma), cu profile închise (montanti şi rigle-distantier), sau de forma oarecare (rigle-distantier), fabricate industrial şi sub controlul de calitate al firmei producătoare.
    3.8. Montantii transfera incarcarile aplicate sistemelor de pereti cortina la sistemul structural al construcţiei. Riglele-distantier transfera la montanti o parte din incarcarile panourilor de inchidere. Se precizeaza:
    ● montantii pot fi realizati dintr-un singur profil sau din două profile cuplate;
    ● profilatiile montantilor sau ale riglelor-distantier sunt orientate diferit, astfel încât acestea să permită realizarea de forme de sisteme de pereti cortina, în totalitate plane, cu frangeri atât pe direcţie verticala, cat şi pe direcţie orizontala. Drenajul şi ventilatia sistemului de perete cortina trebuie să se faca controlat, în asa fel încât apa infiltrata să fie condusa în exterior; pentru aceasta, drenajul se va face în cascada, de pe profilele de rigla pe cele de montant, prin decuparea riglei şi asezarea acesteia peste profilul de montat;
    ● montantii şi riglele-distantier au secţiuni de diferite forme şi marimi, rezultate în urma unui calcul de dimensionare, efectuat în conformitate cu reglementarile tehnice specifice din România;
    ● montantii pot avea lungimi care să acopere unul sau doua niveluri şi se echipeaza cu piese sau dispozitive de fixare de cladire, realizand puncte relativ fixe;
    ● se recomanda ca rosturile de dilatare să fie realizate în secţiunile de moment nul, bineinteles asigurandu-se ca pozitia să fie ascunsa în zone de parapet tip "shadow-box", sau deasupra nivelului de plafon fals (acolo unde acesta exista);
    ● pentru preluarea dilatarilor datorate temperaturii (Capitolul 8), la imbinarile dintre montanti (mai lungi de 4 ... 8 m), se prevad eclise din aluminiu (având gabarit cat secţiunea camerelor secţiunilor montantilor în care se introduc), care se fixeaza cu suruburi numai pe o parte a rostului de imbinare, astfel încât să fie posibila dilatarea (între extremitatile montantilor se lasă un rost de min. 8 mm);
    ● profilul de eclisare este indicat să aibă valoare de secţiune apropiata de cea a profilului de montant în care se introduce, pentru a prelua forta taietoare şi momentul incovoietor din zona în care se monteaza;
    ● riglele-distantier dintre montanti sunt prevăzute cu decupari executate cu precizie, pentru a se realiza imbinari corecte şi elastice, indiferent de unghiul de racordare;
    ● fixarea riglelor de montanti se face direct cu ajutorul suruburilor din otel inox plasate în stantari ovale aplicate în nutul de garnitura al acestora, sau, în cazul unor ochiuri mari ale retelei, prin intermediul unor piese speciale din aluminiu sau masa plastica (aceste piese sunt fixate în prealabil de montanti care, la montaj, intră în camerele secţiunilor riglelor). Evitarea infiltratiilor în zona de imbinare a montantilor cu riglele se va face prin prevederea unei garnituri de etansare din EPDM sub profilul de rigla;
    ● pentru riglele-distantier, de regula nu sunt recomandate rosturi de dilatare termica; furnizorul profilelor va garanta, în acest caz, pastrarea stabilitatii riglelor-distantier la solicitarea din temperatura;
    ● asamblarea profilelor concurente, în secţiune dreapta, se face prin intermediul unor piese speciale de legătură, iar prinderea retelei de sistemul structural al cladirii se face prin piese speciale, care asigura condiţii de rezistenta şi reglare;
    ● pentru cladiri cu inaltimi mai mari de 6,0 m se folosesc piese de imbinare şi fixare, special proiectate, încât să fie capabile sa preia forte spatiale;
    ● în functie de configuratia fatadei şi de dimensiunile profilelor rezultate prin calcul, în cataloagele firmelor producătoare sunt precizate grupurile de montanti şi rigle-distantier, care se pot asocia pentru fiecare sistem de fatada cortina în parte;
    ● izolarea termica se obtine prin utilizarea unui profil din poliamida aplicat axial pe structura portanta. Vitrajul sau panourile termoizolante de inchidere se aplică din exterior şi se fixeaza prin intermediul unui profil de presor, între garnituri din EPDM, de structura portanta. Profilul de presor poate fi mascat cu diverse ornamente exterioare clipsate pe acesta.
    3.9. Dispozitivele speciale de rezemare (aparatele de reazem ale montantilor) transmit la sistemul structural al construcţiei fortele aferente sistemelor de pereti cortina (incarcarile gravitationale, incarcarile din vant-presiuni/secţiuni, incarcarile seismice şi eventual, alte incarcari, modele ale altor acţiuni). Se precizeaza:
    ● dispozitivele de rezemare sunt prevăzute cu gauri ovalizate, care permit o prindere "elastica" a sistemului de pereti cortina de sistemul structural al construcţiei, asigurand posibilitatea unor deplasari cu valori reduse în timpul miscarilor seismice puternice, dar şi posibilitatea alinierii perfect verticale a peretelui cortina, în vederea preluării abaterilor sistemului structural al construcţiei;
    ● marimea dispozitivelor de rezemare este determinata de greutatea vitrajelor şi, după caz, de abaterile sistemului structural al construcţiei pe care se monteaza peretele cortina;
    ● aparatele de reazem (în cazul construcţiilor din beton) vor fi fixate de sistemul structural al construcţiei prin intermediul ancorelor-conexpand, dimensionate la eforturile din secţiunile de serviciu; contactul dintre faţa betonului şi aparatul de reazem aplicat trebuie să fie intim, pentru ca ancorele să poată prelua doar eforturi de intindere în tija sau forta taietoare, nicidecum efecte de incovoiere.
    3.10. Panourile care se monteaza pe sistemul structural au rol estetic, de luminare şi de etansare, sunt termoizolante, fixe şi mobile. Acestea pot fi:
    ● panouri transparente din sticlă (fixe sau mobile); acestea pot fi realizate cu geamuri realizate în solutie obisnuita (bistrat sau multistrat), în solutie reflectorizanta, în solutie absorbanta, în solutie colorata, în solutie securizata (geamurile situate deasupra trotuarelor, sau a unor zone de trafic pietonal intens, vor fi de tip "securizat", pentru ca în caz de spargere, trecatorii să fie feriti de cioburile, care în alta solutie, le-ar pune viaţa în pericol);
    ● panouri opace, cu diferite solutii de geamuri mate, sau din materiale compozite: imitatii de piatra, sau din aluminiu simplu sau eloxat etc.
    3.11. Geamurile utilizate pentru realizarea sistemelor de pereti cortina sunt geamuri termoizolante, fonoizolante, cu rezistenta sporita la foc, incolore sau colorate, care sunt alcatuite din două foi de geam, între care se afla un spatiu inchis ermetic. Calitatea geamurilor termoizolante poate fi obtinuta fie prin calitatea geamului, a spatiului cuprins între geamuri, sau prin pelicule lipite pe geam (folii). Grosimile panourilor de geam sunt foarte diferite, în functie de eficienta ce urmeaza a fi realizata (de exemplu 6-12-6 mm: geam-aer-geam). Spatiul dintre geamuri poate fi cu aer uscat (grad de etanseitate maxima pe tot timpul existentei peretilor cortina), sau cu gaze inerte (solutia cea mai buna din punct de vedere al transferului de căldură).
    3.12. Alegerea tipului de geam va fi facuta de către proiectantul general al sistemului de perete cortina, pe baza datelor din tema de proiectare, a cerințelor specifice referitoare la coeficientul de izolare termica, cerinţele de protecţie solara, plastica fatadei şi a modului de spargere în caz de avariere. Pot fi utilizate urmatoarele tipuri de geamuri: geam cu structura omogena (monolithic glass), geam armat (wire glass), geam cu structura omogena securizat (tempered monolithic glass), geam securizat (tempered glass), geam calit (heat strengthened glass), geam "float", geam multistrat (laminated glass).
    3.13. Alcatuirea panourilor opace trebuie să asigure satisfacerea cerințelor prezentului normativ la niveluri de performanţă cel puţin egale cu cele ale panourilor vitrate (prinderea acestora pe sistemul structural şi elementele de etansare trebuie să satisfaca aceleasi cerinţe ca şi panourile vitrate).
    3.14. Profile de presor. Profilele de presor sunt utilizate pentru montarea panourilor vitrate sau opace, sunt compatibile cu sistemul de perete cortina utilizat şi au forma acestuia (plana sau franta).
    3.15. Profilele ornament pentru profilele de presor (cu forme şi dimensiuni în functie de sistemul de perete cortina), profilele de racordare la frangeri, distantierii pentru vitraje, profilele de legătură şi izolare între montanti şi benzile de presiune, piesele de legătură între montanti şi riglele-distantier, piesele de racordare între sistemul de perete cortina şi cladire, sunt rezolvate şi date în cataloagele de specialitate ale firmelor producătoare.
    3.16. Garniturile şi chiturile de etansare vor fi alese astfel încât proprietăţile mecanice de rezistenta şi deformabilitate ale acestora sa nu se modifice semnificativ, pe durata de exploatare a sistemului de perete cortina, stabilita prin tema de proiectare.
    3.17. Alegerea solutiei constructive pentru executarea sistemelor de pereti cortina se va face ţinând seama de conceptia şi cerinţele specifice ale proiectului de arhitectura, precum şi de urmatoarele considerente:
    ● satisfacerea cerințelor de performanţă prevăzute în acest normativ, în condiţii de cost total minim pe durata de exploatare (de serviciu), prevăzută prin tema de proiectare; pentru aceasta se vor utiliza numai materiale (garnituri, materiale de etansare, accesorii) specifice sistemului de perete cortina utilizat;
    ● condiţiile de agresivitate ale mediului natural şi antropic:
    - agresivitatea mediului natural (de exemplu, salinitatea în zona litoralului);
    - agresivitatea mediului înconjurător, provenita din poluarea urbana şi degajari agresive în zonele industriale.
    3.18. Sisteme de pereti cortina cu structura proprie din otel. Sistemul structural propriu este realizat din profile de otel rectangulare, sau în forma de "T", prevăzute cu un nut longitudinal în care se fixeaza izolatori locali din material sintetic. Imbinarea riglelor cu montantii se face prin sudura, sau mecanic, utilizand piese specifice fixate de montant şi care se ghideaza în interiorul profilelor de rigla. Panourile de inchidere (vitrate sau opace) sunt aşezate pe profile suport, susţinute de bolturi metalice, fixate în nutul profilului de rigla. Garniturile de vitrare interioare sunt continue pe profilele de rigla, asigurand planul de drenaj al apei şi se lipesc cu adeziv special de garniturile de pe montanti. Panourile de inchidere se fixeaza prin intermediul unui profil presor din aluminiu, prevăzut cu garnituri şi cu suruburi speciale care se infileteaza în izolatorii locali, astfel încât să fie evitata puntea termica. Peste profilul de presor se aplică un profil de ornament, din aluminiu, de forma aleasa de proiectant.
    3.19. Parasolare. Sunt acele structuri adaugate care conferă un plus de confort, prin reducerea patrunderii luminii solare sub anumite unghiuri de incidenţa în interiorul cladirii. Se realizează sub forma de elemente lamelare inclinate sau verticale, manevrabile sau fixe şi se ataseaza cu console cu tirant fixate pe montanti. Acestea fac posibila exploatarea suprafeţelor apropiate de peretele cortina prin reducerea insoleierii directe. Fixarea parasolarelor se permite doar pe elementele portante (montanti) ale peretelui cortina, de regula, cu piese recomandate şi continute în cataloagele cu profile de baza şi accesorii pe care furnizorul sistemului gazda le-a testat şi sunt agrementate în tara. Orice alta metoda de atasare a parasolarelor pe sistemul folosit se face prin procedee şi piese care să nu afecteze ansamblul de elemente de izolare hidro-termica şi asigurarea ventilatiei în interiorul sistemului.
    De asemenea, elementele de fixare a parasolarelor (altele decat cele de sistem), care vin în contact cu profilul montantului, se vor confectiona din otel-inox, sau otel zincat la cald, sau otel cadmiat şi se vor dimensiona la eforturile cele mai dezavantajoase ce pot aparea pe toata durata exploatarii construcţiei. Reactiunile şi eforturile maxime generate de parasolare şi descarcate pe montanti se vor introduce în calculul de dimensionare al montantilor.

