Doriti o forma actualizata, la zi, a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !
Forma consolidată la data 22.07.2014
Pret: 13,00 RON cu TVA



Actul este prezentat in forma neactualizata!

Puteti sa consultati o forma actualizata la data 22.07.2014, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act din dreapta.








 ORDIN nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012
privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 27 ianuarie 2012


    În conformitate cu art. 57 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
    în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

    ART. 1
    (1) Se aprobă Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
    (2) Se aprobă Regulamentul de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
    ART. 2
    La data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin se abrogă orice dispoziţie contrară.
    ART. 3
    Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, Direcţia generală economic, finanţe, resurse umane, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    ART. 4
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

           Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,
                              Daniel Petru Funeriu

    Bucureşti, 10 ianuarie 2012.
    Nr. 3.035.


    ANEXA 1

                               METODOLOGIE-CADRU
              de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare

    CAP. I
    Cadrul general

    
ART. l
    Prezenta metodologie-cadru reglementează organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare.
    ART. 2
    În sensul prezentei metodologii-cadru, sintagma "competiţii şcolare" include olimpiade şi concursuri interdisciplinare şi transdisciplinare sau organizate pe discipline de învăţământ/calificări şi domenii de pregătire profesională, concursuri de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare pentru elevi. Acestea au caracter ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic şi sportiv.
    ART. 3
    Competiţiile şcolare au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanţe şcolare înalte sau care au interes şi aptitudini deosebite în domeniul ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic, civic şi în cel sportiv. Totodată, competiţiile şcolare promovează valorile culturale şi etice fundamentale, spiritul de fair-play, competitivitatea şi comunicarea interpersonală.
    ART. 4
    În vederea pregătirii elevilor pentru competiţiile şcolare, cadrele didactice pot elabora şi utiliza programe de studiu complementare, teme de concurs, de cercetare şi bibliografii specifice.
    ART. 5
    Olimpiadele şcolare sunt considerate competiţii şcolare de excelenţă, adresându-se elevilor cu aptitudini şi performanţe înalte în domeniul matematicii şi al ştiinţelor, al limbii şi literaturii române şi al limbilor moderne, al disciplinelor socioumane, al calificărilor profesionale, al artelor, al sportului etc.
    ART. 6
    Participarea la competiţiile şcolare este deschisă tuturor elevilor, de la toate formele de învăţământ din învăţământul de stat, particular şi confesional.
    ART. 7
    (1) Competiţiile şcolare se organizează şi se desfăşoară conform dispoziţiilor prezentei metodologii-cadru, precum şi ale regulamentelor specifice.
    (2) Lista competiţiilor şcolare naţionale şi graficul de desfăşurare a acestora sunt aprobate anual de secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar.

    
CAP. II
    Clasificarea şi etapele competiţiilor şcolare

    ART. 8
    În funcţia de tematica abordată, competiţiile şcolare pot fi:
    a) competiţii pe discipline;
    b) competiţii multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare;
    c) competiţii educative extraşcolare şi extracurriculare.
    ART. 9
    În funcţie de gradul de participare a elevilor, competiţiile şcolare pot fi:
    a) competiţii locale, la care participă elevi dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar sau din mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, din aceeaşi localitate/sector;
    b) competiţii judeţene, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din acelaşi judeţ/municipiul Bucureşti;
    c) competiţii regionale/interjudeţene, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din două sau mai multe judeţe;
    d) competiţii naţionale, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din cel puţin 70% din judeţele ţării. Fac excepţie de la această regulă competiţiile organizate pentru disciplinele/domeniile de studiu pentru care nu se asigură studiul/şcolarizarea în toate judeţele ţării, caz în care competiţia se consideră naţională, dacă la competiţie participă elevi din cel puţin 70% dintre judeţele în care se asigură studiul disciplinei/şcolarizarea domeniului de studiu;
    e) competiţii internaţionale, la care participă elevi din mai multe ţări.
    ART. 10
    (1) Regulamentele de organizare şi desfăşurare a competiţiilor locale, judeţene şi regionale/interjudeţene sunt elaborate de organizatori.
    (2) Regulamentele specifice de organizare şi desfăşurare a competiţiilor naţionale sunt elaborate şi aprobate la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS.
    (3) Regulamentele de organizare şi desfăşurare a competiţiilor internaţionale sunt elaborate de comitetul internaţional/juriul internaţional al fiecărei competiţii.
    ART. 11
    Etapele de desfăşurare a competiţiilor naţionale sunt:
    a) etapa pe şcoală;
    b) etapa locală;
    c) etapa judeţeanăaa municipiului Bucureşti;
    d) etapa regională/interjudeţeană;
    e) etapa naţională;
    f) etapa internaţională.
    ART. 12
    (1) În cazul în care numărul de unităţi de învăţământ/elevi care pot participa este mic, inspectoratele şcolare pot decide să nu organizeze etapele pe şcoală şi/sau locală ale unei competiţii naţionale, organizând direct etapa judeţeanăaa municipiului Bucureşti, sau, în cazul în care regulamentele specifice prevăd acest lucru, calificarea la etapa naţională se face direct de la etapa pe şcoală.
    (2) Etapa regională/interjudeţeană se organizează numai în cazul în care regulamentul specific prevede acest lucru.
    ART. 13
    Calificarea participanţilor la etapa superioară a unei competiţii naţionale se face cu respectarea prevederilor prezentei metodologii-cadru şi cu aplicarea criteriilor înscrise în regulamentele specifice ale fiecărei competiţii. Criteriile de calificare şi numărul de locuri alocate pentru etapa superioară sunt comunicate elevilor, cu cel puţin 5 zile înainte de desfăşurarea etapei curente a competiţiei.

    
CAP. III
    Organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare naţionale

    SECŢIUNEA 1
    Comisiile competiţiilor naţionale - Structură, responsabilităţi şi atribuţii