    
CAP. 4
    EXIGENTE ŞI CRITERII DE PERFORMANTA SPECIFICE

    A. Elemente generale
    4.1. Exigentele de performanţă specifice sistemelor de pereti cortina pot fi grupate în două categorii:
    ● exigente functionale care se referă la:
    (a) conservarea calităţii şi capacităţii functionale a unui sistem de perete cortina, pe durata de existenta a acestuia, stabilita în cadrul procesului de proiectare;
    (b) asigurarea unei comportari favorabile în exploatare, astfel încât sa nu fie afectate, în nici un fel, persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cladire şi să fie afectate, intr-o măsura cat mai redusa, valorile materiale existente, sau sistemele tehnologice specifice (instalaţii, echipamente).
    ● exigente structurale care se referă la:
    (a) rezistenta şi stabilitatea sistemelor de pereti cortina, corelata cu
    (b) capacitatea de a nu se avaria, ca urmare a deformarii, în regim static şi dinamic, a sistemului structural al construcţiei.
    4.2. Criteriile de performanţă asociate acestor exigente au în vedere, după caz, eforturile şi/sau deformatiile generate de diferite acţiuni, adoptandu-se, după caz, anumite niveluri de asigurare, în conformitate cu prevederile prezentului normativ.

    B. Solutii de transmitere a incarcarilor în cazul sistemelor de pereti cortina
    4.3. Sistemele de pereti cortina sunt, în general, componente ale construcţiilor care au un rol de inchidere sau de separare a diferitelor spatii. Aceste componente se disting prin urmatoarele:
    - au, în general, o configuratie plana, astfel încât se pot distinge în mod natural aspecte specifice şi condiţii referitoare la comportarea sub acţiuni în planul lor, respectiv sub acţiuni normale pe planul lor;
    - preiau diferitele incarcari şi le transmit sistemului structural al cladirii;
    - pot avea diferite solutii de alcatuire, în limitele respectarii unor condiţii de natura celor formulate în continuare.
    4.4. Solutiile adoptate pentru realizarea peretilor cortina pot diferi după mai multe criterii:
    - materialul de alcatuire a sistemului structural propriu (aluminiu sau otel);
    - modul de rezemare a acestora pe sistemul structural al cladirii (în planul lor, respectiv normal pe planul lor);
    - rigiditatea (în special în planul lor);
    - eventuala continuitate (în planul lor sau normal pe acesta), pe mai multe panouri.
    4.5. Exigentele principale, privind comportarea sub incarcari normale pe planul peretilor cortina, sunt:
    - conservarea proprietăţilor de etanseitate;
    - asigurarea transmiterii, în bune condiţii, a fortelor orizontale la sistemul structural al construcţiei;
    - evitarea avarierii peretilor cortina, ca urmare a deformatiilor impuse de deformarea sistemului structural al construcţiei, în special în cazul în care solutia este conceputa de asa natura, încât să se realizeze continuitate pe mai multe panouri;
    - evitarea avarierii unor instalaţii sau echipamente care sunt în imediata apropiere a peretilor cortina, sau sunt în contact cu acestia.
    4.6. Se va acorda o atenţie deosebită sistemelor de pereti cortina, care au în alcatuirea lor panouri vitrate, ca urmare a absentei capacităţii de deformare plastica a sticlei. Deformatia de rupere a sticlei este foarte redusa, astfel încât trebuie adoptate solutii prin care să se evite transmiterea de deformatii impuse sticlei. Trebuie mentionat ca sticlă utilizata curent în constructii nu poate fi considerata drept un material cu proprietăţi de rezistenta fiabile, care să-i permita sa joace un eventual rol de componenta structurala din punctul de vedere al incarcarilor orientate în planul unui perete cortina. De calitatile de rezistenta ale sticlei (pentru care sunt necesare verificări prin calcul) se poate beneficia numai în legătură cu incarcarile aplicate normal pe planul acesteia (în principal de către actiunea vantului sau de către actiunea seismica). Trebuie avut în vedere faptul ca, dacă nu se adoptă solutii speciale de protecţie, spargerea sticlei, care poate fi exploziva, poate avea urmări grave pentru oameni sau alte elemente expuse.
    4.7. Pentru sistemele de pereti cortina se pot adopta diferite solutii de rezemare - legare de sistemul structural al construcţiei. Acestea pot fi diferentiate din punctul de vedere al transmiterii incarcarilor care acţionează în planul sistemelor de pereti cortina, respectiv normal pe planul acestora. Legarea peretelui cortina de sistemul structural al construcţiei se face prin fixarea montantilor, la nivelul planseelor, în aparatele de reazem speciale, fixate de acestea. Pentru preluarea dilatarilor profilelor montantilor, la una din extremitati se va prevedea un aparat de reazem care să permită dilatarile axiale ale profilului montantului. În cazul în care un profil de montant traverseaza doua niveluri (grinda pe trei reazeme) este necesar ca şi aparatul de reazem intermediar să permită dilatarea axiala a profilelor de montant.
    4.8. Din punctul de vedere al transmiterii fortelor în planul sistemului de perete cortina, se pot adopta, drept tipuri de solutii de baza, acelea în care:
    - un panou de perete cortina transmite forte exclusiv la partea inferioara, deplasarile relative, faţă de sistemul structural al construcţiei în lungul celorlalte trei laturi, fiind libere;
    - un panou de perete cortina este suspendat şi transmite forte exclusiv la partea superioara, deplasarile relative faţă de sistemul structural de rezistenta în lungul celorlalte trei laturi fiind libere.
    4.9. Restrictiile de la punctul 4.8. trebuie avute în vedere şi în cazul unor panouri de perete care acopera mai multe campuri. Alte tipuri de solutii nu sunt recomandabile, iar eventuala lor adoptare trebuie să aibă la baza o analiza adecvata, pe baza careia să se asigure posibilitatea linei comportari satisfăcătoare în exploatare, din punctul de vedere al tuturor acţiunilor care pot interveni în timp.
    4.10. Din punctul de vedere al transmiterii incarcarilor, normal pe planul sistemului de perete cortina, este necesar să se asigure o transmitere a fortelor normale pe planul peretelui în lungul a cel puţin două laturi opuse (paralele) ale unui panou. Se pot adopta şi solutii cu rezemari pe trei sau pe patru laturi ale unui camp, din punctul de vedere al transmiterii fortelor. În cazul panourilor care acopera mai multe campuri, sistemul de rezemare poate fi mai complex (realizand eventual condiţii de placa continua pe mai multe campuri), fără a se neglija însă condiţia ca, pentru fiecare camp, rezemarea/transmiterea să se realizeze pe cel puţin două laturi opuse. Din punctul de vedere al comportarii unui panou ca o placa incovoiata, se pot adopta solutii cu rezemare simpla, cu un anumit grad de incastrare pe contur, sau cu asigurarea continuitatii pe una sau doua direcţii.
    4.11. Intrucat sistemele de pereti cortina sunt sisteme integrate, realizate de cele mai multe ori de furnizori externi (şi agrementate de autorităţile din România), se considera ca trebuie precizate şi delimitate responsabilitatile furnizorului, de cele ale proiectantului "adoptator", pentru indeplinirea exigentelor, conform Legii nr. 10/1995. Un furnizor poate livra un sistem "perfect", care poate fi compromis total, dacă:
    ● sistemul structural al construcţiei pe care acesta se monteaza, are deplasari relative de nivel incompatibile cu deplasarile admise de sistem;
    ● sistemul structural al construcţiei nu dispune de elemente structurale perimetrale, capabile sa preia, în condiţii de siguranţă, eforturile concentrate la nivelul dispozitivelor de fixare, fie ca acestea provin din incarcarile gravitationale, fie din incarcarile orizontale produse de vant sau de actiunea cutremurului de pamant.
    4.12. Aspectele precizate la punctul 4.11. apar, în special, la constructiile existente, unde decizia montarii unor inchideri cu sisteme de pereti cortina vitrate (în cadrul unor lucrari de modernizare), va trebui precedata de determinari prin calcul şi pe cale experimentala ale caracteristicilor de rigiditate de ansamblu ale sistemelor structurale şi de verificări ale posibilităţii de transmitere a fortelor de la sistemul de perete cortina la sistemul structural al construcţiei existente. În aceste cazuri, furnizorul sistemului de perete cortina vitrat va trebui să prezinte "proiectantului adaptator" caracteristicile sistemului, pe baza caruia se pot determina fortele de interactiune între acesta şi sistemul structural al construcţiei existente.

    C. Moduri posibile de cedare-avariere pentru sistemele de pereti cortina
    4.13. Modurile de baza ale unei posibile avarieri sau cedari a sistemelor de pereti cortina, pot să se refere la comportarea sub incarcari în planul acestora, respectiv sub incarcari normale pe planul acestora. În practica pot aparea şi cazuri în care cele doua moduri de baza de cedare-avariere se combina, dar o examinare analitica trebuie să aibă în vedere, în mod distinct, cele doua posibilitati de baza.
    4.14. Cazurile de avariere principale, determinate de incarcarile aplicate în planul unui perete, sunt de natura urmatoare:
    - cedare determinata de forte (de regula - forte de inertie), datorita lipsei de rezistenta suficienta (a unui panou, sau a sistemului sau de prindere), în raport cu fortele dezvoltate în planul panoului (astfel de situaţii pot fi generate, de regula, de fortele de inertie seismice în cazul cutremurelor puternice);
    - cedare determinata de deformatiile impuse, datorita depasirii de către deformatiile sistemului structural al construcţiei şi/sau ale unui panou, a limitelor pe care solutia de rezemare (şi de admitere a unor deplasari relative între panou şi structura principala) le permite (acestea se pot referi la efectele deformarii construcţiei în timpul oscilatiilor de ansamblu ale acesteia, respectiv la influenţa actiunii temperaturii (temperatura tehnologica, climatica)).
    4.15. Cazurile de avariere principale, determinate de incarcarile aplicate normal pe planul unui perete, sunt de natura urmatoare:
    - cedare a unui panou, ca placa incovoiata;
    - cedare a sistemului de prindere.
    4.16. Este posibil ca modurile posibile de cedare, la care s-au facut referiri în art. 4.14. şi 4.15., să se combine, datorita faptului ca o solicitare puternica după una dintre schemele menţionate poate reduce rezistenta în raport cu cealalta schema.

    D. Cerinţe şi criterii de performanţă specifice
    4.17. Sistemele de pereti cortina, inclusiv prinderile acestora de sistemele structurale ale cladirilor, se vor proiecta şi se vor monta astfel încât pe durata de realizare şi pe durata de exploatare a acestora sa nu se produca nici unul dintre urmatoarele evenimente:
    ● prabusirea totala a sistemului de perete cortina;
    ● prabusirea parţială/locala a sistemului de perete cortina;
    ● distrugerea panourilor de sticlă;
    ● avarierea sistemelor de prindere şi a celor de etansare, ca rezultat al unor deformatii excesive, fie ale sistemelor structurale ale cladirilor, fie ale structurilor de pereti cortina;
    ● limitarea sau blocarea totala a posibilitatilor de deschidere-inchidere a ferestrelor şi usilor;
    ● vibratii a caror intensitate să fie inacceptabila pentru o exploatare normala a sistemelor de pereti cortina.
    4.18. Cerinţele specifice ale investitorilor/utilizatorilor privind comportarea sistemelor de pereti cortina sub efectul actiunii dinamice a vantului, sau al unui cutremur de pamant sunt urmatoarele:
    ● Cerinţa de siguranţă a vietii: reducerea riscului de punere în pericol a sigurantei persoanelor prin caderea, în spatiile publice, sau în spatiile în care se pot afla mai multe persoane (curtile interioare ale scolilor, atriumuri etc.) a geamurilor sistemelor de pereti cortina. Aceasta cerinţa impune măsuri pentru prevenirea riscului de spargere a sticlei şi prevenirea caderii fragmentelor de sticlă, dacă s-a produs spargerea.
    ● Cerinţa de limitare a degradarilor: reducerea costurilor pentru repararea sistemului de perete cortina avariat de cutremurul de pamant, precum şi a pierderilor cauzate de intreruperea activităţii ca urmare a avarierii fatadei construcţiei.
    Cerinţa de siguranţă a vietii este impusa de sistemul de prescriptii în vigoare, în timp ce cerinţa de limitare a degradarilor aparţine, de regula, numai investitorilor.
    4.19. Satisfacerea cerințelor generale enuntate la punctul 4.17. este condiţionată şi de:
    ● conceptia generală şi de detaliu a sistemului de perete cortina, a componentelor acestuia, a legaturilor între componente şi a legaturilor acestuia cu sistemul structural al cladirii;
    ● proprietăţile, performantele, utilizarea şi modul de punere în opera ale materialelor şi produselor de construcţie;
    ● calitatea executiei şi realizarea lucrărilor de întreţinere necesare.
    4.20. În cazul sistemelor de pereti cortina, producerea unor avarii de tip "prabusire progresiva" poate fi limitata, sau evitata, prin măsuri adecvate privind:
    ● limitarea riscului de aparitie a unor astfel de evenimente;
    ● adoptarea unei configuratii structurale care nu prezinta sensibilitati la astfel de evenimente (configuratie structurala redundanta);
    ● asigurarea elementelor structurii proprii şi a prinderilor de structura principala cu ductilitate suficienta.
    4.21. Criteriile de performanţă specifice pe care trebuie să le satisfaca sticlă sub efectul actiunii seismice, pentru satisfacerea cerințelor de la punctul 4.18., sunt urmatoarele:
    ● Cerinţa de siguranţă a vietii, pentru cutremurul de pamant considerat la proiectare, cu perioada medie de revenire de 100 de ani, este satisfacuta atunci când:
    - sticlă se sparge în bucăţi, dar rămâne în rame sau în ancoraje, în condiţii limita de stabilitate, putand sa cada în orice moment;
    - sticlă cade din rame, sau din ancoraje, în fragmente mici, care nu pot pune în pericol viaţa oamenilor (modul de spargere a sticlei depinde de tipul sticlei).

    OBSERVATIE
    Cerinţa de siguranţă a vietii nu poate fi asigurata dacă:
    - fragmentele de sticlă, chiar de mici dimensiuni (din geam securizat), cad de la înălţime mare sau foarte mare;
    - sticlă se sparge în cioburi mari şi/sau panourile cad în intregime, din rame, sau împreună cu ramele.

    ● Cerinţa de limitare a degradarilor sub efectul cutremurului "de serviciu", (cu perioada medie de revenire de 30 de ani) este satisfacuta atunci când:
    - sticlă rămâne neafectata în rame sau în ancoraje;
    - sticlă fisureaza, însă rămâne prinsa în rame sau în ancoraje şi continua să asigure functiunile de inchidere faţă de exterior (protectia împotriva agentilor atmosferici) şi protectia împotriva intruziunii.
    În aceste condiţii se asigura, în acelasi timp, atât cerinţa de siguranţă a vietii, cat şi condiţiile de utilizare imediata a cladirii (inlocuirea sticlei fisurate se poate face oricand doreste beneficiarul).

    
CAP. 5
    CERINŢE DE PROIECTARE SPECIFICE SISTEMELOR DE PERETI CORTINA, IN ACORD CU PREVEDERILE CONTINUTE DE LEGEA NR. 10/1995

    5.1. Elemente generale
    5.1.1. Pentru obtinerea unor sisteme de pereti cortina de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durata de existenta a acestora, a urmatoarelor cerinţe, prevăzute în documentul oficial "Lege privind calitatea în constructii":
    (A) rezistenta şi stabilitate;
    (B) siguranţa în exploatare;
    (C) siguranţa la foc;
    (D) igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protectia mediului;
    (E) izolatie termica, hidrofuga şi economie de energie;
    (F) protecţie împotriva zgomotului.
    5.1.2. La conceperea şi elaborarea proiectelor pentru sistemele de pereti cortina se va ţine seama de:
    ● documentaţia tehnica a firmelor furnizoare ale sistemului de perete cortina;
    ● adaptarea, pentru fiecare cladire în parte, a acestei documentaţii, în ceea ce priveste:
    (a) înălţimea maxima a montantilor între doua puncte de legare/fixare de cladire;
    (b) dimensiunile maxime ale ochiurilor sistemului structural;
    (c) dimensiunile maxime şi modalitatea de deschidere a elementelor mobile;
    (d) detaliile de inchidere perimetrale şi între niveluri ale sistemului de perete cortina, raportate la sistemul structural al cladirii;
    (e) cerinţele de protecţie la foc.
    5.1.3. Proiectarea tramei sistemului structural va ţine seama de caracteristicile geometrice ale profilelor din gama de tipodimensiuni, de incarcarile aferente şi de standardele româneşti în vigoare.
    5.1.4. Dimensionarea sistemului structural de sustinere se va face astfel încât sageata normala maxima pe fatada, corespunzătoare oricareia dintre gruparile de incarcari precizate în acest normativ, sa nu fie mai mare decat H/300, dar nu mai mult de 8 mm (H este distanta dintre doua prinderi succesive ale montantilor).
    5.2. Cerinţa de rezistenta şi stabilitate (A)
    5.2.1. Date de tema. La proiectarea sistemelor de pereti cortina, tema de proiectare trebuie să conţină:
    a. elemente referitoare la condiţiile de mediu ale amplasamentului construcţiei alfa, k(s), beta, psi şi, în functie de informaţiile disponibile, pot fi utilizate şi urmatoarele caracteristici suplimentare: acceleratia, viteza şi deplasarea de vârf a miscarii seismice, acceleratia efectiva, acceleratia şi viteza maxima persistenta, acceleratia de proiectare efectiva, conţinutul de frecvente al miscarii seismice şi amplificari corespunzătoare unor frecvente dominante, raportul niu(max)aalfa(max), frecventa de colt, durata semnificativa, presiunea maxima de calcul şi secţiunea maxima de calcul în cazul actiunii vantului, intervalul de variatie al temperaturilor exterioare şi agresivitatea mediului naturalaantropic; proiectantul va utiliza acele date pe care le are la dispoziţie.
    b. elemente referitoare la condiţiile de exploatare şi întreţinere: durata de exploatare ceruta de investitor, incarcarile specifice datorate echipamentelor de întreţinere, pozitiile punctelor de prindere a echipamentelor de întreţinere de elementele sistemului structural al construcţiei, respectiv sistemului structural al peretelui cortina.
    c. elemente referitoare la răspunsul structural al construcţiei careia i se ataseaza peretele-cortina: sageti ale grinzilor de margine sau ale structurilor de plansee în consola, scurtari diferentiate între doi stalpi sau doi pereti structurali adiacenti, valorile deplasarilor sistemului structural al construcţiei datorate actiunii seismice şi actiunii vantului, care ar putea conduce la deformarea panourilor sistemului de perete cortina (pe fiecare etaj şi pe fiecare direcţie principala), valorile tasarilor mediului de fundare, valorile deplasarilor produse de variatiile de temperatura; proiectantul va avea în vedere măsuri pentru protejarea construcţiei împotriva efectelor de deformatie în timp (curgere lenta, tasari în timp).
    5.2.2. Relaţia sistemului de pereti cortina cu sistemul structural al construcţiei. La proiectarea unui sistem de perete cortina se va tine seama atât de cerinţele de rezistenta, cat şi de cerinţele ca acesta sa suporte deplasarile impuse de toate categoriile de deformatii ale sistemului structural:
    a. sageti ale grinzilor de margine sau ale structurilor de plansee în consola, produse de incarcarile gravitationale ale construcţiei (permanente şi utile);
    b. scurtari axiale diferentiate între doi stalpi sau doi pereti structurali adiacenti (deformatii elastice datorate curgerii lente sau contractiei);
    c. deplasari verticale diferentiate la nivelul fundatiilor;
    d. deplasari produse de variatiile de temperatura;
    e. deplasari ale sistemului structural de ansamblu al construcţiei, care pot conduce la deformarea panourilor ce alcătuiesc sistemul de pereti cortina, produse de cutremurele de pamant şi de actiunea dinamica a vantului.
    5.2.3. Condiţii tehnice corespunzătoare cerinței de "rezistenta şi stabilitate". Pentru satisfacerea cerinței de "rezistenta şi stabilitate", elementele componente ale unui sistem de perete cortina trebuie să indeplineasca condiţiile tehnice care se prezinta în cele ce urmeaza.
    a. Condiţia de rezistenta:
    ● evitarea depasirii starilor limita ultime de rezistenta, în condiţiile unor intensitati de vârf ale acţiunilor, corespunzătoare unui cutremur de pamant "de calcul";
    ● asigurarea capacităţii de rezistenta pentru a fi evitata extinderea cedarii sau prabusirii, în situaţia în care se produc cedari locale provenite din cauze accidentale.
    b. Condiţia de stabilitate:
    ● evitarea flambajului la nivel de ansamblu, sau a voalarii locale a unor elemente individuale ale sistemului structural propriu al sistemului de perete cortina, în condiţiile unor intensitati ale acţiunilor corespunzând cutremurului de pamant "de calcul".
    c. Condiţia de rigiditate:
    ● limitarea deplasarilor şi deformatiilor verticale şi orizontale ale elementelor sistemului structural al peretelui cortina în cazul acţiunilor seismice, actiunii vantului, variatiilor de temperatura, precum şi în cazul deformatiilor impuse de sistemul structural al construcţiei.
    d. Condiţia de ductilitate:
    ● asigurarea aptitudinii de deformare postelastica a structurii proprii a peretelui cortina (montanti, rigle-distantieri) şi a prinderilor acestuia de sistemul structural al construcţiei.
    5.2.4. Solicitarea sistemelor de pereti cortina la incarcari permanente şi de exploatare
    a) Evaluarea incarcarilor permanente pentru sistemele de pereti cortina se va face ţinând seama de prevederile STAS 10101/1-78. Incarcarile permanente vor cuprinde: greutatea proprie a elementelor componente ale peretelui cortina, greutatea părţilor fixe ale utilajului pentru întreţinerea/spalarea fatadei; greutatile aparatelor de climatizare care sunt suportate direct de structura proprie a peretelui cortina pot fi considerate incarcari variabile cvasipermanente.
    b) Evaluarea incarcarilor datorate procesului de exploatare se va face ţinând seama de prevederile STAS 10101/2-75 şi STAS 10101/2A1-87. Incarcarile de exploatare vor include greutatea utilajului pentru întreţinerea/spalarea fatadelor şi greutatea persoanelor care deservesc utilajul. Pentru calculul sistemului structural al peretelui cortina, incarcarile de exploatare vor fi considerate incarcari variabile.
    c) Prin destinaţia lor, sistemele de pereti cortina nu participa la stabilitatea generală a construcţiilor. Indiferent de configuratiile sistemelor structurale ale peretilor cortina şi de tipul panourilor (fixe, vitrate sau opace, mobile), acestea trebuie să fie dimensionate astfel încât să fie capabile sa transmita incarcarile, provenite din greutatea proprie, la sistemele structurale ale construcţiilor pe care sunt aplicate.
    5.2.5. Solicitarea sistemelor de pereti cortina la încărcarea provenita din actiunea vantului
    5.2.5.1. Pentru stabilirea incarcarilor provenite din actiunea vantului se vor avea în vedere prevederile STAS 10101/20-90 şi elementele cuprinse în cadrul acestui paragraf, cu urmatoarele precizări:
    ● pentru fiecare panou de perete cortina se va determina presiunea dinamica de baza corespunzătoare cotei acestuia deasupra terenului;
    ● la nivelul fiecarui panou se va considera coeficientul de rafala determinat pentru oscilatiile ansamblului structural sub actiunea rafalelor de vant;
    ● pentru panourile individuale se vor aplica, suplimentar, coeficienti de rafala specifici caracteristicilor dinamice proprii ale acestora, considerate ca sisteme dinamice rezemate pe sistemul structural al construcţiei, conform prevederilor din acest paragraf;
    ● se va avea în vedere faptul ca incarcarile provenite din actiunea vantului, corespund unui nivel de asigurare limitat şi ca, în functie de prevederile Capitolului 6, în anumite cazuri, vor trebui aduse amendamente acestor valori.
    5.2.5.2. În situaţiile în care apare necesitatea modificarii nivelului de asigurare faţă de prevederile STAS 10101/20-90 (care corespunde unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 10 ani), presiunea dinamica de baza dorita, "g(V, Trev)", corespunzând unei perioade de revenire "T(rev)", se va putea obtine, în lipsa unor studii speciale asupra condiţiilor de amplasament, cu ajutorul relatiei:

    g[V, T(rev)] = g(V, 10 ani) [1 + 0,6 (log(10) T(rev) - 1,0)/0,7] (5.1)
    (care corespunde unei distributii de valori extreme de tip I, Gumbel, mai puţin acoperitoare), sau cu ajutorul relatiei:

    log(10) g[V, T(rev)] = log(10) g(V, 10 ani) + 0,2 [log(10) T(rev) - 1,0]/0,7 (5.2)
    (care corespunde unei distributii de valori extreme de tip II, Frechet, mai acoperitoare). Se precizeaza ca relatiile empirice (5.1) şi (5.2) au la baza analize statistice asupra recurentei cazurilor de vant, efectuate pentru datele furnizate de I.N.M.H. pentru Bucureşti; pentru alte amplasamente nivelul de asigurare va fi propus pentru verificare de către proiectant, pe baza unor analize ingineresti specifice.