    ART. 14
   (1) Responsabilitatea organizării şi desfăşurării competiţiilor naţionale, în funcţie de etapa de desfăşurare, revine:
    a) unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru etapa pe şcoală;
    b) inspectoratelor şcolare, pentru etapa locală, la nivel de comună, oraş, sector, pentru etapa judeţeanăaa municipiului Bucureşti, respectiv etapa regională/interjudeţeană;
    c) Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, denumită în continuare DGEÎTPV, şi, după caz, Direcţiei generale învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, denumită în continuare DGÎLMRPPS, din MECTS, pentru etapa naţională, respectiv etapa internaţională, în cazul în care aceasta se desfăşoară în România.
    (2) Pentru organizarea şi desfăşurarea competiţiilor se realizează, de regulă, colaborări, asocieri sau parteneriate cu societăţi ştiinţificeaasociaţii profesionale şi/sau instituţii de învăţământ superior, instituţii ştiinţifice, instituţii culturale, cu alte persoane fizice ori juridice, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale, naţionale sau internaţionale.
    (3) În condiţiile legii, colaborările, asocierile sau parteneriatele pot include şi activităţi de sponsorizare a competiţiilor şcolare.
    ART. 15
    Pentru coordonarea competiţiilor şcolare se constituie, la începutul fiecărui an şcolar, la nivelul MECTS, Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare, cu următoarea componenţă:
    a) preşedinte: secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar;
    b) vicepreşedinţi: directorul general al DGEÎTPV şi directorul general al DGÎLMRPPS;
    c) 2 secretari ştiinţifici: un director al DGEÎTPV şi un director al DGÎLMRPPS;
    d) membri: inspectori generali din DGEÎTPV, inspectori de specialitate/experţi din cadrul DGÎLMRPPS, care coordonează competiţiile şcolare.
    ART. 16
    Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare are următoarele atribuţii:
    a) elaborează şi publică pe site-ul MECTS, la începutul fiecărui an şcolar, după aprobarea de către preşedintele acesteia, lista competiţiilor şcolare naţionale şi internaţionale şi graficul de desfăşurare a acestora;
    b) elaborează bugetul competiţiilor şcolare naţionale şi al celor internaţionale, în cazul în care acestea se desfăşoară în România, precum şi bugetul necesar asigurării participării echipelor României la competiţiile şcolare internaţionale;
    c) monitorizează organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare;
    d) analizează, pe baza rapoartelor membrilor Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, la sfârşitul fiecărui an şcolar, rezultatele competiţiilor şcolare şi informează conducerea MECTS, printr-un raport coordonat de secretarii ştiinţifici şi elaborat de membrii comisiei.
    ART. 17
    (1) Pentru etapele pe şcoală, locală, judeţeanăaa municipiului Bucureşti şi regională/interjudeţeană ale competiţiilor naţionale se constituie comisii de organizare şi evaluare, corespunzătoare fiecărei etape.
    (2) Comisiile de organizare şi evaluare răspund de corectitudinea organizării şi desfăşurării competiţiei.
    ART. 18
    (1) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală, numită prin decizie a conducătorului unităţii de învăţământ preuniversitar, cuprinde cel puţin 2 profesori şi un secretar. Calitatea de preşedinte revine directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
    (2) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală stabileşte criteriile de participare la etapa pe şcoală.
    ART. 19
    Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa locală este propusă, la nivelul inspectoratului şcolar, de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, având următoarea componenţă:
    a) preşedinte: inspectorul şcolar de specialitate/profesorul metodist de specialitate;
    b) vicepreşedinte: profesorul metodist de specialitate/profesorul de specialitate cu rezultate deosebite în activitatea profesională;
    c) secretar: un informatician sau un profesor din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară etapa, având competenţe de operare pe calculator;
    d) membri: profesori cu rezultate deosebite în activitatea profesională, numărul acestora fiind proporţional cu numărul elevilor participanţi.
    ART. 20
    (1) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeanăaa municipiului Bucureşti este propusă de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, având următoarea componenţă:
    a) preşedinte: inspectorul şcolar general sau inspectorul şcolar general adjunct;
    b) preşedinte executiv: inspectorul şcolar de specialitate/profesorul metodist de specialitate;
    c) vicepreşedinţi pentru subcomisii: cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională;
    d) secretar: un informatician sau un profesor din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator;
    e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională şi, dacă este cazul, cadre didactice universitare, proporţional cu numărul elevilor participanţi.
    (2) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeană elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din regulamentele specifice fiecărui concurs, şi stabileşte numărul de locuri pentru etapele locală şi judeţeană. Criteriile de calificare şi numărul de locuri alocate pentru etapa superioară sunt comunicate elevilor, prin afişare la fiecare unitate şcolară şi la şcoala unde se va desfăşura etapa, cu cel puţin 5 zile înainte de desfăşurarea acesteia.
    ART. 21
    Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa regională/interjudeţeană este propusă de consiliile consultative ale disciplinei din judeţele participante şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar organizator, având următoarea componenţă:
    a) preşedinte: inspectorul şcolar general al judeţului care organizează etapa regională/interjudeţeană;
    b) preşedinte executiv: inspectorul şcolar de specialitate/profesorul metodist de specialitate din judeţul-gazdă;
    c) vicepreşedinţi pentru subcomisii: inspectori şcolari de specialitate din judeţele participante/cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională;
    d) secretar: un informatician sau un profesor din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator;
    e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar din judeţele participante, cu rezultate deosebite în activitatea profesională şi, dacă este cazul, cadre didactice universitare, proporţional cu numărul elevilor participanţi.
    ART. 22
    (1) Pentru organizarea etapei naţionale a fiecărei competiţii şcolare se stabilesc anual următoarele comisii: Comisia de organizare a competiţiei naţionale şi Comisia centrală a competiţiei naţionale.
    (2) În cadrul Comisiei centrale a competiţiei naţionale se pot constitui subcomisii sau grupuri de lucru cu atribuţii specifice desfăşurării competiţiei.
    ART. 23
    (1) Comisia de organizare a competiţiei naţionale se constituie la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti care este gazda etapei naţionale a competiţiei, este aprobată prin decizie a inspectorului şcolar general şi este transmisă, spre informare, la MECTS-DGEÎTPV/DGÎLMRPPS.
    (2) Comisia de organizare a competiţiei naţionale are următoarea componenţă:
    a) preşedinte: inspectorul şcolar general/inspectorul şcolar general adjunct al judeţului/municipiului Bucureşti unde se desfăşoară etapa naţională;
    b) vicepreşedinte: inspectorul şcolar de specialitate/profesorul metodist din judeţul organizator;
    c) secretar: un informatician sau un profesor din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator;
    d) membri: inspectori, directori ai unităţilor de învăţământ implicate în organizarea competiţiei şi cadre didactice.
    ART. 24
    (1) Comisia centrală a competiţiei naţionale se constituie cu cel puţin 15 zile înaintea începerii etapei naţionale a competiţiei, la propunerea inspectorului general din DGEÎTPV sau, după caz, a inspectorului de specialitate/expert/consilier din cadrul DGÎLMRPPS, este avizată de către directorul general al DGEÎTPV, respectiv al DGÎLMRPPS, pentru concursurile în limbile materne ale minorităţilor, şi este aprobată de secretarul de stat care coordonează direcţia generală respectivă.
    (2) Comisia centrală a competiţiei naţionale are următoarea componenţă: a) preşedinte: un cadru didactic universitar de prestigiu/o personalitate recunoscută în domeniu/un cercetător din instituţii culturale, artistice, ştiinţifice, sportive;
    b) preşedinte executiv: inspectorul general din MECTS-DGEÎTPV/inspectorul de specialitate/expert/consilier din cadrul DGÎLMRPPS sau un inspector de specialitate ori un cadru didactic de specialitate, având rezultate deosebite în activitate;
    c) vicepreşedinţi: cadre didactice universitare, inspectori de specialitate sau cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar;
    d) secretari: informaticieni, inspectori şcolari de specialitate sau profesori din învăţământul preuniversitar, având competenţe de operare pe calculator;
    e) membri: inspectori şcolari de specialitate, cadre didactice, traducători, evaluatori specialişti în domeniu, a căror competenţă profesională şi ţinută morală sunt recunoscute, precum şi studenţi, foşti elevi olimpici cu rezultate recunoscute la competiţiile internaţionale în domeniu.
    ART. 25
    Atribuţiile Comisiei de organizare a competiţiei naţionale sunt următoarele:
    a) realizarea bazei de date cu privire la participanţii calificaţi în competiţie;
    b) asigurarea logisticii necesare desfăşurării competiţiei, inclusiv confecţionarea ştampilei;
    c) desemnarea şi convocarea profesorilor asistenţi;
    d) asigurarea condiţiilor optime de cazare şi masă pentru participanţii la competiţie, pentru însoţitorii acestora şi pentru membrii Comisiei centrale a competiţiei naţionale;
    e) administrarea fondurilor alocate de MECTS, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    ART. 26
    (1) Atribuţiile membrilor Comisiei centrale a competiţiei naţionale sunt stabilite prin prezenta metodologie-cadru şi sunt completate prin regulamentele specifice.
    (2) Preşedintele Comisiei centrale a competiţiei naţionale are următoarele atribuţii:
    a) răspunde de corectitudinea desfăşurării competiţiei şi a evaluării probelor de concurs;
    b) stabileşte, împreună cu preşedintele executiv al comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenţei subcomisiilor;
    c) avizează, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii subcomisiilor, forma finală a subiectelor şi a baremelor de evaluare;
    d) decide, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii de subcomisii, tehnicile de evaluare menite să asigure calitatea şi corectitudinea evaluării şi notării lucrărilor/produselor elevilor;
    e) coordonează întreaga activitate de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor din cadrul comisiei/subcomisiilor;
    f) verifică acurateţea evaluării lucrărilor/produselor care impun departajare şi avizează criteriile de departajare;
    g) propune, pe baza criteriilor de departajare, prin consultare cu ceilalţi membri ai comisiei, lucrările/produsele desemnate pentru acordarea premiilor speciale;
    h) certifică rezultatele obţinute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare şi lucrările/produsele elevilor propuse pentru acordarea premiilor speciale;
    i) numeşte membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate, după consultarea cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii de subcomisii;
    j) avizează, pentru afişare, rezultatele finale obţinute de participanţi şi listele cu premii şi menţiuni;
    k) semnează colţul secretizat al lucrărilor elevilor şi diplomele pentru premiere, precum şi toate documentele de analiză şi datele statistice.
    (3) Preşedintele executiv al Comisiei centrale a competiţiei naţionale are următoarele atribuţii:
    a) stabileşte graficul anual al competiţiilor şcolare pe care le coordonează;
    b) elaborează regulamente specifice, pentru fiecare competiţie, cu respectarea cadrului general din prezenta metodologie-cadru, în urma consultării inspectorilor şcolari de specialitate;
    c) înaintează regulamentele specifice pentru fiecare competiţie, spre avizare, vicepreşedintelui Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, director general al DGEÎTPV sau, după caz, al DGÎLMRPPS, şi spre aprobare preşedintelui comisiei, secretarul de stat;
    d) propune, spre analiză şi aprobare, preşedintelui Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, membrii Comisiei centrale a competiţiei naţionale;
    e) propune, după caz, ca membri în subcomisii, profesori pentru traducerea subiectelor în limba maternă a elevilor care solicită traducerea; profesorii traducători pot fi şi evaluatori în cadrul comisiei/subcomisiei;
    f) stabileşte structura probelor competiţiei, precizată în regulamentul specific;
    g) coordonează elaborarea, în condiţii de securitate, a subiectelor şi a baremelor de evaluare pentru etapa naţională a competiţiei, respectând procedurile stabilite la nivel naţional în regulamentele specifice;
    h) verifică lista finală a elevilor participanţi;
    i) colaborează cu inspectoratele şcolare, în vederea asigurării cadrului organizatoric al desfăşurării etapei naţionale a competiţiei;
    j) stabileşte, împreună cu preşedintele şi secretarul comisiei, sălile/spaţiile destinate activităţii de evaluare;
    k) monitorizează organizarea şi desfăşurarea competiţiei şcolare pe toată durata sa;
    l) solicită Direcţiei generale economic, finanţe, resurse umane din cadrul MECTS, denumită în continuare DGEFRU, asigurarea şi virarea fondurilor necesare organizării competiţiei;
    m) preia documentele statistice şi de evidenţă destinate MECTS;
    n) preia, sub semnătură, diplomele semnate de conducerea MECTS, care vor fi înmânate câştigătorilor competiţiei, şi returnează, cu proces-verbal, diplomele anulate/neutilizate;
    o) trimite spre publicare, pe site-ul MECTS, listele premianţilor, în termen de cel mult 20 de zile de la finalizarea etapei naţionale a competiţiei.
    (4) Vicepreşedinţii Comisiei centrale a competiţiei naţionale au următoarele atribuţii:
    a) organizează şi monitorizează activitatea de elaborare a subiectelor şi a baremelor de evaluare, traducerea acestora, precum şi activitatea de evaluare desfăşurată de profesorii din subcomisii;
    b) verifică şi avizează calitatea subiectelor şi a baremelor de evaluare realizate la nivelul subcomisiei;
    c) verifică şi avizează corectitudinea calculului mediilor lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale şi ierarhia participanţilor;
    d) preiau şi predau, personal, secretarului comisiei lucrările/produsele elevilor, subiectele, baremele de evaluare şi alte documente elaborate la nivelul fiecărei subcomisii.
    (5) Secretarii Comisiei centrale a competiţiei naţionale au următoarele atribuţii:
    a) instruiesc profesorii asistenţi, pe săli, privitor la atribuţiile ce le revin în timpul desfăşurării probelor de concurs;
    b) distribuie colile speciale, pe săli, pentru desfăşurarea competiţiei;
    c) participă la distribuirea subiectelor, alături de preşedintele comisiei;
    d) elaborează şi multiplică imprimatele - borderourile;
    e) însoţesc preşedintele comisiei în săli şi ştampilează lucrările;
    f) multiplică baremele aprobate de preşedintele comisiei şi le afişează după epuizarea timpului destinat probei scrise/probei practice;
    g) multiplică subiectele şi baremele la etapa naţională, cu cel mult 12 ore înaintea orei de desfăşurare a probei, asistaţi de preşedintele executiv;
    h) participă la deschiderea lucrărilor şi la ierarhizarea participanţilor;
    i) participă la realizarea documentelor finale privind evidenţa şi corectitudinea desfăşurării competiţiei;
    j) răspund de completarea diplomelor pentru premii/menţiuni;
    k) asigură introducerea în calculator a rezultatelor competiţiei şcolare;
    l) asigură afişarea rezultatelor competiţiei şcolare, înainte şi după contestaţii;
    m) înregistrează pe suport electronic, pentru inspectoratele şcolare şi MECTS, subiectele, baremele şi rezultatele competiţiei;
    n) primesc şi înregistrează contestaţiile depuse de elevi;
    o) predau, împreună cu preşedintele, prin proces-verbal, lucrările/produsele şi documentele aferente, spre păstrare în arhiva şcolii, unui reprezentant din conducerea şcolii în care se desfăşoară concursul.
    (6) Membrii Comisiei centrale a competiţiei naţionale au următoarele atribuţii:
    a) elaborează/verifică subiectele şi baremele de evaluare;
    b) evaluează lucrările/produsele repartizate de preşedintele/vicepreşedinţii comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul şi cu respectarea normelor deontologiei profesionale;
    c) completează borderourile de evaluare;
    d) reevaluează lucrările/produsele pentru care au fost depuse contestaţii, atunci când sunt desemnaţi de preşedinte.
    ART. 27
    Atribuţiile menţionate pentru membrii Comisiei centrale a competiţiei naţionale sunt valabile, cu adaptările necesare, şi pentru persoanele nominalizate ca membri ai comisiilor etapelor anterioare etapei naţionale.
    ART. 28
    Fiecare comisie are obligaţia de a înainta comisiei de la etapa imediat superioară, în termen de cel mult 10 zile de la data încheierii etapei, baza de date cuprinzând lista cu elevii calificaţi pentru următoarea etapă a competiţiei, precum şi eventualele solicitări de traducere a subiectelor în limba maternă.
    ART. 29
    (1) La etapele locală, judeţeanăaa municipiului Bucureşti, regională/interjudeţeană şi naţională nu pot fi membri ai comisiilor de organizare şi evaluare, respectiv ai Comisiei centrale a competiţiei naţionale, pentru etapa naţională, cadrele didactice care au în competiţie rude şi afini până la gradul al treilea inclusiv.
    (2) La toate etapele competiţiilor naţionale cadrele didactice care au elevi în concurs la o clasă nu pot fi propunători/evaluatori de subiecte la clasa respectivă şi nu pot intră în contact cu subiectele/baremele, până când acestea nu devin publice.
    (3) La toate etapele competiţiilor naţionale, membrii comisiilor vor da o declaraţie scrisă prin care să îşi asume respectarea condiţiilor menţionate la alin. (1) şi (2). Modelul declaraţiei este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie-cadru.
    ART. 30
    (1) Pentru competiţiile naţionale care nu au etapă regională/interjudeţeană se alocă la etapa naţională câte un loc pentru fiecare judeţ, pentru fiecare an de studiu/disciplină, secţiune, categorie.
    (2) Face excepţie de la prevederile alin. (1) municipiul Bucureşti, care primeşte între 3 şi 6 locuri pentru fiecare an de studiu/disciplină, secţiune, categorie, conform prevederilor din regulamentele specifice.
    (3) Pentru atingerea obiectivelor europene în ceea ce priveşte dezvoltarea interesului elevilor pentru studierea domeniului matematică, ştiinţe şi tehnologie, prin excepţie de la prevederile alin. (1), la etapa naţională a olimpiadelor şcolare la disciplinele matematică, fizică, chimie, biologie, astronomieaastrofizică şi informatică poate fi alocat un număr de locuri suplimentare pentru fiecare judeţ, conform prevederilor din regulamentele specifice.
    (4) Pentru competiţiile şcolare naţionale care au etapă internaţională, Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeanăaa municipiului Bucureşti poate decide componenţa lotului care participă la etapa naţională, astfel încât judeţul să aibă şansa de a obţine cele mai bune rezultate la etapa naţională şi la barajele de selecţie a loturilor de pregătire pentru competiţiile externe în domeniu. Criteriile de alocare a locurilor pentru alcătuirea lotului judeţean participant la etapa naţională sunt stabilite în plenul Comisiei de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeanăaa municipiului Bucureşti, sunt comunicate public şi transmise unităţilor de învăţământ, cu cel puţin 5 zile înainte de desfăşurarea etapei judeţene, în vederea informării elevilor şi a părinţilor acestora.
    (5) Pentru competiţiile naţionale care au etapă regională/interjudeţeană, numărul maxim de locuri care pot fi alocate pentru fiecare judeţ/municipiul Bucureşti la etapa regională/interjudeţeană şi modalitatea de calificare la etapa naţională se stabilesc prin regulamentele specifice. În acest caz, numărul elevilor calificaţi la etapa naţională nu poate depăşi numărul prevăzut la alin. (1), (2) şi (3).
    ART. 31
    În funcţie de numărul elevilor participanţi care susţin competiţia în altă localitate decât cea în care domiciliază, aceştia vor fi însoţiţi de unul sau mai multe cadre didactice, conform reglementărilor în vigoare. Pe toată durata deplasării, cadrul didactic însoţitor îşi asumă responsabilitatea supravegherii şi îndrumării corespunzătoare a elevilor şi răspunde pentru orice incident apărut şi negestionat corespunzător.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Evaluarea