    5.2.5.3. Indiferent de tipul sistemului de perete cortina şi de alcatuirea sa, acesta trebuie să reziste incarcarilor provenite din presiunea sau secţiunea vantului; în acest sens, peretele cortina nu trebuie să se deterioreze, să aibă deformatii inacceptabile, să se sparga geamurile, să prezinte riscul de deschidere sau rupere, ca urmare a efectului unei presiuni bruste (în cazul existentei unor ochiuri mobile), iar rosturile de etansare trebuie să-şi pastreze o deplina eficacitate.
    5.2.6. Solicitarea sistemelor de pereti cortina la încărcarea provenita din actiunea seismica
    a) Verificarea comportarii la acţiuni seismice (prin calcul şi pe cale experimentala) a sistemelor de pereti cortina vitrati va conduce la stabilirea condiţiilor de utilizare a acestora, în functie de caracteristicile dinamice proprii ale cladirilor, a condiţiilor de amplasament, astfel încât să asigure prevenirea:
    ● degradarilor şi/sau avarierilor panourilor şi a dispozitivelor de fixare, constand în fragmentarea panourilor, desprinderea şi expulzarea fragmentelor sau a panourilor intregi, care prin cadere ar putea provoca accidente;
    ● degradarea rosturilor, care poate afecta etanseitatea la patrunderea apei şi aerului, izolarea fonica şi izolarea termica.
    b) Exista două categorii de efecte pe care un cutremur de pamant le poate genera simultan asupra unui sistem de pereti cortina:
    ● efectul actiunii seismice ca rezultat al fortelor de inertie care acţionează normal pe planul sistemelor de pereti cortina;
    ● efectul actiunii seismice ca rezultat al deformatiilor impuse peretelui cortina prin deplasarile laterale relative ale punctelor de prindere de sistemul structural al cladirii.
    c) Efectul fortelor de inertie care acţionează în planul sistemului de perete cortina se evalueaza ţinând seama de urmatoarele aspecte:
    ● pentru proiectare/verificare se va considera valoarea de vârf a acceleratiei - acceleratia seismica de calcul corespunzătoare amplasamentului construcţiei;
    ● se vor determina acceleratiile de etaj, la nivelul fiecarui panou/subansamblu al peretelui cortina, cu observatia ca se vor aduce modificari coeficientului "psi", corespunzător rezervelor de suprarezistenta ale sistemului structural al construcţiei (ca exemplu: în România, în timpul cutremurelor de pamant din anii 1977, 1986 şi 1990, s-au înregistrat la etajele superioare ale unor constructii acceleratii de vârf de ordinul 0,4 ... 0,6 g; aceste constructii nu au fost puternic avariate desi au fost proiectate în conformitate cu baza normativa în vigoare în diferite etape, fapt care a evidentiat existenta unor considerabile rezerve de suprarezistenta, faţă de incarcarile convenţionale de calcul);
    ● se vor determina deplasarile relative de etaj, care ar impune deformari ale panourilor peretilor cortina în planul lor, având în vedere deplasarile relative de nivel care pot să apară în stadiul post-elastic de comportare.
    d) Efectul actiunii seismice ca rezultat al deformatiilor impuse peretelui cortina (deplasari relative care acţionează în planul panourilor unui perete cortina):
    ● se vor determina deplasarile relative de etaj, la nivelul fiecarui panou al peretelui cortina, cu observatia ca se vor aduce modificari coeficientului "psi", corespunzător rezervelor de suprarezistenta ale sistemului structural al construcţiei.
    e) Pentru constructiile care fac obiectul acestui normativ, documentul CEN/TC 250/SC 8/N335, intitulat "Eurocode 8" (versiunea ianuarie 2003), precizeaza ca efectele unei acţiuni seismice asupra unui panou de perete cortina pot fi cuantificate prin aplicarea asupra acestuia a unei forte orizontale "F(a)" data de formula:

    F(a) = [S(a) ● W(a) ● gama(a)]/q(a) = 1/2 ● S(a) ● W(a) (5.3)
    în care:
    F(a) = forta seismica orizontala, corespunzătoare directiei cea mai defavorabila, aplicata în centrul de masa al panoului de perete cortina;
    W(a) = greutatea panoului de perete cortina;
    gamma(a) = factor de importanţa (în general, gamma(a) = 1);
    q(a) = factor de comportare a panoului de perete cortina (intotdeauna q(a) = 2);
    S(a) = coeficient seismic care se referă la panoul de fatada cortina şi care este a dat de relaţia:

    S(a) = alfa ● S ● [ 3 (1 + z/H)/(1 + (1 - T(a)/T(1))^2) - 0,5] (5.4)
    în care:
    alfa = raportul dintre acceleratia seismica de calcul şi acceleratia gravitationala ("alfa" din EUROCODE corespunde lui "k(s)" din P100-92);
    S = factor asociat mediului de fundare (în general S = 1,2);
    T(a) = perioada proprie fundamentala de vibratie a panoului de perete cortina;
    T(1) = perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii, calculată pe directia cea mai flexibila a acesteia;
    z = înălţimea panoului de fatada cortina situata deasupra nivelului de aplicare a actiunii seismice;
    H = înălţimea cladirii calculată de la nivelul fundatiei, sau de la partea superioara a "cutiei rigide" a subsolului.

    f) Dimensionarea pieselor de prindere a sistemului structural al peretelui cortina de sistemul structural al construcţiei se va realiza considerand eforturile rezultate ca urmare a aplicarii în centrul de greutate al panoului de perete cortina a unei forte seismice convenţionale "F(prindere) = 3F(a)".
    g) Este necesar ca toate componentele sistemelor de pereti cortina (montanti, rigle-distantier, dispozitive de fixare, subsistem geamuri) sa reziste la forte seismice orizontale, după orice direcţie în plan orizontal, considerand o amplificare dinamica şi geometrica echivalenta cu "3k(s)" şi un spor de asigurare egale cu 33%, corespunzător unei modificari a perioadei de revenire.
    h) În planul fatadei, sistemul de perete cortina trebuie să suporte, fără afectarea integritatii constructive şi structurale, valori ale deplasarilor orizontale relative de nivel (drift-uri), ce vor fi stabilite pentru fiecare construcţie în parte. Valorile obtinute vor fi amplificate cu un factor egal cu 1,5, pentru sisteme structurale din beton armat şi egal cu 1,25, pentru sisteme structurale din otel.
    i) Peretii cortina vor fi proiectati pentru a putea prelua toate deformatiile laterale ale structurii principale produse de actiunea seismica (deplasarile relative de nivel, inclusiv efectul torsiunii generale a cladirii) şi anume deformatii determinate de:
    ● deplasarile structurii principale pe direcţie paralela cu planul peretelui;
    ● deplasarile structurii principale pe direcţie perpendiculara pe planul peretelui, în cazul montantilor care sunt fixati pe mai mult de doua plansee (montanti continui pe doua etaje);
    ● deplasarile structurii principale pe ambele direcţii pentru montantii de colt.
    j) În baza normativa din tarile avansate se specifică adeseori ca valorile stabilite pentru parametrii de calcul corespund unui nivel minim de asigurare admis. Beneficiarii lucrărilor de diferite categorii au libertatea de a alege un nivel de asigurare mai ridicat, dacă apreciaza ca acesta este necesar, în situaţiile în care apare necesitatea modificarii nivelului de asigurare faţă de prevederile normativului P100-92 (care corespunde, în zonele afectate prioritar de cutremurele vrancene, unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 50 ani), acceleratiile de calcul corespunzând unei perioade de revenire "T(rev)", se vor putea obtine, în lipsa unor studii speciale asupra condiţiilor de amplasament, prin intermediul aplicarii unui coeficient de corectie pentru modificarea nivelului de asigurare "alfa[T(rev)]", determinat cu ajutorul relatiei:

    log(10) alfa(rev) = 1,45 - 4,2/[log(10) T(rev) + 1,2] (5.5)

    Relaţia empirica (5.5) are la baza analizele probabilistice de hazard seismic efectuate pe baza datelor privind recurenta magnitudinilor cutremurelor vrancene şi a datelor privind fenomenul de atenuare, "alfa(rev)" corespunzând notatiei din P100-92.
    k) Probabilitatea nedepasirii într-un interval de timp de expunere "T(exp)" a unei valori "q[T(rev)]", corespunzând unei perioade de revenire "T(rev)", P^(+)[T(tev), T(exp)], este data de relaţia:

    (+) [-T(exp)/T(rev)]
    P [T(tev), T(exp)] = e (5.6)

   iar probabilitatea depasirii, cel puţin odata, P^(-) [T(tev, T(exp)], este data de relaţia:

    (-) [-T(exp)/T(rev)]
    P [T(tev), T(exp)] = 1 - e (5.7)

    Relatiile (5.6) şi (5.7) corespund modelului matematic de proces stochastic poissonian şi sunt valabile atât în cazul actiunii seismice, cat şi în cazul actiunii vantului.