    A. Probele de evaluare
    ART. 32
    Probele de evaluare sunt specifice fiecărei competiţii. Acestea pot fi teoretice şi/sau practice/experimentale. În funcţie de specificul disciplinei/domeniului de studiu, probele teoretice pot fi susţinute în scris, oral, pot fi probe de înţelegere a textului audiat etc.
    ART. 33
    Tipul şi structura probelor de evaluare se stabilesc în regulamentele specifice ale fiecărei competiţii şcolare naţionale.
    ART. 34
    (1) Subiectele pentru etapa naţională a competiţiei sunt elaborate de grupul de lucru al Comisiei centrale a competiţiei naţionale, desemnat în acest sens.
    (2) În funcţie de prevederile regulamentului specific de organizare a competiţiei, Comisia centrală a competiţiei naţionale poate elabora şi subiectele de la etapele judeţeană şi, după caz, regională/interjudeţeană.
    ART. 35
    La alcătuirea tuturor probelor de evaluare se va avea în vedere respectarea programei specifice etapei respective a competiţiei.
    ART. 36
    Timpul de lucru pentru probele scrise este, de regulă, 3 ore. Pentru celelalte tipuri de probe specifice competiţiei şcolare, timpul afectat acestora este precizat în regulamentele specifice, în raport cu specificul probelor şi cu particularităţile de vârstă ale participanţilor.
    ART. 37
    (1) La încheierea fiecărei etape a competiţiei şcolare, lucrările la probele scrise şi, după caz, produsele probelor practice, precum şi documentele de evidenţă specifice competiţiei şcolare se predau de către secretarul comisiei, cu proces-verbal, unui reprezentant al conducerii unităţii de învăţământ în care se desfăşoară competiţia.
    (2) Documentele menţionate la alin. (1) se păstrează timp de 4 ani în arhiva unităţii de învăţământ în care s-a desfăşurat etapa respectivă.
    ART. 38
    (1) La competiţiile şcolare la care există etapă internaţională, în vederea selecţiei elevilor participanţi, a loturilor lărgite sau restrânse, se organizează, după caz, teste de limbă ori o probă/probe de baraj.
    (2) Modul de desfăşurare a testului de limbă sau a probei/probelor de baraj, stabilirea comisiei de testare pentru proba de limbă ori a subcomisiei de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor şi criteriile specifice de selecţie sunt precizate în regulamentele specifice ale fiecărei competiţii.
    B. Desfăşurarea probelor de evaluare
    ART. 39
    (1) În dimineaţa zilei de susţinere a probei, la fiecare dintre etapele competiţiei naţionale, secretarul comisiei realizează instruirea profesorilor asistenţi, conform unei fişe elaborate de Comisia de organizare şi evaluare, respectiv de Comisia Centrală a competiţiei naţionale.
    (2) Specialitatea profesorilor asistenţi este alta decât cea a disciplinei la care se susţine proba. Fac excepţie de la această prevedere, probele experimentale organizate la etapa naţională a competiţiilor pentru disciplinele chimie, fizică şi biologie, unde asistenţii pot fi profesori de specialitate.
    (3) Profesorii-asistenţi vor da o declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte specialitatea/specialităţile lor şi faptul că nu au rude sau elevi în sălile în care asistă.
    ART. 40
    Profesorii asistenţi instruiesc elevii participanţi la competiţie cu privire la modul de desfăşurare a probelor.
    ART. 41
    (1) În cazul probelor scrise, elevilor li se înmânează foile tipizate, care asigură caracterul secret al identităţii participantului, foi pe care vor elabora lucrarea.
    (2) Profesorii asistenţi verifică identitatea fiecărui concurent, prin confruntarea înscrisurilor din actul său de identitate, respectiv carnetul de elev cu poză, pentru elevii sub 14 ani, cu datele de identificare înscrise pe lucrare şi cu lista participanţilor la competiţie.
    (3) După verificarea datelor de identificare, candidatul lipeşte colţul lucrării, preşedintele semnează pe colţul îndoit al acesteia şi secretarul aplică ştampila specială a competiţiei; la etapele anterioare etapei naţionale, pe lucrări se va pune ştampila şcolii organizatoare.
    ART. 42
    (1) Timpul afectat probei se marchează pe tablă.
    (2) După terminarea timpului alocat elaborării lucrării/produsului, profesorii asistenţi primesc fiecare lucrare/produs al elevilor, verifică numărul de pagini/caracteristicile produsului, în prezenţa elevilor, şi le înscriu într-un borderou de predare-primire, certificat de semnăturile elevilor şi ale profesorilor asistenţi.
    (3) Ultimii 3 elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări/ultimului produs.
    ART. 43
    (1) Se interzice elevilor să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor de concurs sau care sunt interzise de regulamentul specific, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare. Pot fi introduse în sala de concurs acele materiale, instrumente etc. prevăzute în mod explicit în regulamentul specific al concursului.
    (2) Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de concurs, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, precum şi frauda ori tentativa de fraudă duc la eliminarea din concurs a candidatului de către preşedintele comisiei.
    (3) Candidaţii eliminaţi din concurs conform prevederilor alin. (2) pierd dreptul de participare la competiţiile şcolare din anul şcolar următor.
    ART. 44
    Elevii care în timpul desfăşurării competiţiilor şcolare încalcă normele de conduită stabilite prin regulamentele şcolare, prin regulamentele specifice ale competiţiilor şcolare sau prin alte reglementări în vigoare vor fi eliminaţi din competiţie şi pierd dreptul de participare la competiţiile din anul şcolar viitor.
    ART. 45
    În cazul probelor scrise, preşedintele sau vicepreşedinţii comisiei/subcomisiilor şi secretarul comisiei primesc seturile de lucrări pe săli, le amestecă, le numerotează şi le repartizează spre evaluare echipelor formate din câte 2 profesori.
    ART. 46
    (1) La toate etapele competiţiei şcolare, rezultatele probelor sunt apreciate, de regulă, prin punctaje de la 0 la 100, conform baremelor.
    (2) În situaţia în care se optează pentru un alt sistem de notare/calculare în vederea stabilirii punctajului final, acesta va fi precizat în regulamentul specific al fiecărei competiţii şcolare.
    ART. 47
    (1) Profesorii-evaluatori evaluează independent lucrările/produsele/subiectele, pe baza baremelor, completează borderourile de notare şi acordă punctaje lucrărilor/produselor/subiectelor.
    (2) Punctajul final al subiectului sau al lucrării/produsului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de cei 2 profesori, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
    (3) Indiferent de sistemul de notare, în situaţia în care punctajele acordate lucrării/produsului de către cei 2 profesori-evaluatori diferă cu mai mult de 10% din punctajul maxim acordat probei, se procedează la reevaluarea lucrării/produsului de către o altă echipă de profesori evaluatori. Punctajul acordat de către aceştia, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru, reprezintă punctajul final al lucrării/produsului.
    ART. 48
    Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au studiat disciplina/modulele de concurs în limba maternă, pot solicita traducerea subiectelor în limba lor maternă, primind subiectele atât în limba română, cât şi în limba maternă, şi pot redacta lucrarea în limba lor maternă.
    C. Rezolvarea contestaţiilor şi stabilirea rezultatelor finale
    ART. 49
    (1) Elevii nemulţumiţi de rezultatele evaluării lucrărilor scrise pot depune contestaţii.
    (2) La probele orale nu se admit contestaţii.
    (3) La probele practice/experimentale, în funcţie de particularităţile competiţiei, posibilitatea de a depune contestaţii se stabileşte prin regulamentul specific al competiţiei.
    (4) Elevii participanţi pot contesta numai punctajul iniţial al propriei lucrări scrise/propriului produs.
    (5) Înainte de depunerea contestaţiei, elevul poate solicita să îşi vadă propria lucrare, în prezenţa unui membru al comisiei de organizare şi evaluare/Comisiei centrale a competiţiei naţionale.
    (6) În situaţia în care elevul consideră că punctajul stabilit de comisia de organizare şi evaluare/Comisia centrală a competiţiei naţionale nu este în concordanţă cu baremul afişat, acesta poate depune contestaţie.
    ART. 50
    (1) Termenul de depunere a contestaţiilor şi termenul de analiză şi răspuns la contestaţii sunt stabilite de Comisia de organizare şi evaluare de la fiecare etapă, respectiv de Comisia centrală a competiţiei naţionale, la etapa naţională, şi sunt comunicate participanţilor în momentul afişării rezultatelor iniţiale.
    (2) Termenul de analiză şi răspuns la contestaţii nu poate depăşi 24 de ore de la încheierea depunerii contestaţiilor.
    ART. 51
    (1) Pentru rezolvarea contestaţiilor, la toate etapele competiţiilor naţionale, preşedintele/preşedintele executiv numeşte o subcomisie, pentru fiecare disciplinăaan de studiu/modul, alcătuită din 2-4 profesori evaluatori, alţii decât cei care au evaluat iniţial.
    (2) În funcţie de specificul fiecărei competiţii naţionale, regulamentele specifice stabilesc criteriile şi modalităţile de modificare, în urma reevaluării, a notelor acordate iniţial.
    (3) Punctajul stabilit ca punctaj final în urma etapei de rezolvare a contestaţiilor reprezintă punctajul acordat lucrării/produsului şi nu mai poate fi modificat ulterior.
    ART. 52
    Rezultatele finale ale competiţiilor sunt afişate înainte de festivitatea de premiere.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Premierea