    5.2.7. Solicitarea sistemelor de pereti cortina la încărcarea datorata zapezii
    a. Încărcarea din zapada se va lua în considerare pentru calculul zonelor inclinate ale sistemelor de pereti cortina (unghiuri mai mici sau egale cu 60°), precum şi pentru calculul zonelor unde sunt posibile aglomerari de zapada (de exemplu: copertine din sticlă integrate cu sistemul de pereti cortina).
    b. Valorile normate ale incarcarilor date de zapada şi coeficientii partiali de siguranţă, care multiplica valorile incarcarilor normate pentru obtinerea incarcarilor de calcul, se vor stabili ţinând cont cu STAS 10101/21-86.
    c. Pentru constructiile care fac obiectul acestui normativ, greutatea de referinţa a stratului de zapada, stabilita pentru o perioadă de revenire de 10 ani, având ca referinţa Tabelul 1 din STAS 10101/21-92.
    d. La solicitarea investitorului, greutatea de referinţa a stratului de zapada poate fi considerata pentru perioade de revenire mai lungi, de 25 sau 50 ani.
    5.2.8. Solicitarea sistemelor de pereti cortina la încărcarea datorata temperaturii
    a. Conceperea unui sistem de pereti cortina trebuie să tina seama de eventualele modificari dimensionale ale elementelor acestuia, datorate variatiilor de temperatura pe perioade mai lungi (iarna-vara), sau pe perioade mai scurte (alternante generate de fenomenele de insoleiere, respectiv de umbrire).
    b. Variatiile de temperatura, precum şi fenomenele de insoleiere-umbrire nu trebuie să influenteze stabilitatea sistemului de pereti cortina şi prinderile sale de sistemul structural al construcţiei, iar eforturile provenite din dilatare sau contractie, să poată fi preluate prin elemente de prindere sau de fixare, dimensionate având ca referinţa STAS 10101/23-75, respectiv STAS 10101/23A-78, care se referă la temperaturile climatice.
    c. În spiritul prevederilor din aceste acte normative, se vor determina, ca elemente de referinţa, valori normate şi valori de calcul pentru:
    ● temperaturile medii pe grosimea peretilor;
    ● diferenţa de temperatura între cele doua fete;
    şi se va realiza verificarea sistemului de pereti cortina la încărcarea datorata variatiilor de temperatura.
    d. Cu excepţia unor condiţii climatice exterioare deosebite, respectiv a unor condiţii de incalzire la interior cu aparate speciale, amplasate în imediata apropiere a fatadei, sistemul de perete cortina trebuie să suporte, fără inconveniente, variatii de temperatura cuprinse între urmatoarele valori de temperaturi limita: -25°C, respectiv +60°C. Se va avea în vedere şi situaţia unei insoleieri prelungite, urmata de o aversa puternica de ploaie. Actiunea temperaturilor climatice nu trebuie să aibă caracter distructiv (inclusiv sa produca deformatii remanente) asupra sistemelor de pereti cortina (actiunea grindinii nu trebuie să produca spargeri/crapaturi ale suprafetei vitrate).
    e. Pentru actiunea temperaturilor tehnologice se vor colecta date tehnologice specifice, în spiritul prevederilor STAS 10101/2-75, se vor determina valori normate şi valori de calcul, corespunzătoare condiţiilor tehnologice din construcţia pentru care se proiecteaza sistemul de pereti cortina. Se vor determina, ca elemente de referinţa, urmatoarele:
    ● valori medii pe grosimea peretilor ale temperaturii tehnologice (în condiţii defavorabile);
    ● diferente de temperatura între cele doua fete ale panoului de fatada.
    Pe aceasta baza se vor determina modificările de dimensiuni (medii pe grosime) ale panourilor, respectiv curbarile acestora şi rotatiile impuse ale normalei la suprafaţa unui panou, determinata de curbari ale acestuia.
    5.2.9. Comportarea sistemelor de pereti cortina la actiunea vibratiilor induse de surse de perturbatie exterioare. Vibratiile sistemelor de pereti cortina, generate de acţiuni exterioare construcţiei, cum ar fi rafalele de vant, actiunea ploii sau a grindinii, diverse zgomote aeriene, nu trebuie să produca nici un efect de spargere, rupere sau deteriorare a elementelor componente ale acestora. Se va tine seama că nu sunt permise vibratii ale elementelor componente ale sistemelor de pereti cortina şi, în special, vibratiile la rezonanta ale acestora la rafale de vant, iar legaturile cu sistemele structurale ale construcţiilor trebuie să fie dimensionate şi realizate astfel încât să se asigure acest deziderat. De asemenea, nu se admite ca vibratiile generate de traficul rutier, uzinal sau aerian sa provoace vibratii la rezonanta ale componentelor sistemelor de pereti cortina. O comportare corespunzătoare a sistemelor de pereti cortina la actiunea vibratiilor se obtine şi prin alegerea grosimii diferite a foilor de geam termoizolant. Se recomanda ca foaia exterioara să fie de grosime mai mare decat cea interioara, evitandu-se astfel şi deformarea pronunţată a foii exterioare, ca urmare a dilatarii aerului dintre foile de geam. Astfel se păstrează imaginea nedeformata a obiectelor reflectate.
    5.3. Cerinţa de siguranţă în exploatare (B)
    5.3.1. Solicitarea sistemelor de pereti cortina la socuri provenite din interiorul construcţiilor
    a) Sistemul structural propriu, elementele de prindere ale acesteia de sistemul structural al construcţiei, respectiv panourile opace, trebuie să reziste la socuri ce produc o energie egala cu 1.000 jouli (100 daN●m), fără să se produca deformatii remanente.
    b) Socurile exercitate asupra sistemului de perete cortina de la interiorul construcţiei nu trebuie să conduca la caderi de sparturi, care pot cauza vatamari sau raniri ale persoanelor care se gasesc în exteriorul construcţiei (caderi de cioburi de geamuri care pot taia, sau fragmente provenite de la celelalte componente ale sistemului de perete cortina).
    c) Faţa sistemului de perete cortina situata la interiorul construcţiei sa nu se deformeze în stadiul elastic peste pragul stabilit în caietul de sarcini şi sa nu aiba deformatii remanente.
    5.3.2. Solicitarea sistemelor de pereti cortina la socuri provenite din exteriorul construcţiilor
    a) Se spune despre un sistem de perete cortina ca este protejat în raport cu posibile socuri exterioare, dacă acesta este situat la o anumita distanta în raport cu o alta amenajare (zid despartitor ornamental, balustrada de protecţie, curte englezeasca), sau dacă exista plantati arbori care ar putea oferi o asemenea protecţie.
    b) Utilizarea sistemelor de pereti cortina la parterul şi la primul etaj al unei cladiri situate în zone cu circulatie rutiera intensa este permisa numai cu respectarea paragrafului 5.3.2, a.
    c) Criteriul de rezistenta este satisfacut dacă sistemul de perete cortina nu sufera deteriorari care să compromita performantele de conservare şi de durabilitate ale acestuia.
    d) În zonele fără circulatie rutiera intensa, sistemul structural propriu, elementele de prindere ale acestuia de sistemul structural al construcţiei, respectiv panourile opace, trebuie să reziste la socuri ce produc o energie egala cu 1.000 jouli (100 daN●m), fără sa produca deformatii.
    5.3.3. Amplasare. Dacă sistemul de perete cortina este amplasat la parter şi/sau la primul etaj, se vor prevedea măsuri speciale pentru eliminarea posibilităţii de a fi demontat, cat şi a posibilităţii de a fi practicate decupari în unele zone ale acestuia etc.
    5.3.4. Pentru primele doua niveluri ale unei cladiri se recomanda utilizarea de geamuri antiefractie.
    5.3.5. Cerinţe referitoare la protectia împotriva trasnetelor. În cazul sistemelor de pereti cortina trebuie evitata acumularea de electricitate statica, indiferent de provenienţă acesteia. Astfel, sistemul structural al peretelui cortina trebuie să fie legat la reteaua de impamantare a cladirii (reteaua de impamantare trebuie să lege toate panourile).
    5.3.6. Cerinţa referitoare la socul unei explozii în cazul atentatelor teroriste se referă, în plus, la posibilitatea utilizarii unei componente vitrate cu alcatuire şi calităţi deosebite (vitraje multistrat cu o componenta securizata şi mod special de realizare a acestora), la asigurarea fixarii sistemului structural şi la utilizarea de materiale de etansare de înaltă rezistenta).
    5.3.7. Sensibilitatea la oboseala. Toate componentele unui sistem de perete cortina trebuie să fie realizate din materiale cu stabilitate fizica, chimica şi mecanica, care să le confere o rezistenta corespunzătoare la oboseala (Eurocode 9. Partea 2: Structuri supuse fenomenului de oboseala).
    5.3.8. Elemente "usor de inlocuit" sau "usor reparabile". În faza de proiectare, la adaptarea unui sistem de perete cortina, se va avea în vedere să se realizeze posibilitatea de reparare stricta a zonei în care s-au semnalat degradari locale (se vor utiliza produse identice de la aceeasi firma furnizoare, să fie posibil ca, în caz de avariere, să se restabileasca, chiar şi cu titlu provizoriu, securitatea şi confortul din cladire, reparatia sa nu diminueze caracteristicile de performanţă ale sistemului de perete cortina).
    5.3.9. Întreţinerea exterioara şi interioara. Elementele unui sistem de perete cortina trebuie să fie protejate împotriva deteriorarilor chimice, electrice şi biologice, în condiţii de întreţinere normala. Întreţinerea unui perete cortina, atât la exterior, cat şi la interior, trebuie realizata de persoane specializate, fără să fie periclitata în nici un fel siguranţa celor care o efectueaza.
    5.4. Cerinţa de siguranţă la foc (C)
    5.4.1. Masurile de siguranţă la foc privind sistemele de pereti cortina trebuie să indeplineasca criteriile şi nivelele de performanţă prevăzute de Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor şi reglementarile tehnice specifice.
    5.4.2. În zonele de plansee se vor utiliza panouri de inchidere, vitrate la exterior şi prevăzute cu casete din tabla umplute cu vata minerala la interior, cu rezistenta la foc de 30 min. Acestea împiedica propagarea prin exterior a focului, de la un nivel la celalalt. În aceste zone, profilul de presor de pe montanti şi rigle va fi asigurat suplimentar cu platbande din otel inoxidabil.
    Profilul de montant va fi armat suplimentar, la interior, cu un miez din otel umplut cu vata minerala şi o platbanda din otel de 8 mm grosime. Se prevede o fixare suplimentara a montantului prin platbanda de otel.
    5.5. Cerinţa privind igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protectia mediului (D)
    5.5.1. Cerinţa referitoare la igiena unui sistem de perete cortina se referă la întreţinerea exterioara şi interioara a acestuia în vederea mentinerii integrale a aptitudinilor conferite la proiectare pe o durată de timp stabilita de investitor, (evitarea aparitiei zonelor cu ciuperci/mucegai). Astfel, la proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere urmatoarele aspecte:
    a) pentru zonele exterioare, în care accesul nu se poate face din interior, se considera ca satisfăcătoare o perioadă minima de 5 ani pentru inspecţie şi luarea unor măsuri de întreţinere, de exemplu:
    ● reparatii locale;
    ● inlocuirea unor materiale care s-au degradat etc.;
    b) ofertantul trebuie să prezinte solutia de întreţinere, iar în cazul în care i se adjudeca lucrarea, sa elaboreze proiectul de detalii pentru elementele de sustinere a instalaţiilor specifice şi să livreze echipamentele necesare;
    c) întreţinerea curenta, ca la orice produs din sticlă, trebuie să se faca periodic şi depinde direct de gradul de poluare a mediului exterior (în mod curent, se preconizeaza doua spalari în fiecare an, sau de cate ori este nevoie);
    d) spalarea se va face cu agenti neutri (în speta detergenti) şi care nu conţin materiale abrazive. După spalare este indicată uscarea geamurilor. Deoarece aceasta operaţie se face cu echipamente speciale susţinute de pe acoperis, oferta va contine şi propunerea unor astfel de echipamente cu toate accesoriile;
    e) în cazul unei situaţii accidentale, ce a aparut într-un anumit loc pe fatada, elementul să poată fi inlocuit, fără a fi necesare demontarea altor elemente în afara celor adiacente; aceasta inlocuire trebuie să se faca, cu acelasi dispozitiv, cu care se spala fatada, de regula o platforma suspendata la faţa peretelui;
    f) pentru zonele interioare, întreţinerea sistemului de perete cortina nu se face cu precautii speciale referitoare la materialele ce se vor utiliza, periodicitatea acesteia fiind impusa de exigentele de întreţinere generală.
    5.5.2. Iluminatul natural. Este necesar să se asigure o iluminare naturala optima, care trebuie să rezulte din prevederile specifice cuprinse în reglementarile tehnice de specialitate. La stabilirea tipului de vitraj se vor avea în vedere urmatoarele caracteristici: transmisia luminoasa cu evitarea fenomenului de orbire şi protecţie solara în cursul verii, pentru impiedicarea patrunderii radiatiilor solare în spatii interioare.
    5.5.3. Culoarea profilelor (cod RAL pentru vopsirea în camp electrostatic, sau nuante de eloxaj pe bază de mostre) şi caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant. Sistemele de pereti cortina asigura unei constructii un aspect modern şi placut, dacă sunt indeplinite urmatoarele cerinţe:
    ● culoarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortina trebuie să ramana, pe cat posibil, constanta, iar variatia acesteia în timp, dacă exista, să fie uniforma şi continua, fără a se crea contraste între campuri sau zone patate;
    ● caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant, prin reflexii prea puternice, poate conduce la restrictii în utilizarea unui sistem de perete cortina la parterul şi mezaninul unei cladiri;
    ● la stabilirea tipului de vitraj se vor avea în vedere urmatoarele caracteristici: transmisia luminoasa pentru evitarea fenomenului de orbire şi protectia solara în cursul verii, pentru impiedicarea patrunderii radiatiilor solare în spatii interioare; se va studia posibilitatea utilizarii sticlei absorbante sau a sticlei reflectante (având ca referinţa prevederile standardului SR EN 572-1:1996);
    ● la lumina directa, sistemul de perete cortina, la exterior sau interior, trebuie să aibă o suprafaţa regulata, fără defectiuni sau anomalii; calitatea va fi apreciata la o distanta de minimum 3 m, pe un fond luminat uniform (orice imperfectiune care nu se observa în aceste condiţii, fără a apropia geamul mai mult, nu se considera defect);
    ● o continuitate perfecta a liniilor continue, vizibila cu ochiul liber (continuitatea rosturilor orizontale şi/sau verticale);
    ● culoarea profilelor este indicată de proiectant, prin alegerea acesteia din gama de culori RAL pentru vopsirea profilelor în camp electrostatic, sau pe bază de mostra pentru varianta de profile eloxate (anodizate).
    5.5.4. Temperatura aerului interior: pentru un anumit tip de cladire (de birouri, hotel etc.) sistemul de perete cortina trebuie să asigure şi sa menţină temperatura aerului interior la valori normate; se vor respecta în acest sens prevederile normelor tehnice în vigoare.
    5.5.5. Evitarea condensului. La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor lua toate masurile pentru evitarea aparitiei fenomenului de condens în sezonul rece. Cauzele principale ale acestui fenomen sunt: lipsa competentei în alegerea sistemului de pereti cortina, lipsa unui studiu adecvat al problemei condensului în faza de proiectare a unui sistem cortina ales, un montaj incorect, o exploatare şi o întreţinere necorespunzatoare. Se vor avea în vedere prevederile cuprinse în STAS 6472/3-85. Se va evita aparitia mucegaiului sau ciupercilor, prin măsuri fundamentate de calcule termotehnice.
    5.5.6. Caracteristica de izolare acustica. Un sistem de perete cortina trebuie să asigure o transmisie redusa a zgomotelor aeriene din exterior, pentru ca ocupantii cladirii sa nu fie deranjati excesiv.
    5.5.7. Cerinţa privind sănătatea oamenilor şi protectia mediului: materialele care intră în alcatuirea unui sistem de perete cortina nu trebuie să emita substante poluante şi sa constituie un risc pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediul înconjurător.
    5.6. Cerinţa privind izolarea termica, hidrofuga şi economia de energie (E)
    5.6.1. Aceasta cerinţa se poate asigura cu o probabilitate acceptabila pentru o durată de serviciu rezonabila din punct de vedere economic, prin:
    a) stabilirea consumului anual de energie necesară pentru încălzirea cladirii;
    b) asigurarea prin proiectare a unei conceptii generale şi a unor detalii optime de montaj a sistemului de perete cortina;
    c) asigurarea unei protectii termice şi a unei protectii hidrofuge, cat mai uniforme şi performante, astfel încât să poată fi posibila economia de energie, în sensul limitarii consumului anual de energie termica.
    5.6.2. Conceptia generală şi de detaliu a unui perete cortina. Se vor avea în vedere urmatoarele doua aspecte: realizarea unei configuratii optime a sistemului de perete cortina prin prevederea unui procent de vitrare rational şi evitarea unor detalii care ar putea conduce la crearea de punti termice. Cuantificarea aspectelor asociate conceptiei termo-energetice generale şi de detaliu a unui perete cortina se face prin intermediul transmitantei termice medii corectate "U'(m)" a acestuia. Pentru valorile de referinţa ale lui "U'(m)" se vor avea în vedere prevederile normativului C107/3-1997, referitoare la rezistentele termice normate ale elementelor de anvelopa opace, usoare şi foarte usoare.
    5.6.3. Asigurarea performantelor termice şi hidrofuge se realizează ţinând seama de urmatoarele aspecte: rezistentele termice medii ale elementelor sistemului de perete cortina (C103/3-1977), evitarea aparitiei condensului (C107/6-2000), performantele de etanseitate la aer şi apa a sistemului de perete cortina (STAS 6472/7-85).
    5.6.4. Exigente specifice privind izolarea termica. Pentru a se realiza o izolare termica eficienta un sistem de perete cortina trebuie să asigure:
    ● un coeficient de transfer termic global prevăzut în norme tehnice specifice;
    ● o reflectie adecvata a structurii geamului.
    Performantele termo-energetice corespunzătoare se vor asigura prin alegerea unor profile şi a unor panouri vitrate sau opace (atestate în documentatiile firmelor de specialitate) şi dintre care cele mai importante sunt redate în cele ce urmeaza:
    ● utilizarea profilelor din aluminiu, care au în alcatuirea lor elemente de rupere a puntilor termice, cu valori ale transmitantei termice considerate în normele tehnice de specialitate;
    ● utilizarea pentru panourile vitrate a geamurilor termoizolante cu performante ridicate, care să asigure o transmitanta termica medie corectata în conformitate cu prevederile C107/3-1997;
    ● controlul tratarii speciale a geamurilor pentru exigentele de reflectie şi transmisie a luminii solare, precum şi pentru exigentele pentru reflectia, absorbtia şi transmisia energiei solare;
    ● utilizarea unor elemente auxiliare de etansare (elastomeri, plastomeri), care să prezinte şi proprietăţi deosebite de stabilitate dimensionala şi rezistenta la imbatranire.
    5.6.5. Cerinţele privind etanseitatea la aer, apa şi vapori de apa:
    ● în ceea ce priveste componentele vitrate, etanseitatea la apa trebuie asigurata în totalitate;
    ● în privinta componentei opace, aceasta va fi realizata în zonele de camp din materiale care au o absorbtie de apa de maximum 1%;
    ● se va considera etans la apa peretele care garanteaza prin experimentari de laborator ca indeplineste condiţia ca la o presiune de 1.000 Pa, sa reziste la patrunderea apei cu un debit maxim de 11/min/mp;
    ● nici o parte exterioara a sistemului de perete cortina nu trebuie să impiedice scurgerea apei şi nici să permită formarea de depozite de praf;
    ● condensul pe suprafetele vitrate se va evita prin luarea de măsuri necesare care să asigure acest deziderat;
    ● etanseitatea la aer a peretelui cortina se va incadra în clasa AE, conform EN 12152 şi 12153, iar etanseitatea la infiltratiile de apa se va incadra în clasa RE, conform EN 12154 şi 12155.
    5.7. Cerinţa privind protectia împotriva zgomotului (F)
    5.7.1. Cerinţe privind izolarea acustica. Sistemele de pereti cortina trebuie astfel realizate încât sa conduca la:
    ● limitarea transferului zgomotului de la exterior la interiorul cladirii;
    ● receptia zgomotelor provenite din impactul ploii, sau al grindinii, să fie suficient de redusa (sa nu fie suparatoare),
    în acord cu prevederile din SR EN ISO 717-1:2000 "Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor şi a elementelor de constructii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian", SR EN ISO 717-2:2000 "Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor şi a elementelor de constructii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact" şi STAS 6156-86 "Acustica în constructii. Protectia împotriva zgomotului în constructii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustica".
    5.7.2. Coeficientul de atenuare acustica trebuie să fie de min. 37 dB pentru un geam termoizolant în structura 6-16-4.
    5.7.3. Proiectul sistemului de perete cortina trebuie să conţină, în mod explicit, caracteristicile de izolare acustica a vitrajului.
    5.7.4. Pentru o protecţie acustica superioara se recomanda ca cele doua foi de geam care alcătuiesc geamul termoizolator să aibă grosimi diferite.

    
CAP. 6
    INCARCARI. GRUPARI DE INCARCARI. PRINCIPIUL PROIECTARII CAPACITATII PORTANTE

    A. Incarcari
    6.1. La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere urmatoarele categorii de incarcari:
    ● încărcarea gravitationala (STAS 10101/1-78 şi STAS 10101/2A1-87);
    ● încărcarea seismica în conformitate cu normativul P100-92, cu precizarile din cadrul acestui normativ;
    ● încărcarea datorata actiunii vantului (STAS 10101/20-90), cu precizarile din cadrul acestui normativ;
    ● încărcarea datorata actiunii temperaturii climatice (STAS 10101/23-75 şi STAS 10101/23A-78);
    ● încărcarea datorata temperaturilor tehnologice (STAS 10101/2-75).
    La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere incarcarile din Tabelul 6.1, cu incadrarea în categoriile de incarcari precizate de STAS 10101/0A-77, art. 2.1 Tabelul 1).

    Tabelul 6.1.

    Clasificarea incarcarilor pentru proiectarea peretilor cortina

┌───┬─────────────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│Nr.│ │ Categoria, │ │
│crt│ Încărcarea │ STAS │ Observatii │
│ │ │ 10101/0A-77│ │
├───┼─────────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 1 │Incarcari │ P │ │
│ │gravitationale │ │ │
├───┼─────────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 2 │Incarcari din │ │Se considera, alternativ, valori maxime şi │
│ │temperaturile │ C │valori minime, în functie de specificul │
│ │tehnologice │ │procesului tehnologic │
├───┼─────────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 3 │Incarcari din │ V │Se considera, alternativ, valori maxime şi │
│ │temperatura │ │valori minime │
│ │climatica │ │ │
├───┼─────────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 4 │Incarcari │ │Se considera valori de vârf, cu perioada de│
│ │din vant │ V │revenire cel puţin cat cea standardizata │
│ │ │ │(STAS 10101/20-90), care poate fi însă │
│ │ │ │sporită conform prevederilor art. 5.2.5.2 │
│ │ │ │din normativ │
├───┼─────────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 5 │Incarcari │ │Se considera valori de vârf, cu perioada de│
│ │seismice │ E │revenire cel puţin cat cea standardizata │
│ │ │ │(normativ P 100-92), care poate fi însă │
│ │ │ │sporita conform prevederilor art. 5.2.6 din│
│ │ │ │normativ │
└───┴─────────────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────┘


    B. Grupari de incarcari
    6.2. Gruparile de incarcari utilizate pentru verificarea sistemelor de pereti cortina vor fi:
    (a) Grupari "G(f)" care cuprind:
    ● incarcari gravitationale normate;
    ● incarcari din temperatura tehnologica, normate (în situaţia cea mai defavorabila);
    ● incarcari din temperatura climatica, normate (în situaţia cea mai defavorabila);
    ● incarcari din vant (orientate normal pe planul peretelui), corespunzând nivelului de asigurare cerut.
    (b) Grupari G(s), care cuprind:
    ● incarcari gravitationale normate;
    ● incarcari din temperatura tehnologica, normate (în situaţia cea mai defavorabila);
    ● incarcari din temperatura climatica, normate (în situaţia cea mai defavorabila);
    ● incarcari seismice (orientate alternativ):
    - în planul peretelui;
    - normal pe planul peretelui;
    - atât în planul peretelui, cat şi normal pe planul peretelui, dar afectate de coeficientul de simultaneitate 0,7, corespunzând nivelului de asigurare cerut.
    Gruparile de incarcari considerate la proiectarea peretilor cortina se vor alcatui având ca referinţa art. 4.1. (Tabelul 6, cu observatiile aferente) din STAS 10101/0A-77, cu urmatoarele observatii:
    1. Se vor alcatui în mod distinct grupari în care valorile temperaturilor tehnologice sunt maxime sau minime, ca şi grupari în care temperaturile climatice sunt maxime sau minime, conform Tabelului 6.2.

    Tabelul 6.2.

    Variante de considerare a valorilor maxime şi minime pentru incarcarile din temperaturile tehnologice şi temperaturile climatice

┌──────────────────────────────-┬──────────────────────────────────────────────┐
│ Variante pentru temperaturile │ Variante pentru temperaturile climatice │
│ tehnologice ├──────────────────────┬───────────────────────┤
│ │ Valori maxime │ Valori minime │
├───────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┤
│ Valori maxime │ Da │ Da │
├───────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┤
│ Valori minime │ Da │ Da │
└───────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┘

    2. La observatia (9) din art. 4.2. din STAS 10101/0A-77 se aduce urmatoarea modificare, datorita posibilitatilor de comportare casanta a unor solutii de pereti cortina: se elimina prevederea de la aliniatul 3, conform careia nu se iau în considerare incarcarile echivalente unor sisteme de deformatii impiedicate sau deplasari impuse.