    ART. 53
    (1) La toate etapele, ierarhia se stabileşte în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute.
    (2) În afara criteriului menţionat la alin. (1), pot fi specificate şi alte criterii de clasificare care sunt incluse, în mod obligatoriu, în cadrul regulamentelor specifice elaborate pentru fiecare competiţie şcolară naţională.
    ART. 54
    La etapele locală, judeţeanăaa municipiului Bucureşti şi regională/interjudeţeană, modul de acordare a premiilor este stabilit de organizatorii acestor etape ale competiţiei naţionale.
    ART. 55
    (1) Certificarea premiilor şi menţiunilor acordate de MECTS se face prin diplomă înregistrată.
    (2) La etapa naţională a competiţiilor şcolare, la care participarea elevilor este individuală, MECTS acordă, pentru fiecare an de studiu/disciplină, secţiune, categorie, maximum 3 premii, de regulă un premiu I, un premiu II şi un premiu III, şi un număr de menţiuni reprezentând 10% din numărul participanţilor, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracţionar, cu respectarea ierarhiei valorice şi a condiţiei de punctaj stabilită prin regulamentele specifice. Fac excepţie situaţiile în care 2 sau mai mulţi participanţi obţin acelaşi punctaj în concurs, fără posibilitatea de departajare, caz în care comisia poate decide acordarea aceluiaşi premiu pentru punctaje egale, cu condiţia respectării numărului maxim de 3 premii.
    (3) La competiţiile şcolare la care participarea se realizează la nivel de echipaj/grup, format din minimum 2 elevi, se acordă cel mult 3 premii şi un număr de menţiuni reprezentând maximum 10% din numărul total de echipaje participante la concurs. Fiecare membru al echipei care obţine distincţia va primi o diplomă cu număr de înregistrare de la MECTS.
    ART. 56
    (1) Pe lângă premiile acordate de MECTS, la etapa naţională pot fi acordate şi premii speciale, de către societăţi ştiinţifice, asociaţii profesionale, universităţi, autorităţi locale sau sponsori.
    (2) Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centrală a competiţiei naţionale şi vor fi comunicate participanţilor la deschiderea fiecărei competiţii.
    ART. 57
    Cuantumul premiilor acordate de către inspectoratele şcolare şi de către MECTS se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi se indexează, anual, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    ART. 58
    Pe lângă premiile obţinute în urma participării la competiţiile şcolare, elevii pot beneficia de excursii şi tabere şcolare gratuite.
    ART. 59
    Elevii participanţi la etapa naţională a competiţiilor şcolare naţionale primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.
    ART. 60
    Drepturile elevilor participanţi la competiţiile şcolare, ale personalului didactic care însoţeşte elevii şi ale personalului care face parte din comisiile de organizare şi evaluare sau din comisiile centrale ale competiţiilor naţionale, privind cheltuielile de deplasare, cazare, diurnă, alte cheltuieli privind organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    
CAP. IV
    Dispoziţii finale

    ART. 61
    În cazuri speciale, personalităţi marcante în domeniu, recunoscute în plan naţional şi/sau internaţional, pot fi numite preşedinţi de onoare ai competiţiilor şcolare.
    ART. 62
    (1) Prezenta metodologie-cadru este completată cu regulamentele specifice ale fiecărei competiţii şcolare naţionale.
    (2) Inspectorii generali din DGEÎTPV şi inspectorii de specialitate/experţi/consilieri din DGÎLMRPPS, preşedinţi executivi ai comisiilor centrale ale competiţiilor naţionale vor elabora, în scris, regulamentele specifice pentru fiecare competiţie şcolară naţională, în spiritul şi în limitele prezentei metodologii-cadru.
    (3) Regulamentele specifice menţionate la alin. (2) sunt aprobate de secretarul de stat care coordonează direcţia generală respectivă şi sunt postate pe site-ul MECTS.
    (4) Regulamentele specifice pot fi modificate anual, la propunerile justificate ale inspectorului general din MECTS, în funcţie de modificările apărute în dinamica fiecărei competiţii.
    ART. 63
    La etapa naţională pot participa, în calitate de invitaţi, echipe/delegaţii din alte ţări, în limita bugetului aprobat.
    ART. 64
    (1) Inspectorul şcolar de specialitate din fiecare judeţ va organiza, înaintea etapei naţionale a fiecărei competiţii, o şedinţă la care, alături de profesorii însoţitori, vor participa elevii înscrişi în competiţie şi părinţii/tutorii legali instituiţi ai acestora, pentru elevii minori. În această şedinţă, participanţilor li se aduc la cunoştinţă următoarele reguli:
    a) deplasarea echipei judeţului/municipiului Bucureşti se va face cu unul sau mai mulţi profesori însoţitori, conform normativelor în vigoare. În cazul în care părinţii/tutorii legali instituiţi ai elevului minor asigură, pe cont propriu, deplasarea şi prezenţa elevului la competiţie, aceştia vor da o declaraţie scrisă în care specifică faptul că îşi asumă răspunderea deplasării propriului copil în localitatea în care se desfăşoară competiţia şcolară, fără niciun fel de implicaţii ale organizatorilor;
    b) este obligatorie respectarea programului competiţiei, a regulamentului de ordine interioară stabilit de organizatori la locurile de cazare şi respectiv de concurs, precum şi a regulilor de comportament civilizat;
    c) orice abatere va fi sancţionată conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
    d) contravaloarea oricărui bun distrus sau deteriorat pe parcursul deplasării şi prezenţei la competiţie va fi suportată de cei care au produs paguba;
    e) în cazul abaterilor grave, Comisia centrală a competiţiei naţionale va lua măsura trimiterii elevului acasă, iar părinţii acestuia vor fi chemaţi pentru a-l însoţi. În cazul în care părinţii nu pot asigura însoţirea elevului, aceasta va fi asigurată de către un profesor, cheltuielile fiind suportate de către părinţii elevului.
    (2) La finalul şedinţei, elevul şi un părinte/tutore legal instituit al elevului minor, în cazul elevului minor, vor semna o declaraţie prin care să confirme că li s-au adus la cunoştinţă normele de conduită şi consecinţele nerespectării acestora pentru perioada desfăşurării competiţiei.
    ART. 65
    La locul de organizare şi desfăşurare a etapei naţionale a competiţiei şcolare, participanţii vor avea asupra lor actul de identitate/carnetul de elev vizat pe anul şcolar în curs (pentru elevii care nu au împlinit 14 ani), precum şi avizul epidemiologic, eliberat cu cel mult 48 de ore înainte de prezentarea la competiţie.
    ART. 66
    Profesorii implicaţi în organizarea şi desfăşurarea competiţiei care manifestă o atitudine necorespunzătoare în relaţia cu elevii/colegii sau care, prin diferite acţiuni, favorizează vicierea corectitudinii evaluării vor fi excluşi pe termen nelimitat de la participarea la toate competiţiile şcolare.
    ART. 67
    Membrii loturilor lărgite şi/sau restrânse, selecţionate pentru pregătire în vederea participării la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, care, în timpul pregătirii centralizate organizate de MECTS, manifestă o atitudine ireverenţioasă faţă de profesorii-pregătitori, care nu respectă reglementările stabilite la locul de cazare sau de pregătire, ori provoacă deteriorarea sau distrugerea bunurilor care le-au fost puse la dispoziţie, vor fi excluşi din lot.
    ART. 68
    Decizia eliminării din competiţie aparţine preşedintelui comisiei de la etapa respectivă şi se va lua după analiză în cadrul comisiei, în baza unui raport semnat de persoanele care au constatat fapta.
    ART. 69
    Etapele naţionale ale competiţiilor şcolare naţionale sunt finanţate din bugetul MECTS.
    ART. 70
    Materialele consumabile, incluse în logistica pentru etapa naţională a oricărui concurs şcolar care beneficiază de finanţare MECTS şi necesare pentru probele scrise/practice, documentele de evaluare şi evidenţă se asigură de către inspectoratul şcolar al judeţului organizator, din fondurile alocate de MECTS pentru această activitate.
    ART. 71
    Competiţiile sportive şcolare naţionale se desfăşoară după regulamentul specific, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

    ANEXĂ
la metodologia-cadru


                                   DECLARAŢIE

    Subsemnatul, ........................................................................................., profesor/inspector de specialitate la .................................................., în calitate de ........................... în Comisia de organizare şi evaluare/Comisia centrală a ........................................................................................................ la disciplina/proba .................................................., declar pe propria răspundere că nu am elevi/rude participanţi în cadrul competiţiei, la disciplinele/proba/clasa ..................................................................... .
    Prin prezenta declaraţie, mă angajez că voi păstra confidenţialitatea tuturor subiectelor, a baremelor şi a informaţiilor cu caracter intern pentru competiţie, până la afişarea/comunicarea publică oficială a acestora, şi că nu voi întreprinde nicio acţiune care să pună la îndoială corectitudinea competiţiei şcolare.

    Data:

    Semnătura:


    ANEXA 2

                                   REGULAMENT
                   de organizare a activităţilor cuprinse în
          calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare

    
CAP. I
    Cadru general

    ART. 1
    (1) Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu prevederile art. 81 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu Recomandarea Consiliului Europei din 30 aprilie 2003, care menţionează direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţii educative şcolare şi extraşcolare cu cel al educaţiei formale, din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale.
    (2) Principiile în baza cărora sunt organizate activităţile educative şcolare şi extraşcolare sunt:
    a) recunoaşterea statutului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune a procesului de învăţare permanentă;
    b) recunoaşterea activităţii educative extraşcolare ca parte esenţială a educaţiei obligatorii;
    c) importanţa activităţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaţionate de cunoştinţe, a abilităţilor şi a competenţelor;
    d) contribuţia activităţii educative extraşcolare pentru crearea condiţiilor egale/echitabile de acces la educaţie, pentru dezvoltarea deplină a potenţialului personal şi reducerea inegalităţii şi a excluziunii sociale;
    e) potenţialul activităţii educative extraşcolare ca modalitate complementară de integrare socială şi participare activă a tinerilor în comunitate;
    f) importanţa promovării cooperării tuturor factorilor interesaţi, în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare creşterii calităţii procesului educaţional;
    g) necesitatea asigurării resurselor umane şi financiare pentru implementarea optimă şi recunoaşterea valorică a programelor educative extraşcolare din perspectiva rezultatelor învăţării;
    h) recunoaşterea activităţii educative extraşcolare ca dimensiune semnificativă a politicilor naţionale şi europene în domeniul educaţiei.
    ART. 2
    (1) În conformitate cu prevederile legale, antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar au drepturi egale de participare la activităţi educative, şcolare şi extraşcolare, organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS.
    (2) Activităţile educative, şcolare şi extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în palate şi cluburi ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens.
    (3) Activităţile educative se desfăşoară în afara orelor de curs şi aduc elemente de noutate faţă de disciplinele studiate de elevi prin curriculumul obligatoriu. Ele pot avea la bază informaţiile acumulate şi competenţele dezvoltate de elevi pe parcursul anului şcolar, fiind complementare sau vizând aplicarea practică a acestor informaţii şi competenţe.
    (4) Organizarea activităţilor educative are la bază dorinţa elevilor de a se implica în proiecte extraşcolare, parteneriatul unităţii şcolare cu alte instituţii care pot furniza resurse pentru astfel de activităţi, dorinţa profesorilor de a realiza şi alte activităţi, în afara orelor de curs, opţiunea managerilor şcolari pentru diversificarea serviciilor educaţionale în scopul creşterii atractivităţii ofertei unităţii şcolare, impactul pozitiv asupra comunităţii etc.
    (5) În cazul palatelor şi cluburilor copiilor, implementarea de proiecte educative este una dintre modalităţile de evaluare a activităţii de cerc a copiilor şi a profesorilor deopotrivă.