    C. Aplicarea principiului proiectarii capacităţii portante
    6.3. Principiul proiectarii capacităţii portante urmareste asigurarea unui mod şi a unei succesiuni favorabile a dezvoltării deformatiilor post-elastice, în situaţiile în care apar suprasolicitari care implica depăşirea stadiului elastic de comportare. În forma cea mai utilizata, aplicarea acestui principiu se referă la sistemele structurale ale construcţiilor, pentru care se urmareste:
    ● prevenirea producerii unor moduri de cedare care implica pericole de prabusire;
    ● asigurarea unei succesiuni cat mai favorabile de dezvoltare a deformatiilor post-elastice (ductile).
    Este necesară extinderea aplicarii principiului la cazul "ansamblu structural - subsistem de rezemare pe mediul de fundare - sistem de pereti cortina"; în particular, este de dorit ca, la proiectarea sistemelor de pereti cortina, să se aplice acest principiu, în moduri specifice solutiilor adoptate.
    6.4. La proiectarea sistemelor de pereti cortina, aplicarea principiului proiectarii capacităţii portante va trebui avut în vedere, sub mai multe aspecte:
    ● opţiunea între capacitatea portanta a sistemului structural de rezistenta şi capacitatea portanta a sistemului de pereti cortina (este de dorit ca sistemul de pereti cortina sa cedeze inaintea sistemului structural al construcţiei, sau este de dorit ca acestia sa reziste până în stadiul ultim al acestuia);
    ● opţiunea între capacitatea portanta a unui panou şi capacitatea portanta a sistemelor de prindere (care dintre acestea este de dorit sa cedeze mai întâi).
    Raspunsurile la aceste intrebari vor trebui date, de la caz la caz, având în vedere exigentele specifice din cazul concret analizat.

    
CAP. 7
    INCERCARI ALE SISTEMELOR DE PERETI CORTINA

    7.1. Elemente generale
    7.1.1. Încercările la care se referă prezentul normativ sunt în legătură cu solicitarile care se pot exercita asupra unui perete cortina pe durata de existenta a acestuia.
    7.1.2. Încercările care se efectueaza pentru obtinerea agrementului tehnic pentru un anumit sistem de perete cortina nu fac obiectul acestui normativ.
    7.2. Comportarea unui sistem de perete cortina la actiunea seismica
    7.2.1. La precizarea caracteristicilor tehnice ale unui sistem de perete cortina se vor face referiri speciale privind modul de comportare a acestuia la acţiuni seismice:
    ● în cazul în care pentru sistemul de perete cortina selectat exista efectuate încercări la acţiuni seismice în laboratoare autorizate, se vor prezenta rapoartele acestor încercări;
    ● în cazul în care aceste încercări nu exista, condiţia obligatorie a atribuirii lucrărilor va fi realizarea acestor încercări la scara naturala, într-un laborator autorizat, în timp util, cu scopul probarii mentinerii capacităţii de deformatie, în timpul miscarilor seismice intensive.
    7.2.2. La verificarea sistemelor de pereti cortina la acţiuni seismice se va tine seama şi de specificatia tehnica ST-035/2000.
    7.3. Comportarea unui sistem de perete cortina la actiunea vantului
    7.3.1. Cerinţele de performanţă ale unui sistem de perete cortina la actiunea vantului au ca referinţa standardul SR EN 13116:2002, identic cu standardul european EN 13116:2001.
    7.3.2. Metoda de testare a unui sistem de perete cortina la actiunea vantului este prevăzută în standardul SR EN 12179:2002, identic cu standardul european EN 12179:2000.
    7.3.3. Oferta va prezenta date concludente referitoare la încercarea sistemului de pereti cortina la actiunea vantului, agremente sau atestari obtinute în cadrul unor laboratoare acreditate în alte tari. Proiectantul general şi proiectantul de specialitate vor decide dacă datele prezentate pot fi utilizate; dacă datele experimentale nu sunt concludente, executantul va avea obligaţia de a realiza determinarea experimentala a distributiei presiunilor şi secţiunilor.
    7.4. Etanseitatea la apa
    7.4.1. Cerinţele de performanţă ale unui sistem de perete cortina la actiunea apei au ca referinţa standardul SR EN 12154:2000, identic cu standardul european EN 12154:1999.
    7.4.2. Determinarea etanseitatii la apa prin încercarea de laborator la presiunea statica a apei este descrisa în standardul SR EN 1255:2002, identic cu standardul european EN 12155/2000.
    7.4.3. Determinarea etanseitatii la apa prin încercarea de laborator a sistemului de perete cortina, în condiţiile de aplicare dinamica a aerului şi de pulverizare a apei (simularea ploii în condiţii de vant puternic), este descrisa în standardul SR EN 13050:2002, identic cu standardul european EN 13050:2000.
    7.4.4. Determinarea etanseitatii la apa prin încercări în situ este descrisa de standardul SR EN 13051:2002, identic cu EN 13051:2001.
    7.5. Etanseitatea la aer
    7.5.1. Cerinţele de performanţă ale unui sistem de perete cortina referitor la etanseitatea la aer au ca referinţa standardul european EN 12152/2002, identic cu standardul DIN EN 12152.
    7.5.2. Metoda de incercare referitoare la etanseitatea la aer este prezentată în standardul SR EN 12153:2002, identic cu standardul european EN 12153:2000.
    7.6. Alte tipuri de încercări cerute de proiectant
    7.6.1. Proiectantul sistemului de perete cortina poate solicita efectuarea şi a altor încercări referitoare la rezistenta la socuri exterioare, rezistenta la socuri interioare, soc termic exterior, căldură interioara, insoleiere etc.
    Toate încercările prezentate în cadrul acestui capitol trebuie efectuate în condiţiile impuse de normele europene, în laboratoare acreditate de RENAR.

    
CAP. 8
    MONTAJUL SISTEMELOR DE PERETI CORTINA

    8.1. Firma care a castigat licitaţia pentru a efectua montajul unui sistem de perete cortina va realiza în regie proprie, sau printr-un proiectant de specialitate, un proiect detaliat, privind rezolvarea tuturor tipurilor de lucrari şi care va trata elementele de ansamblu, precum şi detaliile specifice cladirii şi a fiecarei zone în parte, care difera prin sistemul şi/sau natura materialelor (zona vitrata, placarea cu panouri din aluminiu a unor zone ale fatadei, tamplaria de aluminiu exterioara).
    8.2. Documentaţia tehnica elaborata de firma care va monta sistemul de perete cortina (proiectul sistemului de perete cortina), trebuie să respecte normele tehnice şi juridice în vigoare în România, precum şi prevederile cuprinse în documentul "Caiet de sarcini".
    8.3. Proiectul sistemului de perete cortina va fi prezentat proiectantului general, elaborator al proiectelor de arhitectura şi rezistenta ale construcţiei, în vederea avizarii acestuia (validarea şi armonizarea solutiilor "de firma" adoptate, cu proiectul de arhitectura al construcţiei şi cu prevederile documentului "Caiet de sarcini").
    8.4. Dacă proiectul sistemului de perete cortina primeste aviz favorabil, acesta va fi inaintat pentru verificare unor specialisti cu experienta în aceasta specialitate, atestati M.T.C.T., în conformitate cu Legea nr. 10/1995.
    8.5. Firma care va efectua montajul unui sistem de perete cortina va prezenta esantioane reprezentative pentru fiecare tip de elemente de fatada, la dimensiunile prevăzute în proiect (montanti, rigle-distantier, aparate de reazem, elemente de conectare, tipuri de geamuri, panouri de aluminiu, tipuri de elemente de tamplarie), care vor constitui elemente de referinţa şi comparatie pe timpul desfăşurării lucrărilor de execuţie.
    8.6. Odata cu livrarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortina, agrementat în România, se va asigura un montaj calificat, care va fi realizat cu echipe specializate (montajul sistemelor de pereti se realizează, conform prescriptiilor tehnice ale producătorului de sistem, de echipe specializate de producătorii de sisteme de fatada cortina).
    8.7. Clasificarea peretilor cortina în functie de alcatuirea sistemului structural propriu, poate fi realizata după urmatoarele criterii:
    a) alcatuirea montantilor pe înălţimea cladirii:
    - montanti imbinati la nivelul fiecarui planseu;
    - montanti continui pe doua niveluri;
    b) alcatuirea secţiunilor transversale ale elementelor sistemului structural propriu:
    - montantii şi riglele-distantier se realizează dintr-o singura piesa, iar panourile de sticlă se monteaza între acestea, cu interspatii care permit deplasarea libera în raport cu structura proprie a peretelui;
    - montantii şi riglele se realizează prin cuplarea elementelor verticale şi orizontale ale ramelor panoului de sticlă, deplasarile fiind permise între ramele panourilor.
    8.8. Pentru realizarea sistemului structural al unui perete cortina se vor utiliza profile debitate la forma şi lungimea necesară. Aceasta se va realiza cu profile din aliaje de aluminiu sau otel, fabricate industrializat, sub control corespunzător, în vederea constantei formei şi asigurarii caracteristicilor fizico-mecanice pentru care se vor prezenta buletine de încercări, iar înainte de punerea în opera, certificatele de calitate.
    8.9. Sistemul de perete cortina se va monta pe sistemul structural al construcţiei, prin intermediul aparatelor de reazem, respectand intocmai proiectul de execuţie şi prescriptiile tehnice de montaj, elaborate de firma producătoare. Profilele vor trebui să fie protejate împotriva coroziunii, prin anodizare de minimum 15 microni, sau vopsire în camp electrostatic. Profilele vor satisface cerinţele de izolare termica. Elementele de prindere se vor executa din aliaje de aluminiu, otel inox sau otel zincat termic, sau cadmiat.
    8.10. Se va evita contactul direct între otel şi aluminiu, care în condiţii de condens sau umiditate, poate crea fenomenul de electroliza, inlesnind degradarile locale. În aceste condiţii se vor folosi materiale izolatoare şi suruburi zincate sau cadmiate.
    8.11. Montarea părţilor vitrate fixe, precum şi a usilor şi ferestrelor, se face astfel încât să fie respectate toate exigentele precizate în cadrul acestui normativ, astfel încât să se asigure etanseitatea la vant şi la ploaie, izolarea higrotermica şi acustica, precum şi caracteristicile de rezistenta la foc impuse prin proiect. În cazul tamplariei, se vor folosi elemente de feronerie originale, marcate cu sigla producătorului de sistem. Toate componentele, cu excepţia balamalelor şi a manerelor, trebuie să fie mascate.
    8.12. Etanseitatea imbinarilor între montanti este asigurata de piese de drenaj, care conduc apa peste rostul de dilatare dintre acestia. Piesa se fixeaza numai de montantul superior şi se etanseaza cu tyocol. Imbinarile unghiulare între montanti vor fi prevăzute cu piese adecvate pentru drenaj. La partea inferioara a peretelui cortina va fi prevăzută o folie de hidroizolare, plasata în spatele canalului de drenaj al montantilor şi fixata de profilul de rigla. Pentru ca apa colectata în canalele de drenaj ale riglelor şi ale montantilor să se dreneze în exterior, este necesară egalizarea presiunii din acestea cu presiunea exterioara. Acest lucru se face prin utilizarea de piese de ventilatie plasate pe profilele de montant, la un interval de maxim 8 metri una de cealalta, iar în cazul sistemelor de pereti cortina cu înălţime mai mica de 8 metri, la partea superioara şi inferioara a montantilor. Aceste piese asigura totodata şi o circulatie de aer pe perimetrul sigilaturii geamului termoizolant, fapt care conduce la menţinerea proprietăţilor acestuia pe termen indelungat.
    8.13. Toate elementele de legătură trebuie să preia tolerantele de execuţie ale sistemului structural suport, tolerante ce vor fi specificate de ofertant.
    8.14. Verificarea calităţii lucrărilor de montaj se va face în conformitate cu instrucţiunile tehnice atasate agrementului tehnic; orice neconcordanta cu proiectul tehnic sau cu agrementul tehnic, va trebui remediata, iar remedierile se vor face pe cheltuiala executantului.
    8.15. Masurile de protectia muncii, aplicabile în cazul executiei sistemelor de pereti cortina, sunt cele prevăzute în "Regulamentul privind protectia şi igiena muncii", aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul 9/N/15.03.1993, precum şi cele prevăzute în normele de igiena şi protectia muncii în activitatea de constructii-montaj, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 1233/D/29.12.1980 şi mentinut în vigoare cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1/N/03.01.1994.
    8.16. Pe perioada de montaj a sistemului de perete cortina, constructorul va respecta atât normele precizate anterior, cat şi alte norme de protectia muncii şi de tehnica securitatii muncii în constructii, specifice activităţii de santier, în vigoare la data executarii lucrării.

    
CAP. 9
    OBLIGATII ŞI RASPUNDERI SPECIFICE, IN CONFORMITATE CU LEGEA 10/1995

    9.1. Proiectarea şi montajul unui sistem de perete cortina reprezinta un act de responsabilitate juridica, iar raspunderea pentru realizarea şi menţinerea, pe o durată de timp precizata, a unor sisteme de perete cortina de calitate corespunzătoare, revine în intregime factorilor care participa la conceperea, realizarea şi exploatarea acestora.
    9.2. Factorii implicati în conceperea, realizarea şi exploatarea sistemelor de pereti cortina, potrivit responsabilitatilor prevăzute de Legea nr. 10/1995, sunt:
    ● investitorii;
    ● proiectantul general;
    ● proiectantul de specialitate;
    ● verificatorii de proiecte;
    ● fabricantii şi furnizorii de componente ale sistemelor de pereti cortina;
    ● executanţii (antreprenor general, firma de montaj);
    ● responsabili tehnici cu execuţia;
    ● proprietarii cladirilor la care se executa sistemul de pereti cortina;
    ● Comisia de Agrement Tehnic în Constructii.
    9.3. Oblibaţiile şi raspunderile specifice ale factorilor precizati la punctul 9.2., prezentate în detaliu în acest normativ, sunt în concordanta cu Legea nr. 10/1995, care trebuie respectata în totalitate.
    9.4. Obligaţii şi raspunderi ale investitorilor
    ● participarea la elaborarea temei pentru proiectarea şi montajul sistemului de perete cortina; tema de proiectare trebuie semnata de proiectantul general şi de către investitor;
    ● stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi montaj, pe baza reglementarilor tehnice, precum şi a studiilor şi cercetarilor efectuate, în conformitate cu prevederile acestui normativ;
    ● excluderea posibilităţii începerii executiei unui sistem de perete cortina fără proiect realizat de ingineri constructori proiectanti de structuri şi verificat de persoane competente şi atent selectate din randul verificatorilor de proiecte;
    ● obtinerea acordurilor şi avizelor prevăzute de lege;
    ● asigurarea verificării proiectelor, prin specialisti, verificatori de proiecte cu experienta în domeniu şi atestati de M.T.C.T.;
    ● asigurarea verificării executiei corecte a lucrărilor aferente sistemelor de pereti cortina, prin responsabili cu execuţia, sau agenti economici de consultanţă specializati;
    ● asigurarea receptiei lucrărilor, la terminarea montajului sistemului de perete cortina;
    ● asigurarea intretinerii corecte şi permanente a sistemului de perete cortina pe întreaga durata de existenta a acestuia.
    9.5. Obligaţii şi raspunderi ale proiectantului general
    ● elaborarea, împreună cu investitorul, a temei pentru proiectarea şi montajul sistemului de perete cortina;
    ● elaborarea proiectului de arhitectura, care este, de fapt, o propunere de geometrie a sistemului de perete cortina (planse de prezentare a zonelor vitrate, planse de prezentare a zonelor opace, perspective, secţiuni, tablou tamplarie);
    ● elaborarea documentului intitulat "Caiet de sarcini", care să conţină cerinţele tehnice minime obligatorii, în vederea elaborarii ofertelor de licitaţie, pentru adjudecarea realizării unui sistem de perete cortina;
    ● completarea documentului "Caiet de sarcini" cu elemente specifice (de detaliu) ale firmei care va executa lucrarea (detalii de racordare cu sistemul structural al construcţiei etc.); proiectantul general va avea grija ca acest caiet de sarcini, completat cu elementele specifice sistemului de perete cortina ce urmeaza a fi realizat şi confirmat de executant, să aibă caracter de anexa la contractul de realizare a sistemului de perete cortina;
    ● avizarea proiectului sistemului de perete cortina întocmit de proiectantul de specialitate.
    9.6. Obligaţii şi raspunderi ale proiectantului de specialitate
    9.6.1. La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere urmatoarele aspecte:
    ● prescriptiile de baza pentru proiectarea structurilor din beton armat, beton precomprimat, otel, zidarie de caramida, lemn, în România, se bazeaza pe metoda de calcul la stari ultime, care pentru calculul eforturilor foloseşte coeficientii partiali de siguranţă aplicati incarcarilor şi coeficientii partiali de siguranţă aplicati caracteristicilor de rezistenta şi deformatii ale materialelor structurale;
    ● deoarece la ora actuala nu exista alte reglementari tehnice pentru proiectarea şi montajul sistemelor de pereti cortina, vor fi respectate prevederile acestui normativ;
    ● se apreciaza ca, eventual, cu justificari speciale, se poate folosi pentru proiectarea de rezistenta şi proiectarea pentru deformatii metoda rezistentelor admisibile;
    ● se pot accepta (cu justificarile speciale necesare) prescriptii din alte tari precum şi date din instrucţiunile firmelor care fabrica componentele sistemului de perete cortina (aluminiu, otel, geamuri).
    9.6.2. Proiectantul de specialitate este, de regula, o firma agreata de furnizorul sistemului de perete cortina castigator al licitaţiei. Proiectantul de specialitate întocmeşte proiectul sistemului de perete cortina, care presupune: proiect de arhitectura, proiect de rezistenta şi proiect de montaj/tehnologic;
    (a) proiectul de arhitectura va respecta, pe cat posibil, configuratia propusa de proiectantul general, ţinând seama de calculul sistemului de perete cortina la actiunea vantului, la actiunea seismica şi de rezultatele investigatiilor experimentale pentru determinarea capacităţii de deformare a sistemului de perete cortina selectat;
    (b) proiectul de rezistenta se referă la calculul elementelor componente ale unui sistem de perete cortina: montanti, rigle-distantier, geamuri, aparate de reazem ale montantilor; pentru fiecare dintre elementele structurale enumerate se vor prezenta, în mod detaliat, urmatoarele piese desenate şi piese scrise de calcul:
    - modelele (schemele) de calcul structural care vor cuprinde toate caracteristicile structurale, incarcarile considerate pentru fiecare element în parte; pentru fiecare bara, sau piesa structurala, se vor arata, prin desene cotate, caracteristicile geometrice secţionate, precum şi valorile caracteristicilor secţionate (arii, momente de inertie la incovoiere, momente de inertie la torsiune);
    - metodele pentru calculul eforturilor sectionale şi al deformatiilor, precum şi rezultatele obtinute;
    - se va preciza metoda de calcul pentru proiectarea de rezistenta şi de deformatii, împreună cu toate valorile referitoare la siguranţa;
    - pentru fiecare tip de material (aliajul de aluminiu al profilelor de aluminiu, otelul, geamurile) se vor arata toate caracteristicile de compozitie şi toate caracteristicile de rezistenta şi de deformatie, bazate pe standarde româneşti, standarde straine, sau eventual cu garantiile şi justificarile necesare, bazate pe datele firmelor care livreaza elementele respective (profilele de aluminiu şi geamurile); caracteristicile se vor referi la valorile medii, minime, maxime, valorile caracteristice, coeficientii de omogenitate, rezistentele de calcul, rezistentele admisibile, caracteristici de elasticitate etc.
    (c) proiectul de montaj care contine toate instrucţiunile de montaj ale firmelor furnizoare ale componentelor sistemului de fatada cortina, cu toate detaliile de execuţie necesare; proiectul de montaj trebuie să conţină şi fazele determinante asociate montajului sistemului de perete cortina.
    9.6.3. Proiectantul de specialitate are, în plus, urmatoarele obligaţii:
    - să prezinte proiectul elaborat proiectantului general, în vederea avizarii şi să efectueze, dacă este cazul, modificările cerute de către acesta;
    - să prezinte proiectul elaborat, cu viza proiectantului general, specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de către investitor;
    - sa urmareasca permanent montajul sistemului de perete cortina, să fie prezent la fazele determinante şi sa elaboreze solutii pentru eventualele defectiuni aparute în santier (fie din vina proiectantului de specialitate, fie din vina firmei care efectueaza montajul).
    9.7. Obligaţii şi raspunderi ale verificatorilor de proiecte. Specialistii verificatori de proiecte, atestati de MTCT, raspund în mod solidar cu proiectantul de specialitate, în ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor proiectului.
    9.8. Obligaţii şi raspunderi ale fabricantilor şi furnizorilor sistemelor de pereti cortina
    ● sa furnizeze datele necesare pentru identificarea fiecarui reper ce intră în componenta sistemului de perete cortina adoptat, astfel încât sa existe o evidenta clara a componentelor pe durata fabricatiei, depozitarii, livrarii (transportului) şi montarii acestora (produsele livrate trebuie să fie marcate prin sigla firmei, codul reperului şi numărul comenzii);
    ● sa furnizeze informaţii despre aptitudinea de exploatare, durabilitatea şi întreţinerea sistemului, fabricatia şi controlul calităţii componentelor, punerea în opera, pastrarea constanta a calităţii etc.;
    ● să se oblige prin contract sa furnizeze pentru intregul sistem de perete cortina componente de aceeasi calitate cu cea prezentată la castigarea licitaţiei;
    ● sa puna la dispoziţie toate normele tehnice care au stat la baza realizării sistemului de perete cortina;
    ● sa puna la dispoziţie documente care să ateste încercări efectuate în laboratoare de specialitate.
    9.9. Obligaţii şi raspunderi ale executantului
    ● să efectueze toate încercările stabilite prin "Caietul de sarcini" şi la care s-a obligat la semnarea contractului;
    ● executantul sistemului de fatada cortina, castigator al licitaţiei, va efectua, în mod obligatoriu, relevee şi masuratori ale construcţiei existente, înainte de semnarea contractului, pentru corelarea dimensiunilor de pe teren cu dimensiunile date în "Caietul de sarcini", care sunt dimensiuni luate din proiectul de arhitectura elaborat de proiectantul general;
    ● să asigure proiectarea sistemelor de pereti cortina, în condiţiile punctului 3.5.3., sau sa acorde consultanţă necesară unui proiectant de specialitate agreat; proiectarea unui sistem de perete cortina, în condiţiile punctului 3.5.3., nu poate schimba elementele şi caracteristicile sistemului selectat (conform punctelor 3.5.1. şi 3.5.2.);
    ● sa nu inceapa execuţia unui sistem de perete cortina fără proiecte de arhitectura, de rezistenta şi de montaj, semnate şi stampilate de proiectantul de specialitate şi de către specialistii verificatori de proiecte, atestati de M.T.C.T.;
    ● să-şi insuseasca proiectul sistemului de perete cortina şi sa sesizeze investitorul, proiectantul general şi proiectantul de specialitate, despre neconcordantele şi lipsurile de planse şi detalii, înainte de începerea executiei, în vederea solutionarii acestora;
    ● să asigure execuţia lucrărilor la un nivel de calitate corespunzător cerințelor, concepand şi realizand un sistem propriu de calitate;
    ● sa convoace factorii stabiliti de proiectantul de specialitate pentru verificarea lucrărilor ajunse la faze determinante ale montajului, în scopul obtinerii acordului de continuare a lucrărilor;
    ● sa solutioneze defectele şi neconcordantele aparute în execuţie, numai pe bază de solutii date de proiectantul de specialitate şi aprobate de verificatorii proiectului şi avizate de investitor;
    ● sa utilizeze numai procedee şi componente prevăzute în proiect şi care fac parte din sistemul de perete cortina care se pune în opera, certificate, sau pentru care exista agremente tehnice.
    9.10. Obligaţii şi raspunderi ale responsabililor tehnici cu execuţia
    ● raspund pentru realizarea nivelului de calitate a lucrărilor aferente sistemului de pereti cortina pentru care au fost angajaţi;
    ● semnaleaza orice neconcordanta între proiectul sistemului de perete cortina şi lucrarile din santier şi anunta proiectantul de specialitate pentru remedierea situaţiei.
    9.11. Obligaţii şi raspunderi ale proprietarului cladirii la care se executa sistemul de pereti cortina:
    ● efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparatii ce le revin;
    ● asigurarea urmaririi în timp a comportarii sistemului de perete cortina.
    9.12. Obligaţii ale Comisiei de Agrement Tehnic în Constructii
    ● Comisia de Agrement Tehnic în Constructii trebuie să respecte cu strictete oblibaţiile care îi revin şi care sunt stipulate în regulamentul de functionare a acesteia.

                                                  ---------

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici



(click aici pentru a vedea toate aplicatiile CTCE)






Parteneri:

Contact

Bd. Decebal, nr. 32
Piatra Neamt
Romania
0233-211.020 , 218.110, 210.290, 210.291
0233.206.575

Contact Me

Urmariti-ne pe

Facebook