    
CAP. II
    Prevederi generale

    ART. 3
    (1) Activităţile educative desfăşurate de preşcolari/elevi sunt cuprinse în calendarul activităţilor educative.
    (2) Calendarul activităţilor educative este structurat în 3 părţi: calendarul activităţilor educative naţionale, calendarul activităţilor educative regionale şi interjudeţene şi calendarul activităţilor educative judeţene.
    (3) Pe baza propunerilor venite de la inspectoratele şcolare, precum şi de la parteneri - organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, MECTS elaborează anual calendarul activităţilor educative naţionale, denumit în continuare CAEN, şi calendarul activităţilor educative regionale şi interjudeţene, denumit în continuare CAER.
    ART. 4
    (1) CAEN este elaborat de MECTS şi cuprinde:
    a) evenimente naţionale organizate de MECTS şi parteneri, care au etape de desfăşurare: etapă locală, judeţeană, regională (după caz), naţională şi internaţională.
    b) activităţi naţionale şi internaţionale organizate de inspectoratele şcolare, unităţi şcolare, palate şi cluburi ale copiilor şi parteneri.
    (2) CAER se elaborează pe baza propunerilor inspectoratelor şcolare judeţene, denumite în continuare ISJ, respectiv ale Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumit în continuare ISMB, şi este avizat de MECTS.
    (3) Calendarul activităţilor educative judeţene, denumit în continuare CAEJ, este elaborat de inspectorul de specialitate din cadrul ISJ/ISMB, pe baza propunerilor unităţilor şcolare, şi este avizat de inspectorul şcolar general.
    ART. 5
    (1) Elaborarea CAEN şi a CAER se face anual, în urma unui proces de selecţie a proiectelor, concursurilor, festivalurilor sau a altor programe propuse.
    (2) CAEN şi CAER sunt publicate de site-ul MECTS în perioada ianuarie-februarie a fiecărui an.

    
CAP. III
    CAEN

    SECŢIUNEA 1
    Prevederi generale

    ART. 6
    (1) În luna septembrie a fiecărui an se lansează Apelul de propuneri pentru CAEN, pentru anul calendaristic următor, publicat pe site-ul MECTS.
    (2) Apelul de propuneri pentru CAEN conţine: formularul de aplicaţie, fişa de evaluare, criterii de eligibilitate, criterii de evaluare, termene şi condiţii de participare la concursul de proiecte educative extraşcolare, alte precizări pentru anul şcolar respectiv.
    (3) Concursul de proiecte pentru CAEN se realizează anual, în luna noiembrie.
    ART. 7
    Proiectele pentru CAEN sunt încadrate în următoarele domenii:
    a) artistic, cu subdomeniile arte vizuale, teatru, literatură, folclor, tradiţii şi obiceiuri, culturi şi civilizaţii, muzică, dans;
    b) ecologie şi protecţia mediului;
    c) educaţie civică;
    d) sportiv-turistic;
    e) tehnic;
    f) ştiinţific.
    ART. 8
    (1 Se consideră că un proiect este de nivel internaţional dacă participă reprezentanţi din minimum 4 ţări invitate şi minimum 10 judeţe.
    (2) Se consideră că un proiect este de nivel naţional, dacă la activitate participă un număr de judeţe, după cum urmează:
    a) pentru proiectele la care participarea este individuală sau pe echipaje formate din 2-4 participanţi, reprezentanţi din minimum 25 de judeţe;
    b) pentru proiectele la care participă echipaje formate din 5-7 elevi, reprezentanţi din minimum 20 de judeţe;
    c) pentru proiectele la care participă echipaje/formaţii formate din mai mult de 8 elevi, reprezentanţi din minimum 15 judeţe;
    d) pentru festivaluri de folclor, minimum 10 ansambluri din cel puţin 5 zone folclorice ale ţării (Banat, Crişana, Maramureş, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Transilvania).
    (3) Se consideră că un proiect este de nivel regional dacă la activităţi participă reprezentanţi din minimum 5 judeţe.
    (4) Se consideră că un proiect este de nivel interjudeţean dacă la activităţi participă reprezentanţi din minimum 3 judeţe.
    (5) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) activităţile derulate în domeniile în care nu există centre de instruireaantrenament în fiecare judeţ. În acest caz, proiectul se consideră de nivel naţional dacă la competiţie participă reprezentanţi din minimum 70% dintre judeţele în care se desfăşoară activitatea respectivă.
    ART. 9
    (1) Instituţiile eligibile să depună proiecte pentru includerea în CAEN/CAER sunt ISJ/ISMB, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, palatele şi cluburile copiilor, unităţile de învăţământ preuniversitar, consorţii de unităţi şcolare.
    (2) Instituţiile menţionate la alin. (1) pot încheia parteneriate publice ori public-private cu alte unităţi de învăţământ sau inspectorate şcolare, cu organizaţii neguvernamentale, cu firme private, cu autorităţile publice locale, cu biblioteci, case de cultură, tabere şcolare, cu alte instituţii ale statului etc.
    (3) La implementarea proiectelor pot contribui şi consiliile elevilor.
    ART. 10
    (1) Proiectele eligibile pentru înscrierea în CAEN/CAER sunt doar cele care au ca grup-ţintă copiii şi adolescenţii, preşcolari şi elevi, implicaţi direct în activităţi extraşcolare, în cadrul palatelor şi cluburilor copiilor şi/sau al unităţilor de învăţământ preuniversitar.
    (2) Proiectele cuprinse în CAEN/CAER constituie finalitatea unor activităţi desfăşurate cu copiii în afara orelor de curs, în cadrul palatelor şi cluburilor copiilor, în cadrul unor cercuri organizate în unităţile de învăţământ preuniversitar, în cadrul unor programe comune cu organizaţii neguvernamentale, denumite în continuare ONG-uri, sau cu alţi parteneri, al unor programe de voluntariat, al altor programe.
    ART. 11
    (1) Pentru a fi inclus în CAEN/CAER, un proiect trebuie să fi desfăşurat anterior minimum o ediţie locală şi una judeţeană sau interjudeţeană.
    (2) Se consideră activităţi/proiecte neeligibile pentru includerea în CAEN/CAER:
    a) concursurile adresate exclusiv elevilor care fac activitate de performanţă, în unităţile şcolare vocaţionale; excepţie o constituie acele concursuri care au secţiuni pentru participanţi care provin de la alte unităţi şcolare, în afara celor vocaţionale. În cazul în care aceste concursuri solicită finanţare, vor primi alocare bugetară doar pentru secţiunea dedicată elevilor care studiază domeniul respectiv în afara orelor de curs;
    b) proiectele aflate la prima ediţie;
    c) proiectele care fac parte din programele europene Comenius şi Tineret în acţiune;
    d) concursurile şcolare care vizează evaluarea competenţelor dobândite de elevi la una sau mai multe discipline cuprinse în ariile curriculare, acestea putând fi incluse în Calendarul olimpiadelor şi al concursurilor şcolare;
    e) proiectele care s-au desfăşurat în anul anterior fără respectarea datelor precizate în fişa de aplicaţie: nerespectarea bugetului de cheltuieli, nerespectarea numărului de participanţi conform nivelului de desfăşurare, nerealizarea activităţilor propuse, acumularea de reclamaţii etc.
    (3) Proiectele eligibile au ca grup-ţintă copii, respectiv elevi, conform art. 10, dar pot propune şi activităţi dedicate profesorilor care instruiesc sau antrenează participanţii-copii, cum ar fi simpozioane, prezentări, ateliere, schimb de bune practici şi alte activităţi de acest tip, fără ca proiectul să se limiteze la acestea.
    (4) Sunt eligibile proiectele care includ activităţi ce pot fi organizate prin internet, ca parte integrantă a proiectului. În cazul în care astfel de activităţi se vor desfăşura pe parcursul fazei naţionale a proiectului, pentru acestea nu se acordă finanţare separată.
    (5) Experienţa în organizarea proiectelor educative constituie un avantaj în procesul de evaluare.
    (6) Aprobarea unui proiect/concurs/festival este valabilă pentru un an calendaristic.
    (7) La nivel de unitate de învăţământ preuniversitar pot fi aprobate şi înaintate spre avizarea ISJ/ISMB maximum două proiecte de nivel naţional/internaţional.
    (8) La nivel de palat sau club al copiilor vor fi aprobate şi înaintate spre avizarea ISJ/ISMB maximum 10 proiecte de nivel naţional/internaţional.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Scrierea proiectelor

    ART. 12
    (1) Pentru elaborarea proiectelor ce vor fi supuse evaluării în vederea includerii în CAEN, respectiv CAER, autorii vor avea în vedere definiţia proiectului, ca investiţie de resurse pe o perioadă determinată, având ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective precise. Obiectivele se realizează printr-un set de activităţi care conduc la obţinerea unor rezultate.
    (2) Proiectele propuse pentru evaluare vor conţine secţiuni separate, care să prezinte motivaţia, scopul şi obiectivele, strategiile, căile de realizare, planurile şi acţiunile, responsabilităţile, resursele umane şi financiare, termenele de realizare.
    (3) În vederea scrierii unui proiect este necesară stabilirea echipei de proiect, care să realizeze o analiză a nevoilor şi o documentare prealabile.
    (4) Echipa de proiect menţionată la alin. (3) parcurge următorii paşi înainte de scrierea propriu-zisă a proiectului:
    a) analiza de nevoi - identificarea nevoilor organizaţiei, prioritizarea acestora şi selectarea celor care corespund criteriilor, respectiv condiţiilor de finanţare identificate;
    b) identificarea liniei sau a sursei de finanţare posibile pentru implementarea unor soluţii de diminuare a nevoii identificate. În funcţie de experienţă pot fi accesate fonduri din diferite surse de finanţare: fundaţii, organizaţii locale, regionale, naţionale sau internaţionale, sponsorizări, consilii locale, linii de finanţare locale, regionale, naţionale ori internaţionale etc.;
    c) lansarea apelului de propuneri - în care sunt precizate criteriile de eligibilitate, de excludere, de selecţie, de acordare a finanţării, precum şi priorităţile europene şi naţionale (în funcţie de amploarea liniei de finanţare);
    d) lansarea documentelor pentru aplicant: ghidul solicitantului, regulamente, condiţii, criterii, formularul de aplicaţie, grila de evaluare etc.
    (5) Proiectele care vor fi depuse în vederea evaluării pentru includerea în CAEN sau CAEJ trebuie să conţină următoarele elemente de bază:
    a) ideea proiectului sau problema ce se doreşte a fi rezolvată prin proiect;
    b) motivaţia proiectului (de ce se doreşte realizarea proiectului şi ce vine în sprijinul realizării lui);
    c) titlul proiectului;
    d) scopul proiectului;
    e) obiectivele proiectului;
    f) resursele solicitate fie pe obiective, fie descrise pentru fiecare activitate în parte;
    g) grupul-ţintă al proiectului şi/sau cine beneficiază de rezultatele punerii lui în practică (cui îi este adresat), care de cele mai multe ori poate să rezulte din scop ori obiective şi/sau trebuie definit distinct;
    h) activităţile care duc la realizarea obiectivelor, cu descrierea lor şi stabilirea întinderii în timp şi a dependenţelor dintre ele;
    i) rezultatele de bază ale proiectului, care se stabilesc pentru fiecare obiectiv;
    j) impactul proiectului;
    k) bugetul proiectului, care poate fi defalcat pe fiecare activitate şi pe fiecare sursă în parte, pe perioade de realizare a proiectului şi în final pentru întregul proiect;
    l) indicatorii prin care rezultatele pot fi urmărite;
    m) modalităţi de monitorizare şi evaluare a rezultatelor proiectului;
    n) descrierea căilor/modalităţilor prin care pot fi diseminate informaţiile despre rezultatele proiectului şi cum pot fi valorizate acestea;
    o) sustenabilitatea proiectului - descrierea modului în care poate fi asigurată continuitatea proiectului la sfârşitul perioadei de finanţare (dacă este cazul unui astfel de proiect) sau prognozarea în timp a evoluţiei produsului/rezultatului proiectului.
    ART. 13
    La depunerea proiectului ce candidează pentru includerea în CAEN sau CAER, aplicantul trebuie să respecte următoarele reguli:
    a) dosarul va cuprinde următoarele documente: formularul de aplicaţie, care nu va depăşi 6 pagini; contracte sau declaraţii de parteneriat, dacă există; angajamente bugetare din partea partenerilor, dacă există; regulamentul de organizare; raportul narativ pentru ediţia anterioară, avizat de inspectorul educativ;
    b) formularul de aplicaţie se completează cu caractere Times New Roman, dimensiunea 12;
    c) pe copertă/prima pagină se va preciza clar titlul şi domeniul, în vederea împărţirii pe categorii, care are loc înaintea evaluării propriu-zise; perioada de derulare a fazei finale; nivelul propus;
    d) toate documentele care fac parte integrantă din proiect trebuie legate cu dosar, şină, arc etc.;
    e) referitor la parteneri, persoane sau instituţii care contribuie la buna desfăşurare a proiectului, se vor anexa în copie contractele ori declaraţiile de parteneriat, dacă este cazul, sau alte angajamente din partea acestora;
    f) rezumatul proiectului trebuie să conţină o precizare referitoare la tipul proiectului;
    g) perioada minimă de implementare a proiectului este de 4 luni;
    h) numărul maxim de activităţi este de două pentru fiecare obiectiv;
    i) dosarul proiectului desfăşurat sub formă de concurs va conţine, în mod obligatoriu, regulamentul de organizare, lipsa acestuia determinând eliminarea din procesul de evaluare;
    j) dosarul proiectului va conţine, în mod obligatoriu, raportul narativ al ediţiei naţionale sau, după caz, al ediţiei internaţionale anterioare, avizat de inspectorul educativ;
    k) numărul maxim de instituţii aplicante este de 3;
    l) numărul de parteneri, organizaţii publice sau private care sprijină aplicantul în implementarea proiectului nu este limitat;
    m) constituie avantaje: varietatea activităţilor, abordarea crosscurriculară, implicarea unui număr mare de parteneri, aducerea unor elemente de noutate şi adaptare la nevoile şi preferinţele grupului-ţintă;
    n) proiectele transmise după termenul de predare sau la alte adrese decât cele precizate în Apelul de propuneri pentru CAEN nu vor intra în evaluare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Transmiterea şi evaluarea proiectelor

    ART. 14
    (1) Toate proiectele vor fi transmise de către inspectorul educativ din fiecare judeţ/municipiul Bucureşti către instituţia colectoare stabilită, în fiecare an, de către MECTS.
    (2) Inspectorii educativi au datoria de a verifica dosarele proiectelor educative naţionale şi internaţionale şi de a le aviza.
    (3) Inspectorul educativ poate respinge proiectele propuse în următoarele două situaţii:
    a) proiectele care conţin activităţi care nu fac parte din categoria activităţilor educative;
    b) proiectele care nu respectă condiţiile de eligibilitate.
    (4) Toate proiectele sunt transmise în acelaşi pachet, care conţine, pe lângă proiectele propriu-zise, şi o listă cu toate proiectele propuse, semnată de inspectorul educativ şi de inspectorul şcolar general. Această listă va fi transmisă şi în format electronic, la adresa de e-mail comunicată în Apelul de propuneri pentru CAEN lansat în luna septembrie a fiecărui an.
    ART. 15
    (1) Evaluarea proiectelor se realizează în comisii de specialitate constituite la nivelul MECTS.
    (2) Comisiile de evaluare, pe domenii, sunt formate din 3-5 specialişti, care pot fi inspectori, directori, profesori, selectaţi pe bază de concurs.
    (3) În maximum două săptămâni de la expirarea termenului de depunere, proiectele sunt împărţite pe domenii, sunt numerotate şi sunt predate de către reprezentantul instituţiei colectoare, menţionate la art. 14 alin. (1), către comisiile de specialitate pe bază de proces-verbal de predare-primire.
    (4) Comisiile de specialitate preiau, pe baza proceselor-verbale, toate proiectele din domeniul/subdomeniul respectiv şi le evaluează, pe baza fişei de evaluare.
    (5) Evaluarea se face pe domenii, numărul maxim de proiecte aprobate pentru includerea în CAEN pentru fiecare domeniu/subdomeniu în parte fiind de 25, cu excepţia subdomeniului "Arte vizuale" unde pot fi acceptate maximum 60 de proiecte.
    (6) În timpul procesului de evaluare, fiecare comisie de specialitate completează, pentru fiecare proiect, o fişă de evaluare în care este precizat punctajul final, precum şi observaţiile membrilor comisiei, dacă acestea există.
    (7) În cazul în care există proiecte propuse pentru a fi înscrise în CAER sau proiecte respinse, pe fişa de evaluare se precizează motivul propunerii de includere în CAER sau motivul respingerii.
    (8) Evaluarea are loc în maximum o lună după expirarea perioadei de depunere. La finalul perioadei de evaluare, comisiile vor preda reprezentanţilor MECTS, pe bază de proces-verbal, proiectele evaluate, proiectele propuse pentru CAER şi proiectele respinse.
    (9) În termen de o lună de la finalizarea procesului de evaluare, reprezentanţii MECTS elaborează forma de lucru a CAEN. Această formă cuprinde doar proiectele care acumulează minimum 65 de puncte din cele 100 de puncte posibile, conform fişei de evaluare. După obţinerea avizului conducerii MECTS, CAEN este finalizat şi este postat pe site-ul MECTS.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Implementarea proiectelor

    
ART. 16(1)
    Pentru proiectele incluse în CAEN, respectiv CAER, specificul condiţiilor de participare este următorul:
    a) participarea poate fi individuală sau pe echipaje/formaţii;
    b) participanţii sau echipajele/formaţiile participante la concursuri sunt invitate doar pe baza unui proces de selecţie.
    (2) Procesul de selecţie se poate desfăşura prin faze intermediare, pe unitate şcolară, pe localitate, pe judeţ, pe regiune, sau prin evaluarea unor produse care să ateste activitatea la cercaactivitatea extraşcolară.
    (3) Prevederea de la alin. (2) este valabilă atât pentru concursuri, cât şi pentru festivaluri.
    (4) În situaţia selecţiei bazate pe faze intermediare, la faza naţională concurenţii, respectiv echipajele sau formaţiile vor prezenta un document care să ateste clasarea lor pe locul I la faza anterioară: proces-verbal/clasamentaadeverinţă din partea ISJ.
    (5) În cazul proiectelor la care solicitarea de participare este foarte mare şi nu există posibilitatea de organizare a unor faze intermediare, organizatorii stabilesc o perioadă de înscriere, precum şi criteriile de selectare a participanţilor. Criteriile de selectare a participanţilor pot fi: dosar sau portofoliu, proiect, vizionare de CD/DVD cu prestaţia echipajului/formaţiei/solistului, alte criterii specifice.
    (6) Toate informaţiile legate de condiţiile de participare sunt făcute publice cu cel puţin o lună înainte de demararea procesului de selecţie, prin publicarea regulamentului proiectului pe site-ul unităţii şcolare/ISJ/ISMB şi prin corespondenţă electronică. (7) În cazul proiectelor internaţionale, formaţiile din alte ţări vor participa pe bază de invitaţie din partea organizatorilor, vizată de ISJ/ISMB.
    (8) Organizatorii asigură transparenţa întregului proces de înscriere şi selecţie.
    (9) Participanţii acceptaţi în concurs au obligaţia de a respecta, întocmai, regulamentul de organizare şi desfăşurare impus de organizatori, în caz contrar fiind descalificaţi.
    ART. 17
    (1) La toate proiectele organizate sub formă de concurs se pot acorda premii (I, II, III), menţiuni şi premii speciale.
    (2) Modul de jurizare şi modul în care se acordă premiile vor fi precizate în regulamentul concursului sau al festivalului-concurs. (3) Se vor acorda un premiu I, un premiu II, un premiu III şi două menţiuni pentru fiecare categorie de concurs. Fac excepţie situaţiile în care 2 sau mai mulţi participanţi obţin acelaşi punctaj în concurs, fără posibilitatea susţinerii unor probe de departajare, caz în care se poate acorda acelaşi premiu/menţiune pentru punctaje egale, fără a depăşi numărul total de premii şi menţiuni. Decizia de acordare a mai multor premii I, II, III sau menţiuni revine juriului concursului.
    (4) Numărul total de premii I, II, III şi menţiuni nu poate depăşi 25% din numărul de concurenţi (individuali sau echipaje/formaţiiaansambluri) pentru fiecare categorie de concurs.
    (5) Instituţia organizatoare, respectiv partenerii sau sponsorii pot acorda şi premii speciale.
    (6) În cadrul fiecărui proiect pot fi eliberate diplome de participare şi diplome pentru premii şi menţiuni, cu număr de înregistrare al instituţiei iniţiatoare, respectiv al inspectoratului şcolar.
    (7) Instituţia organizatoare poate elibera adeverinţe pentru profesorii implicaţi în organizare, precum şi documente de mulţumire pentru parteneri sau sponsori.
    (8) Pe diplomele pentru premii, acordate copiilor sau elevilor ori echipajelor, se precizează şi numele profesorului coordonator.
    (9) Reprezentanţii MECTS semnează doar diplome-tip, înregistrate la MECTS, pentru premiile acordate în cadrul proiectelor înscrise în prima anexă la CAEN, "Activităţi organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi parteneri".
    (10) Pentru toate celelalte proiecte naţionale, diplomele de participare sunt semnate de organizatori, iar cele acordate pentru premii sunt semnate de către organizator şi de către inspectorul şcolar general din judeţul organizator. Diplomele au număr de înregistrare dat de organizatori şi sunt înaintate ISJ, cu tabel justificativ.
    (11) Pe orice document care atestă participarea sau obţinerea unui premiu de către un copil/profesor la un proiect educativ se foloseşte termenul "naţional" sau "internaţional", referitor la proiectul respectiv, doar dacă acesta este înscris în CAEN cu denumirea respectivă.
    ART. 18
    (1) În funcţie de bugetul alocat de MECTS pentru cofinanţarea proiectelor educative, o parte dintre proiectele cuprinse în CAEN pot primi şi o alocare financiară.
    (2) Devizul pentru activităţile cuprinse în CAEN care primesc finanţare din partea MECTS se aprobă prin notă internă elaborată de Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, denumită în continuare DGEÎTPV, iar sumele sunt comunicate organizatorilor după apariţia CAEN pe pagina web www.edu.ro
    (3) Fiecare organizator al unei activităţi pentru care a fost alocat buget este obligat să transmită propunerea de deviz către direcţia responsabilă din MECTS, cel mai târziu cu o lună înaintea derulării etapei naţionale/internaţionale. În propunerea de deviz se va face referire la suma alocată de MECTS şi nu la bugetul total al activităţii.
    (4) Cheltuielile de transport al participanţilor şi al profesorilor însoţitori din localitatea de reşedinţă la locul desfăşurării activităţii şi retur vor fi suportate, conform legislaţiei în vigoare, de către ISJ/ISMB/unitatea şcolară.
    (5) Cheltuielile de organizare vor fi suportate de organizatori, din fondurile alocate de MECTS sau din alte surse.

    
CAP. IV
    Realizarea CAER

    ART. 19
    CAER este alcătuit pe baza propunerilor înaintate de ISJ/ISMB reprezentanţilor MECTS.
    ART. 20
    Inspectorii educativi au obligaţia de a evalua propunerile de proiecte regionale/interjudeţene în cadrul unei comisii de specialişti.
    ART. 21
    În urma evaluării, comisia de specialişti înaintează MECTS, la DGEÎTPV, o listă cu proiectele avizate, cu propunerea de a fi incluse în CAER.

    
CAP. V
    Atribuţiile inspectorilor educativi din inspectoratele şcolare

    ART. 22
    Formularul de aplicaţie pentru CAEN, fişa de evaluare, calendarele activităţilor educative (judeţean, interjudeţean, regional, naţional, internaţional), alte precizări referitoare la CAEN/CAER se publică pe site-ul fiecărui ISJ/ISMB, în zona dedicată activităţilor educative din judeţ.
    ART. 23
    Fiecare inspector educativ aduce la cunoştinţa directorilor de unităţi şcolare, inclusiv palate şi cluburi ale copiilor, şi a consilierilor educativi prezentul regulament, precum şi orice alte informaţii considerate relevante, prezintă documentele din Apelul de propuneri pentru CAEN şi oferă amănunte legate de scrierea proiectelor, dacă există solicitări în acest sens.
    ART. 24
    Concursurile din CAEN, CAER, respectiv CAEJ se desfăşoară sub coordonarea inspectoratului şcolar, având implicit avizul ISJ/ISMB.
    ART. 25
    În fiecare judeţ, inspectorul educativ sprijină profesorii care doresc să implementeze proiecte educative, putând solicita, în acest sens, metodiştilor din judeţ, să ofere consiliere cadrelor didactice care doresc să depună proiecte pentru înscrierea în CAEN, respectiv CAER.
    ART. 26
    Inspectorii educativi resping proiectele care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi expediază pachetul cu toate proiectele propuse pentru CAEN, până la data-limită precizată de MECTS.
    ART. 27
    La nivel judeţeanaal municipiului Bucureşti se alcătuieşte un CAEJ/calendar al activităţilor educative din municipiul Bucureşti, care cuprinde şi fazele judeţene ale concursurilor naţionale organizate de MECTS şi parteneri.
    ART. 28
    Până la data de 15 a lunii ianuarie a fiecărui an, inspectorii educativi transmit, în format tipărit şi electronic, situaţia referitoare la modul de desfăşurare a proiectelor înscrise în CAEN din anul anterior, conform modelului transmis de MECTS.
    ART. 29
    (1) Inspectorii educativi monitorizează direct sau prin delegarea metodiştilor/unor cadre didactice de specialitate desfăşurarea/derularea efectivă a activităţilor proiectelor din CAEN şi CAER, în conformitate cu propunerea de proiect din formularul de aplicaţie.
    (2) În condiţiile în care există o diferenţă netă între aceste aspecte, organizatorul îşi pierde dreptul de a depune proiectul respectiv pentru înscrierea în CAEN pentru următorii 2 ani. Inspectorii educativi transmit, odată cu tabelul de mai sus completat, şi un raport sintetic referitor la acest aspect, precum şi măsurile propuse organizatorilor pentru îmbunătăţirea activităţilor, după caz.
    ART. 30
    Pentru fiecare proiect cuprins în CAEN, organizatorul înfiinţează o comisie de organizare şi evaluare a activităţii, avizată de inspectorul responsabil cu activitatea educativă şi aprobată de inspectorul şcolar general, înainte de derularea proiectului.
    ART. 31
Pentru fiecare proiect cuprins în CAEN, inspectorul educativ întocmeşte un raport de maximum o pagină. Raportul va fi ataşat la dosarul ediţiei viitoare, dacă organizatorul doreşte să depună proiectul pentru a face parte din CAEN şi în următorul an.
    ART. 32
    Inspectoratul şcolar din fiecare judeţ particularizează CAEN, prin stabilirea, în cadrul Consiliului consultativ pentru activităţi educative, a termenelor, locurilor de desfăşurare pentru etapele locale, zonale, judeţene, naţionale şi a responsabililor pentru etapele zonale/judeţene. Calendarul particularizat este transmis de către ISJ/ISMB unităţilor şcolare din judeţ/municipiul Bucureşti.
    ART. 33
    (1) Inspectorii educativi organizează fazele judeţene şi/sau, după caz, regionale pentru concursurile din CAEN, organizate de MECTS şi partenerii săi.
    (2) În acest sens, fiecare inspector educativ primeşte, în cadrul întâlnirii anuale cu reprezentanţii MECTS, o listă cu aceste concursuri şi cu perioadele de desfăşurare a fazelor judeţene.
    (3) Fiecare unitate şcolară are propriul calendar al activităţilor educative (CAE) care face parte din Planul managerial al activităţii educative anuale, fiind elaborat în funcţie de obiectivele, planul de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale propuse de unitate.

                                     -------

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici



(click aici pentru a vedea toate aplicatiile CTCE)






Parteneri:

Contact

Bd. Decebal, nr. 32
Piatra Neamt
Romania
0233-211.020 , 218.110, 210.290, 210.291
0233.206.575

Contact Me

Urmariti-ne pe

Facebook
Vizitatori Unici
Astazi 60
Ieri 386
Total 65293
Media pe zi 641

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic