ORDIN nr. 224 din 11 octombrie 2011
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a măsurilor de protecţie civilă în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor
EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 24 octombrie 2011


    Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1), ale art. 10 şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cele ale art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005,
    în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul administraţiei şi internelor emite prezentul ordin.

    ART. 1
    (1) Se aprobă Regulamentul de aplicare a măsurilor de protecţie civilă în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    (2) Prin unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor se înţelege unităţile aparatului central, instituţiile şi structurile aflate în subordinea sau în coordonarea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    ART. 2
    Direcţia generală management operaţional va dispune măsurile necesare pentru aplicarea Regulamentului prevăzut la art. 1.
    ART. 3
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 4
    Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.388/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a măsurilor de protecţie civilă în unităţile Aparatului Central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, instituţiile şi structurile din subordine/coordonare.*)
__________
    *) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.388/2006 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.


              Ministrul administraţiei
                  şi internelor,
              Constantin-Traian Igaş


    Bucureşti, 11 octombrie 2011.
    Nr. 224.


    ANEXĂ

                               REGULAMENT
           de aplicare a măsurilor de protecţie civilă în unităţile
                    Ministerului Administraţiei şi Internelor

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Măsurile de protecţie civilă se aplică în toate unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare M.A.I., în scopul:
    a) stabilirii unei concepţii unitare privind activitatea de planificare, organizare, coordonare, conducere şi realizare a măsurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse de situaţiile de urgenţă şi atacurile din aer pe timpul conflictelor armate;
    b) protejării personalului propriu şi a bunurilor din dotare;
    c) menţinerii capacităţii operaţionale şi operative pentru îndeplinirea misiunilor specifice stabilite în competenţă şi intervenţia în situaţii de protecţie civilă în sprijinul populaţiei până la restabilirea stării de normalitate.
    (2) Măsurile de protecţie civilă sunt de prevenire, de protecţie şi de intervenţie.
    (3) Măsurile de prevenire se execută în perioada premergătoare producerii situaţiei de protecţie civilă şi se referă la:
    a) identificarea tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă care pot afecta unitatea şi elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie;
    b) înştiinţarea personalului cu funcţii de conducere despre iminenţa producerii sau producerea situaţiilor de protecţie civilă;
    c) alertarea personalului despre iminenţa producerii sau producerea situaţiilor de protecţie civilă;
    d) organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a personalului, tehnicii şi a mijloacelor stabilite pentru a participa, în situaţii de protecţie civilă, la misiuni în sprijinul populaţiei la nivel naţional sau internaţional;
    e) pregătirea personalului în domeniul protecţiei civile.
    (4) Măsurile de protecţie se realizează pe timpul atacului aerian, în caz de conflict armat sau al producerii situaţiei de urgenţă şi constau în:
    a) protecţia personalului propriu, a tehnicii, a bunurilor materiale şi a valorilor din dotare sau pe care le gestionează în situaţii de protecţie civilă;
    b) organizarea activităţilor de evacuare în situaţii de protecţie civilă, conform planurilor întocmite.
    (5) Măsurile de intervenţie se realizează după producerea situaţiei de urgenţă, a atacului aerian sau a acţiunilor militare în caz de conflict armat ori pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora în locurile de dispunere şi în cele de competenţă, executate independent sau în cooperare cu alte elemente specializate.
    ART. 2
    În situaţia în care mai multe unităţi au sediul în aceeaşi clădire sau în acelaşi grup de clădiri, organizarea şi planificarea măsurilor de protecţie civilă se realizează unitar, sub conducerea comandantului/şefului cu funcţia cea mai mare sau, la funcţii egale, a comandantului/şefului stabilit prin decizie a nivelului ierarhic superior.
    ART. 3
    (1) Termenii şi expresiile referitoare la situaţia şi măsurile de protecţie civilă au înţelesurile prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare.
    (2) Termenii şi expresiile referitoare la situaţiile de urgenţă, factorii şi tipurile de riscuri, stare de alertă şi evacuare au înţelesurile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005.

    
CAP. II
    Organizarea activităţii de protecţie civilă în unităţile M.A.I.

    ART. 4
    (1) Organizarea activităţii de protecţie civilă la nivelul unităţilor M.A.I. constă în:
    a) constituirea organismelor pentru managementul situaţiilor de urgenţă;
    b) desemnarea personalului care îndeplineşte atribuţiile în domeniul protecţiei civile, cu excepţia celui din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate acestuia;
    c) stabilirea capacităţilor pentru intervenţie la sediul propriu şi în sprijinul populaţiei pe baza riscurilor specifice care pot afecta zona de competenţă;
    d) elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă pe baza riscurilor specifice care pot afecta sediul;
    e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a personalului în domeniul protecţiei civile;
    f) planificarea evacuării în situaţii de urgenţă şi de conflict armat;
    g) planificarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării organismelor de management al situaţiilor de urgenţă şi capacităţilor de intervenţie stabilite în documentele de conducere;
    h) organizarea activităţilor necesare achiziţiei, aprovizionării, transportului, depozitării, conservării şi împrospătării materialelor necesare pregătirii şi realizării măsurilor de protecţie civilă;
    i) organizarea cooperării şi colaborării în situaţii de urgenţă.
    (2) Organizarea activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. h) se realizează de către Direcţia generală logistică şi structurile de logistică din cadrul unităţilor M.A.I., potrivit competenţelor.
    (3) În situaţii de conflict armat, la nivelul unităţilor M.A.I. se pun în aplicare documentele de conducere elaborate potrivit ordinelor şi dispoziţiilor specifice.
    ART. 5
    (1) Ministrul administraţiei şi internelor conduce şi răspunde de organizarea şi realizarea activităţii de protecţie civilă în toate unităţile M.A.I.
    (2) La nivelul M.A.I., managementul situaţiilor de urgenţă se asigură de către comitetul ministerial şi centrul operativ cu activitate permanentă, constituite în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005.
    (3) Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă şi centrul operativ cu activitate permanentă asigură gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri stabilite prin actele normative în vigoare şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin repartizate.
    ART. 6
    (1) Pe timp de pace/normalitate, Direcţia generală management operaţional reprezintă structura ce coordonează modul de planificare, organizare şi realizare a activităţii de protecţie civilă în unităţile M.A.I.
    (2) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate asigură sprijin de specialitate în domeniul protecţiei civile unităţilor M.A.I., stabilind anual persoane de contact, până la 15 ianuarie a anului în curs.
    (3) În situaţii de conflict armat, la declararea mobilizării şi la instituirea stării de asediu, activitatea de protecţie civilă este condusă şi coordonată de structura constituită conform regulamentelor interne specifice.
    ART. 7
    Comandanţii/Şefii unităţilor M.A.I. răspund de planificarea, organizarea şi realizarea activităţii de protecţie civilă.
    ART. 8
    (1) În unităţile M.A.I. care au în subordine structuri teritoriale se înfiinţează un post al cărui titular îndeplineşte atribuţiile în domeniul protecţiei civile.
    (2) În fiecare unitate, în afara celor stabilite la alin. (1), se desemnează, prin ordin de zi/dispoziţie zilnică, persoana care îndeplineşte atribuţiile în domeniul protecţiei civile. Atribuţiile se includ în fişa postului persoanei desemnate.
    ART. 9
    (1) Pe timpul situaţiilor de urgenţă se constituie grupa operativă ca structură de suport decizional compusă din specialişti din cadrul unităţii.
    (2) Compunerea şi atribuţiile grupei operative se stabilesc în documentele de conducere a acţiunilor în situaţii de urgenţă, elaborate la nivelul unităţii.
    (3) În unităţile de ordine şi siguranţă publică cu efective reduse conducerea şi coordonarea acţiunilor se realizează de către comandanţii/şefii acestora, iar documentele de conducere se elaborează de către eşalonul ierarhic superior.
    ART. 10
    (1) Reprezentanţii unităţilor M.A.I. desemnaţi în cadrul componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, organizate la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, se stabilesc de comandanţii/şefii acestora.
    (2) Nominalizarea reprezentanţilor M.A.I. în cadrul componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, organizate la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, se consemnează în ordinul de zi/dispoziţia zilnică elaborată la nivelul unităţii din care aceştia fac parte.

    
CAP. III
    Atribuţii pentru aplicarea măsurilor de protecţie civilă

    ART. 11
    (1) Ministrul administraţiei şi internelor îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) asigură gestionarea tipurilor de riscuri specifice şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite în competenţă, potrivit legii;
    b) aprobă participarea reprezentanţilor M.A.I. la activităţile componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă organizate la nivelul administraţiei publice centrale;
    c) aprobă planurile elaborate la nivelul inspectoratelor generale pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă şi urmăreşte îndeplinirea prevederilor acestora;
    d) verifică, prin structurile abilitate, punerea în practică a prevederilor legale referitoare la organizarea şi pregătirea activităţii de protecţie civilă;
    e) conduce şi coordonează, prin Direcţia generală management operaţional, participarea structurilor de ordine şi siguranţă publică la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor situaţiilor de protecţie civilă;
    f) analizează situaţiile de protecţie civilă create, ia măsuri pentru aplicarea hotărârilor Guvernului şi ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, emite ordine şi dispoziţii către unităţile centrale şi teritoriale privind modul de acţiune a acestora;
    g) hotărăşte, în baza propunerilor prezentate de Direcţia generală management operaţional şi inspectoratele generale, constituirea de capacităţi operaţionale de intervenţie, modul de folosire a acestora şi de asigurare a sprijinului în raport cu evoluţia situaţiei operative;
    h) verifică, prin reprezentanţi ai Direcţiei generale management operaţional, măsurile luate de comandanţi/şefi pentru executarea misiunilor ce le revin şi stadiul îndeplinirii acestora;
    i) elaborează, prin structurile abilitate, completări şi modificări ale Strategiei naţionale de protecţie civilă pe care le prezintă Guvernului spre aprobare.
    (2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), ministrul administraţiei şi internelor dispune orice alte măsuri prevăzute de lege în vederea asigurării capacităţii de răspuns credibile, eficiente şi adecvate, a unităţilor M.A.I., la riscurile existente şi probabile la adresa securităţii individuale şi colective a personalului.
    ART. 12
    Direcţia generală management operaţional îndeplineşte următoarele atribuţii pentru coordonarea modului de planificare, organizare şi realizare a activităţii de protecţie civilă în unităţile M.A.I.:
    a) elaborează proiectele regulamentelor şi instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de protecţie civilă în M.A.I., în baza propunerilor structurilor subordonate cu competenţe în domeniu;
    b) participă la elaborarea legislaţiei în domeniul protecţiei civile, în colaborare cu reprezentanţii structurilor competente în domeniu;
    c) analizează cererile adresate de alte ministere, autorităţi şi instituţii publice privind participarea M.A.I. la exerciţiile din domeniul protecţiei civile şi prezintă propuneri în acest sens conducerii ministerului;
    d) participă la activităţi de protecţie civilă conduse de alte autorităţi şi instituţii specializate naţionale sau internaţionale;
    e) analizează şi avizează documentele de conducere a exerciţiilor internaţionale/regionale şi naţionale organizate de unităţile M.A.I.;
    f) coordonează participarea forţelor şi mijloacelor Departamentului ordine şi siguranţă publică, atunci când sunt implicate două sau mai multe structuri, la activităţile de pregătire internaţionale/regionale şi naţionale organizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
    g) participă, la solicitarea structurilor Departamentului ordine şi siguranţă publică, la planificarea şi desfăşurarea activităţilor de pregătire internaţionale/regionale şi naţionale organizate de acestea;
    h) asigură, la ordin, activarea grupei de conducere şi coordonare a acţiunilor şi completarea Centrului operaţional de comandă/Centrului naţional de conducere a acţiunilor de ordine publică cu reprezentanţi ai unităţilor aparatului central şi ai inspectoratelor generale pentru gestionarea evenimentelor publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă sau coordonarea participării structurilor de ordine publică la realizarea funcţiilor de sprijin;
    i) asigură, la ordin, intrarea în funcţiune a Punctului de conducere operativ înaintat/mobil al M.A.I., la producerea situaţiilor de urgenţă;
    j) analizează situaţiile operative existente/produse şi face propuneri privind realizarea măsurilor de protecţie în unităţi şi intervenţia acestora în sprijinul populaţiei;
    k) asigură transmiterea deciziilor, ordinelor sau dispoziţiilor conducerii M.A.I. referitoare la desfăşurarea activităţilor de protecţie civilă;
    l) elaborează, în colaborare cu structurile abilitate din ministerele cu atribuţii în domeniu, planurile de cooperare interministeriale în situaţii de protecţie civilă;
    m) coordonează, la nivelul M.A.I., activităţile de evacuare în situaţii de urgenţă şi de dislocare în situaţii de conflict armat a unităţilor M.A.I.;
    n) asigură punerea în aplicare a planurilor de cooperare interinstituţională încheiate în domeniile de competenţă pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;
    o) execută controale privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie civilă, inclusiv pregătirea pe această linie;
    p) centralizează analizele anuale privind capacitatea de răspuns în situaţii de protecţie civilă, elaborate de unităţile M.A.I.
    ART. 13
    Comandanţii/Şefii unităţilor M.A.I. îndeplinesc, direct sau prin personalul desemnat prin ordin de zi/dispoziţie zilnică, următoarele atribuţii principale pentru planificarea, organizarea şi realizarea activităţii de protecţie civilă:
    a) aprobă documentele de conducere a activităţilor de protecţie civilă şi înaintează analizele anuale privind capacitatea de răspuns;
    b) asigură aplicarea măsurilor stabilite în documentele de conducere;
    c) conduc activitatea de pregătire pe linie de protecţie civilă a întregului personal;
    d) analizează propunerile grupei operative cu privire la modul de gestionare a situaţiilor create şi hotărăsc măsurile de protecţie şi intervenţie care se pun în aplicare;
    e) stabilesc măsurile de protecţie a personalului şi conduc nemijlocit intervenţia pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă asupra sediului propriu;
    f) asigură realizarea cooperării forţelor proprii cu celelalte structuri care participă la intervenţie;
    g) verifică trimestrial, prin structurile de specialitate, gradul de dotare şi existenţa mijloacelor de protecţie individuală şi stabilesc măsuri pentru asigurarea acestora, potrivit normelor de înzestrare;
    h) participă la activităţile componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă organizate la nivelul administraţiei publice centrale şi locale;
    i) participă la activităţile de protecţie civilă conduse de alte autorităţi şi instituţii specializate naţionale sau internaţionale, în limitele conferite de actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea unităţii;
    j) aprobă procedurile operaţionale privind modul de acţiune a personalului din subordine în situaţii de protecţie civilă;
    k) verifică periodic şi ori de câte ori este necesar gradul de pregătire a personalului din subordine pentru aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie;
    l) conduc acţiunile de evacuare în situaţii de urgenţă şi de dislocare în caz de conflict armat, conform planurilor elaborate la nivelul unităţii/structurii;
    m) stabilesc forţele şi mijloacele unităţii care participă la activităţi de pregătire în domeniul protecţiei civile, în baza solicitărilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi ale structurilor subordonate acestuia;
    n) constituie, în baza planurilor de cooperare, capacităţi operaţionale de intervenţie, pe care, în caz de necesitate, le pun la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale, în limita posibilităţilor umane şi tehnice existente, după asigurarea misiunilor proprii.
    ART. 14
    Grupa operativă, constituită pe timpul situaţiilor de urgenţă, îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
    a) analizează situaţiile create, face propuneri privind asigurarea protecţiei personalului propriu, întocmeşte documentele de conducere şi de raportare-informare;
    b) pune în aplicare prevederile documentelor de conducere în domeniul protecţiei civile;
    c) asigură transmiterea către întregul personal al unităţii a măsurilor de protecţie şi intervenţie ordonate;
    d) asigură intrarea în funcţiune a punctelor de conducere operative înaintate/mobile;
    e) elaborează propuneri pentru intervenţia în sprijinul populaţiei, la solicitarea scrisă a organelor administraţiei publice locale;
    f) organizează şi menţine cooperarea cu celelalte structuri care participă la acţiunile de protecţie şi intervenţie;
    g) asigură punerea în aplicare a ordinelor şi dispoziţiilor emise de conducerea M.A.I. pe timpul situaţiilor de urgenţă.
    ART. 15
    Persoanele care, conform prevederilor art. 8, îndeplinesc sarcinile în domeniul protecţiei civile au următoarele atribuţii principale:
    a) coordonează planificarea şi realizarea activităţilor şi măsurilor de protecţie civilă;
    b) analizează şi propun, în baza datelor Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială elaborate de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, modul de organizare şi realizare a măsurilor de protecţie civilă;
    c) participă la întocmirea planului de evacuare în situaţii de urgenţă şi a planului de protecţie şi intervenţie în colaborare cu ceilalţi specialişti din unitate/structură;
    d) stabilesc modul de acţiune a personalului pe baza procedurilor existente, regulamentelor şi ordinelor în vigoare;
    e) gestionează şi actualizează permanent documentele operative de conducere în situaţii de protecţie civilă;
    f) asigură aducerea la cunoştinţa întregului personal, în părţile care îl privesc, a prevederilor actelor normative, a ordinelor şi instrucţiunilor pe linie de protecţie civilă;
    g) coordonează şi execută pregătirea de protecţie civilă a întregului personal, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor;
    h) informează comandantul/şeful unităţii, periodic şi de câte ori este necesar, despre stadiul realizării măsurilor de protecţie şi intervenţie stabilite şi propun măsuri de îmbunătăţire a acestora;
    i) verifică întocmirea documentelor de conducere de către unităţile subordonate sau coordonate;
    j) participă periodic la verificarea pregătirii efectivelor pentru protecţia civilă prin exerciţii;
    k) asigură şi menţin permanent colaborarea cu serviciile de urgenţă profesioniste;
    l) propun modul de realizare a schimbului de informaţii de protecţie civilă cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţiile şi organismele cu atribuţii în domeniu;
    m) propun comandantului/şefului unităţii forţele şi mijloacele care participă la activităţile de pregătire în domeniul protecţiei civile, în baza solicitărilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi ale structurilor subordonate acestuia;
    n) organizează şi planifică, în cooperare cu structura teritorială pentru probleme speciale şi inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, măsurile privind primirea altor unităţi evacuate sau dislocate, în unitatea proprie;
    o) ţin evidenţa ordinelor şi documentelor elaborate în situaţii de protecţie civilă şi urmăresc respectarea acestora;
    p) întocmesc analiza anuală privind capacitatea de răspuns în situaţii de protecţie civilă a unităţii/structurii.
    ART. 16
    Personalul unităţilor M.A.I. are următoarele obligaţii pe linia realizării măsurilor de protecţie civilă:
    a) participă la pregătirea de protecţie civilă în scopul însuşirii cunoştinţelor şi formării deprinderilor necesare;
    b) participă la realizarea măsurilor de protecţie şi la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor;
    c) respectă normele, regulile şi măsurile de protecţie civilă stabilite;
    d) participă la instruiri, exerciţii şi alte forme de pregătire specifice.

    
CAP. IV
    Protecţia personalului şi a bunurilor materiale

    SECŢIUNEA 1
    Activităţile care se execută la primirea mesajelor de protecţie civilă

    ART. 17
    Protecţia personalului şi a bunurilor materiale se realizează printr-un ansamblu de activităţi care constau în înştiinţare, avertizare şi alarmare, adăpostire, protecţie chimică, biologică, radiologică şi nucleară, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.
    ART. 18
    Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea în situaţii de protecţie civilă se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, şi ale altor reglementări interne în domeniu.
    ART. 19
    La primirea mesajelor de protecţie civilă, personalul din serviciul de permanenţă execută următoarele activităţi:
    a) verifică autenticitatea mesajului primit, în raport cu modalitatea recepţionării acestuia;
    b) informează comandantul/şeful unităţii despre mesajul primit şi, în funcţie de ordinul/decizia comunicată, alertează personalul pentru creşterea capacităţii operaţionale, conform nivelului stabilit;
    c) declanşează semnalul de prealarmare, alarmare sau încetare, specific mesajului primit, şi asigură recepţionarea lui de către întregul personal aflat în unitate şi în serviciu;
    d) asigură retransmiterea în timpul cel mai scurt a mesajului la unităţile stabilite prin plan, când unitatea are asemenea atribuţii;
    e) conduce activităţile unităţii până la sosirea comandantului/şefului;
    f) execută alte activităţi prevăzute în procedurile de acţiune pentru situaţia creată.
    ART. 20
    La primirea semnalului/mesajului "PREALARMĂ AERIANĂ" se execută următoarele activităţi principale:
    a) înştiinţarea, prin mijloacele aflate la dispoziţie, a personalului din unitate, a celui aflat în serviciu în afara acesteia şi a structurilor subordonate sau coordonate;
    b) întărirea pazei sediilor proprii şi a obiectivelor stabilite în competenţă;
    c) încetarea activităţilor de pregătire curentă;
    d) prezentarea în locurile stabilite prin planuri a personalului de legătură şi a celui desemnat în organismele de conducere care se activează în raport cu situaţia creată;
    e) deplasarea spre locurile de adăpostire a personalului;
    f) trecerea în poziţie de aşteptare a mijloacelor de protecţie individuală;
    g) verificarea funcţionării mijloacelor de legătură;
    h) adunarea în locurile stabilite şi pregătirea mijloacelor specifice de către forţele prevăzute pentru intervenţie în asemenea situaţii;
    i) executarea măsurilor de camuflare a bunurilor materiale.
    ART. 21
    La primirea semnalului/mesajului "ALARMĂ AERIANĂ", principalele activităţi ce se execută sunt:
    a) deplasarea personalului spre locurile de adăpostire şi ocuparea spaţiilor repartizate;
    b) folosirea posibilităţilor de protecţie din zonă de către efectivele care continuă îndeplinirea misiunilor şi cele care nu dispun de adăposturi adecvate;
    c) camuflarea sau dispersarea tehnicii şi a materialelor importante.
    ART. 22
    La primirea semnalului/mesajului de alarmă "ALARMĂ LA DEZASTRE" se execută:
    a) adoptarea măsurilor de protecţie a personalului corespunzătoare tipului dezastrului;
    b) realizarea măsurilor de protecţie a bunurilor materiale;
    c) activarea şi pregătirea forţelor stabilite pentru intervenţie;
    d) punerea în aplicare a planului de protecţie şi intervenţie sau de evacuare, după caz.
    ART. 23
    La primirea semnalului/mesajului "ÎNCETAREA ALARMEI", activităţile care se desfăşoară sunt:
    a) cercetarea în zona de responsabilitate pentru determinarea efectelor produse de atacul aerian sau situaţia de urgenţă şi evaluarea acestora;
    b) încetarea folosirii mijloacelor de protecţie individuale şi colective, după efectuarea controlului nuclear, biologic şi chimic, dacă rezultatele acestuia exclud posibilitatea contaminării;
    c) executarea intervenţiei pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse de atacul aerian sau situaţia de urgenţă;
    d) executarea decontaminării personalului şi tehnicii contaminate în condiţiile întrebuinţării mijloacelor CBRN în locurile de dispunere ale unităţilor M.A.I., cu sprijinul echipelor specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti ori ale unităţilor Ministerului Apărării Naţionale;
    e) reorganizarea modului de îndeplinire a misiunilor specifice în funcţie de situaţia creată;
    f) executarea misiunilor stabilite prin planurile de cooperare, în sprijinul populaţiei, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Protecţia nemijlocită a personalului şi a bunurilor materiale în situaţii de protecţie civilă

    ART. 24
    Protecţia nemijlocită a personalului şi a bunurilor materiale proprii în situaţii de protecţie civilă cuprinde ansamblul măsurilor organizatorice şi activităţilor practice care se pun în aplicare, pe timpul şi după producerea acestora, în scopul limitării şi înlăturării efectelor produse, menţinerii capacităţii operative a unităţilor M.A.I. pentru asigurarea îndeplinirii misiunilor specifice.
    ART. 25
    (1) Măsurile de protecţie se stabilesc prin Planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă al fiecărei unităţi şi se aplică la producerea acestor situaţii, în funcţie de condiţiile concrete.
    (2) La declararea mobilizării, la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu şi în caz de conflict armat se aplică normele şi măsurile de asigurare a acţiunilor de protecţie a personalului, prevăzute de actele normative în vigoare, consemnate în documentele de conducere şi asigurare a acţiunilor.
    ART. 26
    (1) Pe timpul producerii situaţiilor de protecţie civilă generate de dezastre, măsurile de protecţie nemijlocită a personalului şi bunurilor materiale se referă la:
    a) avertizareaaalertarea personalului unităţii despre iminenţa producerii sau producerea dezastrului;
    b) prognoza evoluţiei situaţiei operative şi a efectelor dezastrelor asupra personalului şi bunurilor materiale;
    c) întreruperea alimentării cu electricitate, gaze, apă şi agent termic, în funcţie de tipul dezastrului;
    d) evacuarea personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a bunurilor materiale din zonele ameninţate sau afectate de dezastre;
    e) utilizarea de către personal a mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă, în situaţia pericolului contaminării CBRN, ca urmare a producerii accidentelor tehnologice la obiectivele economice surse de risc;
    f) asigurarea, la ordin, a distribuiriiaadministrării substanţelor radioprotectoare, vaccinurilor sau antidoturilor cu sprijinul structurilor specializate;
    g) respectarea măsurilor şi regulilor de sanitaţie şi profilactice speciale, precum şi a celor sanitar-veterinare;
    h) instituirea regimului de supraveghere medicală;
    i) respectarea restricţiilor de consum al alimentelor şi al apei;
    j) executarea decontaminării iniţiale a personalului şi a bunurilor materiale şi a celei totale, la ieşirea din zona afectată, cu sprijinul structurilor specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
    (2) Măsurile de protecţie a personalului, a documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a bunurilor materiale se vor adopta în funcţie de tipul dezastrului produs.
    ART. 27
    Pe timpul atacului aerian, principalele măsuri de protecţie nemijlocită a personalului şi bunurilor materiale sunt:
    a) alarmarea personalului prin introducerea mesajului de "ALARMĂ AERIANĂ";
    b) utilizarea de către personal a mijloacelor de protecţie colectivă;
    c) adăpostirea şi/sau dispersarea personalului, a tehnicii şi a bunurilor materiale;
    d) prevenirea producerii unor pierderi şi distrugeri complementare;
    e) respectarea restricţiilor de circulaţie impuse.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Adăpostirea

    ART. 28
    (1) Protecţia personalului se realizează utilizând întreaga capacitate a adăposturilor de protecţie civilă şi a spaţiilor clădirilor proprii care pot fi utilizate în urma unor amenajări sumare.
    (2) Când fondul de adăpostire al unităţii este insuficient se solicită sprijinul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti în vederea repartizării unor spaţii suplimentare, situate în imediata apropiere a sediului propriu, care pot fi folosite, la nevoie, direct sau în urma unor amenajări sumare.
    ART. 29
    La stabilirea dotării, echipării şi întreţinerii unor spaţii ca adăposturi de protecţie civilă pentru personal se vor respecta prevederile normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
    ART. 30
    Încăperile destinate ca adăposturi de protecţie civilă pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă, cu respectarea normelor tehnice şi obligaţia de a fi aduse, în maximum 24 de ore, când situaţia o impune, în stare de operativitate.
    ART. 31
    (1) La realizarea unor construcţii noi se vor amenaja adăposturi de protecţie civilă, conform avizelor tehnice obţinute de la autorităţile abilitate.
    (2) La nivel central, Direcţia generală logistică coordonează realizarea de adăposturi de protecţie civilă şi puncte de comandă la construcţiile noi ale unităţilor M.A.I., în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă, cu modificările ulterioare. Evidenţa şi controlul modului de dotare, echipare şi întreţinere a acestora se realizează de către Direcţia generală logistică.
    (3) Structurile de logistică din cadrul unităţilor M.A.I. întocmesc situaţia privind evidenţa spaţiilor de adăpostire şi documentaţia tehnică specifică, asigură menţinerea acestor spaţii în stare de operativitate şi realizează măsurile necesare pentru dotarea, echiparea şi întreţinerea spaţiilor destinate ca adăposturi de protecţie civilă pentru personalul propriu, precum şi executarea acestora la construcţiile noi.
    (4) La nivelul unităţilor M.A.I., structurile de logistică proprii asigură întocmirea situaţiei cu necesarul de fonduri pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă şi transmiterea acesteia structurilor de buget-contabilitate de la nivel central şi teritorial, în vederea introducerii în planul financiar sau în bugetul de venituri şi cheltuieli al M.A.I.
    ART. 32
    În scopul cunoaşterii de către personalul unităţii a locurilor destinate adăpostirii, şefii/comandanţii asigură marcarea adăposturilor aflate în administrare prin semnul distinctiv naţional de protecţie civilă, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 630/2005 pentru stabilirea semnului distinctiv naţional prin care se identifică personalul şi se marchează mijloacele tehnice, adăposturile, alte bunuri de protecţie civilă, uniforma şi cartea de identitate specifice personalului specializat cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată

    ART. 33
    Asanarea reprezintă ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate de către structuri specializate şi specialişti pirotehnicieni cu nivel ridicat al capacităţii operaţionale din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate acestuia, după caz, pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
    ART. 34
    Prin muniţii se înţelege cartuşele pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe maşinile de luptă sau antiaerian, până la calibrul 14,5 mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20 mm, bombele şi loviturile reactive pentru aruncătoare, rachetele terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă, respectiv torpile şi mine, bombe de aviaţie, grenade de mână, mine de geniu, cartuşe de semnalizare şi iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare şi fumigene, utilizate pentru încărcarea muniţiilor, mijloacele pirotehnice de iniţiere şi aprindere, precum şi orice elemente ale acestora, încărcate cu substanţe explozive.
    ART. 35
    (1) Delimitarea zonei unde s-a descoperit muniţie neexplodată şi interzicerea accesului se asigură de către echipajele/echipele de poliţie şi jandarmerie, până la ridicarea acestora de către specialiştii pirotehnicieni din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate acestuia.
    (2) Însoţirea transporturilor de muniţie neexplodată până la locul de distrugere se va asigura, la solicitarea serviciilor de urgenţă profesioniste, de către structurile specializate ale Jandarmeriei Române.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Protecţia chimică, biologică, radiologică şi nucleară

    ART. 36
    (1) Protecţia chimică, biologică, radiologică şi nucleară, denumită în continuare protecţia CBRN, a personalului se realizează cu mijloace de protecţie individuală, colectivă sau prin alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice desfăşurate în cooperare cu structurile specializate, cu prioritate în zonele de risc.
    (2) Utilizarea mijloacelor de protecţie individuală se execută la ordinul/dispoziţia comandanţilor/şefilor nemijlociţi în situaţia în care există indicii temeinice de întrebuinţare a mijloacelor CBRN sau la primirea mesajului corespondent acestora.
    ART. 37
    (1) La nivel central, Direcţia generală logistică coordonează asigurarea şi dotarea unităţilor cu mijloace individuale de protecţie, în conformitate cu normele de înzestrare în vigoare.
    (2) La nivelul unităţilor M.A.I. structurile de logistică asigură necesarul de mijloace de protecţie individuală, în conformitate cu normele de înzestrare în vigoare.
    (3) Mijloacele de protecţie individuală se asigură, cu prioritate, pentru personalul unităţilor M.A.I. dispuse în zonele de risc chimic, biologic sau nuclear/radiologic şi a celor care desemnează structurile de protecţie fizică sau de monitorizare a transporturilor speciale de substanţe chimice, biologice sau radioactive.
    ART. 38
    Cercetarea chimică, biologică şi radioactivă pentru determinarea naturii şi nivelului de contaminare se realizează în cooperare cu formaţiunile specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
    ART. 39
    (1) Controlul contaminării chimice, biologice şi radioactive a personalului, bunurilor şi tehnicii se execută, în cooperare cu formaţiunile specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti, pentru a determina gradul de contaminare şi volumul lucrărilor de decontaminare.
    (2) Controlul contaminării se execută la ieşirea din raionul contaminat, precum şi după realizarea decontaminării totale a acestora de către personalul instruit în a doua specialitate în domeniul CBRN sau de către formaţiunile specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
    ART. 40
    Controlul contaminării surselor de apă, a rezervelor de alimente şi a echipamentului se execută de către structuri specializate şi personal medical, veterinar şi laboratoare de specialitate, pe baza planurilor de cooperare întocmite din timp.
    ART. 41
    (1) Controlul contaminării radioactive se execută de specialişti ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti ori ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu în scopul determinării dozelor de radiaţie primite de personal şi stabilirii măsurilor de protecţie care se impun.
    (2) Limitele de doze maxim admise pentru personal, în situaţii de urgenţă şi conflict armat, sunt cele prevăzute în normele stabilite de autorităţile abilitate şi comunicate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
    ART. 42
    Măsurarea debitelor de doză se execută pentru a stabili dozele de radiaţie primite de personal şi se realizează de specialişti ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti ori ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu.
    ART. 43
    (1) În cazul desfăşurării misiunilor în zonele contaminate pentru realizarea acţiunilor rapide de ajutorare a persoanelor în pericol, în condiţii excepţionale pot fi depăşite limitele de doze anuale stabilite pentru personalul expus profesional, în scopul prevenirii expunerii la radiaţii a unui număr mare de persoane.
    (2) La primirea de către personalul care desfăşoară acţiuni de intervenţie în zonele contaminate radioactiv a unor doze de radiaţii mai mari decât cele stabilite, comandanţii/şefii sunt obligaţi să raporteze imediat la eşalonul superior şi să organizeze monitorizarea dozimetrică individuală şi supravegherea medicală corespunzătoare, cu sprijinul instituţiilor abilitate în domeniu.
    (3) Întreruperea misiunilor în curs de execuţie se face numai cu aprobarea eşalonului superior.
    (4) Personalul participant la acţiunile în zonele contaminate radioactiv va fi voluntar şi va fi pregătit în mod special, anterior acestora, pentru a reduce la minimum dozele rezultate în urma intervenţiei.
    ART. 44
    (1) Pe timpul îndeplinirii misiunilor într-un raion contaminat CBRN se utilizează mijloace de protecţie adecvate.
    (2) În adăposturi special amenajate şi prevăzute cu instalaţii de filtroventilaţie personalul poate sta fără a folosi mijloacele de protecţie individuală.
    ART. 45
    (1) Personalul solicitat pentru intervenţie în zone contaminate chimic, biologic sau radioactiv acţionează numai după ce operatorul economic şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă sau al municipiului Bucureşti au transmis informaţiile cu privire la modul de asigurare a protecţiei individuale, necesare pentru evitarea pierderilor complementare.
    (2) Unităţile M.A.I. care desemnează personal de intervenţie în zone contaminate chimic, biologic sau radiologic solicită, conform prevederilor legale în vigoare, operatorului economic sursă de risc major asigurarea mijloacelor de protecţie individuală, inclusiv a cartuşelor filtrante specifice substanţei periculoase şi complete de protecţie.
    (3) Pentru realizarea prevederilor alin. (2), unităţile M.A.I. iniţiază din timp demersurile necesare către comitetele judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă, structuri cu atribuţii în gestionarea situaţiei create.
    (4) Pentru desfăşurarea acţiunilor în raioanele contaminate cu substanţe chimice toxice industriale se utilizează echipamentele de protecţie individuală, completele filtrant-absorbante sau mijloacele de protecţie izolante prevăzute cu aparate de respirat autonome, în funcţie de gradul de asigurare la nivelul unităţii.
    (5) Pentru unităţile M.A.I. dispuse în zonele limitrofe frontierei de stat, care pot fi afectate de către operatorii economici sursă de risc aflaţi pe teritoriul altei ţări, echipamentele de protecţie individuală sunt prevăzute prin normele şi tabelele proprii de înzestrare.
    ART. 46
    Decontaminarea personalului, echipamentului, tehnicii, animalelor şi a clădirilor cuprinde decontaminarea radioactivă, decontaminarea chimică, decontaminarea biologică şi poate fi imediată, operaţională sau totală.
    ART. 47
    (1) Decontaminarea imediată se execută în locuri special amenajate prin folosirea echipamentelor şi materialelor din dotarea formaţiunilor specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti şi cele existente pe plan local.
    (2) Decontaminarea operaţională reprezintă ansamblul acţiunilor întreprinse de personalul formaţiunilor specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti prin utilizarea echipamentelor de decontaminare în scopul reducerii riscurilor de contaminare, ca urmare a mânuirii/manipulării echipamentelor şi materialelor şi evitarea transferului contaminării radioactive.
    (3) Dacă efectivele sunt obligate să acţioneze un timp îndelungat într-un teren contaminat radioactiv, decontaminarea imediată sau operaţională poate fi executată şi în raionul contaminat, repetându-se obligatoriu după ieşirea din acesta.
    ART. 48
    (1) Decontaminarea totală reprezintă ansamblul acţiunilor întreprinse de formaţiunile specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti în scopul reducerii contaminării personalului, echipamentelor, materialelor la cel mai scăzut nivel posibil, în cadrul raioanelor de decontaminare dispuse în afara raioanelor contaminate.
    (2) Dacă pentru executarea decontaminării totale se impune întreruperea executării unor misiuni, atunci se solicită aprobarea eşalonului superior.
    ART. 49
    Decontaminarea totală se execută astfel:
    a) cu sprijinul formaţiunilor specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti;
    b) prin utilizarea mijloacelor şi instalaţiilor amenajate în zonă;
    c) prin intervenţia, la cerere, a subunităţilor de decontaminare aparţinând Ministerului Apărării Naţionale.
    ART. 50
    Decontaminarea totală a personalului se execută în punctele de decontaminare a personalului sau prin folosirea mijloacelor, instalaţiilor şi altor posibilităţi existente în unitate sau în zonă.
    ART. 51
    (1) Decontaminarea totală a tehnicii se execută în punctele de decontaminare a tehnicii sau direct în dispozitivul/raionul de dispunere şi constă în îndepărtarea prafului radioactiv de pe tehnica şi echipamentul de specialitate şi neutralizarea substanţelor chimice sau a agenţilor biologici până la limitele admise prevăzute în legislaţia în vigoare.
    (2) De regulă, decontaminarea totală începe cu tehnica şi mijloacele de intervenţie, după care se execută pentru personal, cu excepţia situaţiei când aceasta se realizează în puncte de decontaminare ce permit desfăşurarea simultană a operaţiunilor.
    ART. 52
    (1) Decontaminarea totală a echipamentului şi stocurilor se execută, în funcţie de natura şi gradul de contaminare al acestora, în punctele de decontaminare a echipamentului, la spălătoriile proprii sau la cele din zona de dispunere, stabilite de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
    (2) Decontaminarea totală a animalelor se execută cu forţele şi mijloacele structurilor veterinare şi de logistică.
    (3) Decontaminarea totală a apei destinate consumului şi preparării hranei, în cazul în care nu este posibilă aprovizionarea cu apă de la surse care nu au fost afectate, se execută de către structurile medicale în colaborare cu instituţiile de specialitate.
    (4) Alimentele şi furajele contaminate chimic, biologic sau radioactiv sunt supuse, înainte de darea în consum, analizelor laboratoarelor medicale şi veterinare. Alimentele care se păstrează în ambalaje ermetice se folosesc după executarea decontaminării şi controlului dozimetric.
    ART. 53
    Decontaminarea terenului şi a căilor de acces se execută, de regulă, de către structurile specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti şi ale Ministerului Apărării Naţionale.
    ART. 54
    (1) În cazul contaminării cu agenţi biologici, după delimitarea de către structurile medicale a focarelor epidemice, comandantul/şeful stabileşte, la propunerea acestora, regimul de supraveghere medicală care cuprinde:
    a) limitarea contactului celor contaminaţi cu personalul unităţii;
    b) punerea sub observaţie medicală a personalului afectat, izolarea şi spitalizarea la timp a bolnavilor;
    c) aplicarea măsurilor profilactice urgente cu antibiotice;
    d) executarea vaccinărilor preventive;
    e) stabilirea unui control riguros asupra respectării măsurilor sanitaro-igienice;
    f) executarea decontaminării totale a personalului.
    (2) Durata regimului de supraveghere medicală se stabileşte în funcţie de categoria agentului patogen şi se calculează începând din ziua când s-au terminat măsurile de decontaminare a personalului.
    (3) În funcţie de categoria agentului patogen şi de modul de acţiune al acestuia asupra personalului, raportat la perioada de incubaţie, tipul bolii şi căile de transmitere a acesteia, la propunerea structurilor medicale se introduce starea de carantină. Durata acesteia începe din momentul izolării ultimei persoane bolnave şi terminării măsurilor de decontaminare biologică a zonei/raionului afectateaafectat.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Măsurile igienico-sanitare şi profilactice speciale

    ART. 55
    Măsurile igienico-sanitare constau în:
    a) studierea şi aplicarea regulilor de igienă individuală şi colectivă, precum şi a modului de manipulare şi consum al alimentelor şi de utilizare a apei;
    b) efectuarea controlului sanitaro-antiepidemic al raioanelor de dispunere şi acţiune a efectivelor;
    c) menţinerea unei stări de igienă şi sănătate corespunzătoare a personalului;
    d) organizarea supravegherii continue a modului de aprovizionare, depozitare, preparare, transport şi servire a hranei;
    e) trierea, evacuarea, izolarea şi supravegherea bolnavilor şi contaminaţilor;
    f) declararea carantinei la unităţile în care s-au înregistrat focare epidemice şi aplicarea măsurilor de luptă în focar.
    ART. 56
    (1) Controlul sanitar-antiepidemic se execută de către structurile medicale ale M.A.I. organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sau zonal în colaborare cu instituţiile medicale teritoriale, în scopul prevenirii apariţiei şi răspândirii bolilor infecţioase în rândul personalului.
    (2) Vaccinările profilactice se execută conform planificării, precum şi la recomandarea instituţiilor specializate.
    ART. 57
    (1) Măsurile de prevenţie speciale constau în administrarea substanţelor radioprotectoare, produselor biologice şi a antidoturilor, în scopul păstrării stării de sănătate a personalului la efectul agenţilor biologici, mijloacelor chimice şi radiologice. Produsele biologice, antidoturile şi substanţele radioprotectoare se folosesc la/şi după indicaţiile structurilor medicale specializate.
    (2) Produsele biologice şi antidoturile se folosesc atunci când apar primele simptome de intoxicare, pentru neutralizarea substanţei toxice pătrunse în organism sau a efectelor nocive ale acesteia.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Evacuarea în situaţii de protecţie civilă

    ART. 58
    Evacuarea reprezintă măsura de protecţie civilă luată înainte, pe timpul sau după producerea unei situaţii de urgenţă, la declararea stării de alertă, instituirea stării de urgenţă sau în caz de conflict armat care constă în scoaterea din zonele afectate/potenţial a fi afectate şi ale acţiunilor militare, în mod organizat, a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a bunurilor materiale, în scopul dispunerii acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie şi supravieţuire.
    ART. 59
    În scopul executării evacuării în situaţii de urgenţă fiecare unitate elaborează "Planul de evacuare în situaţii de urgenţă". Aceasta se execută, de regulă, în localităţile unde se evacuează autorităţile administraţiei publice locale sau în cele limitrofe acestora, în unităţi de profil sau în alte spaţii comunicate ori stabilite în colaborare cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
    ART. 60
    (1) În stabilirea locurilor de evacuare se va urmări, pe cât posibil, folosirea capacităţilor de cazare, hrănire şi conducere existente la celelalte unităţi subordonate sau coordonate din zona neafectată, aprobate de eşalonul ierarhic superior.
    (2) În situaţia în care nu există posibilităţi de folosire a capacităţilor de cazare, hrănire şi conducere existente la celelalte unităţi subordonate sau coordonate din zona neafectată, spaţiile necesare evacuării se asigură pe baza convenţiilor încheiate cu operatorii economici ori, după caz, a cererilor de rechiziţii de bunuri înaintate autorităţilor abilitate de către unităţile M.A.I., potrivit prevederilor în vigoare.
    (3) Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti comunică unităţilor M.A.I. riscurile identificate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. Solicitările de evacuare ale unităţilor M.A.I. se înaintează, prin autorităţile abilitate, secretariatului tehnic al comisiei mixte de rechiziţii judeţene, în vederea formulării propunerilor de repartiţie pentru spaţiile respective. Repartiţia spaţiilor de evacuare aprobate de comisia mixtă de rechiziţii judeţeană se comunică unităţii M.A.I. care execută evacuarea şi deţinătorului spaţiilor unde acestea se realizează.
    (4) În principiu, în funcţie de efectele situaţiei de urgenţă, evacuarea se planifică şi se execută pe teritoriul aceleiaşi localităţi şi numai când aceasta nu este posibilă se face în alte zone.
    ART. 61
    (1) Evacuarea, în situaţii de urgenţă, se execută la ordinul ministrului administraţiei şi internelor, pe baza propunerilor şefilor/comandanţilor înaintate pe cale ierarhică sau direct, în funcţie de situaţia creată.
    (2) Când situaţia impune, pentru scoaterea de sub efectele situaţiei de urgenţă a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a bunurilor materiale, şefii/comandanţii ordonă începerea evacuării, raportând despre aceasta pe cale ierarhică ministrului administraţiei şi internelor.
    ART. 62
    Concomitent cu executarea evacuării continuă îndeplinirea misiunilor specifice, în conformitate cu atribuţiile stabilite în competenţă.
    ART. 63
    (1) În plan se va preciza modul de organizare a evacuării membrilor de familie aflaţi în întreţinerea personalului unităţii/structurii.
    (2) Variantele de evacuare a membrilor de familie, necesarul de mijloace de transport şi spaţii de cazare se stabilesc de comun acord cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
    ART. 64
    (1) În situaţii de conflict armat, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de conflict armat, se pun în aplicare documentele de conducere elaborate potrivit ordinelor şi dispoziţiilor specifice.
    (2) Documentele prevăzute la alin. (1) se pun în aplicare la ordinul ministrului administraţiei şi internelor, pe baza hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    
CAP. V
    Intervenţia unităţilor M.A.I. în situaţii de protecţie civilă

    ART. 65
    În funcţie de situaţia creată, unităţile M.A.I. continuă îndeplinirea misiunilor specifice, organizează limitarea şi înlăturarea efectelor în locurile de dispunere şi participă cu personalul disponibil, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, la acţiuni în sprijinul populaţiei.
    ART. 66
    Misiunile pe care le execută unităţile M.A.I. în cadrul intervenţiei sunt comune şi specifice.
    ART. 67
    Misiunile comune executate de unităţile M.A.I. în locurile de dispunere constau în:
    a) salvarea persoanelor surprinse şi afectate de situaţia de urgenţă sau de atacul aerian şi acordarea primului ajutor;
    b) transportul răniţilor la structurile medicale pentru acordarea de asistenţă specializată;
    c) transportul persoanelor contaminate la punctele special amenajate pentru decontaminare;
    d) prevenirea producerii de pierderi complementare ca urmare a avarierii clădirilor, instalaţiilor de apă, gaz, electricitate etc.;
    e) executarea controlului chimic, biologic, radiologic sau nuclear în zonele afectate cu privire la personal, alimente, apă, furaje, instalaţii, clădiri, teren şi altele, de către formaţiunile specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti;
    f) decontaminarea personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional, tehnicii, echipamentului, instalaţiilor, terenului şi clădirilor de către formaţiunile specializate ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti;
    g) respectarea măsurilor sanitar-antiepidemice, profilactice speciale şi restricţiilor de consum de alimente, apă, furaje etc.;
    h) evacuarea personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi bunurilor materiale din locurile unde aceasta se impune;
    i) refacerea şi repunerea în funcţiune a tehnicii, adăposturilor şi instalaţiilor avariate;
    j) adaptarea şi, la nevoie, reorganizarea măsurilor de protecţie în conformitate cu situaţia creată.
    ART. 68
    Misiunile comune executate de unităţile M.A.I. în sprijinul populaţiei şi la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, în limita resurselor umane şi tehnice avute la dispoziţie, constau în:
    a) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor acestora;
    b) participarea la determinarea şi evaluarea efectelor situaţiilor de protecţie civilă;
    c) informarea, înştiinţarea şi avertizarea populaţiei în zonele în care nu există instalate mijloace specializate sau acestea nu sunt în stare operativă de funcţionare;
    d) planificarea şi pregătirea resurselor umane, materialelor şi tehnicii;
    e) participarea la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor;
    f) evacuarea şi transportul persoanelor afectate la unităţile medicale specializate;
    g) participarea la evacuarea populaţiei şi bunurilor materiale ale acestora;
    h) neutralizarea efectelor materialelor periculoase prin structurile specializate;
    i) asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse;
    j) asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;
    k) menţinerea şi restabilirea ordinii publice;
    l) participarea la distribuirea către populaţie a ajutoarelor de primă necesitate şi a asistenţei umanitare internaţionale;
    m) asigurarea apei şi hranei pentru persoanele afectate, până la încetarea situaţiei de protecţie civilă;
    n) efectuarea rechiziţiilor de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, în condiţiile legii.
    ART. 69
    Misiunile specifice structurilor de poliţie sunt:
    a) stabilirea şi comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a primelor date şi informaţii privind efectele situaţiilor de protecţie civilă produse în zona de competenţă;
    b) evaluarea posibilităţii de producere a efectelor secundare în zona afectată şi transmiterea datelor şi informaţiilor către autoritatea competentă pentru gestionarea situaţiei;
    c) stabilirea şi comunicarea căilor de acces în zona afectată care pot fi utilizate de structurile specializate de intervenţie;
    d) aplicarea măsurilor de interzicere a circulaţiei în zonele afectate şi dirijarea acesteia pe alte rute;
    e) izolarea preliminară a zonei afectate şi devierea circulaţiei autovehiculelor şi persoanelor, în scopul diminuării pierderilor complementare;
    f) intensificarea măsurilor de menţinere a ordinii publice, a celor de combatere a infracţiunilor şi a altor fapte antisociale;
    g) supravegherea încetării activităţilor publice, în cazul atacului aerian sau în alte situaţii când s-a hotărât aceasta, şi respectarea măsurilor de protecţie specifice;
    h) sprijinirea activităţii de evidenţă a populaţiei care se evacuează în raioanele afectate şi în cele unde se execută evacuarea;
    i) participarea la identificarea victimelor şi stabilirea situaţiei persoanelor dispărute;
    j) participarea la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de transport şi tehnice, în vederea folosirii lor la acţiunile de intervenţie.
    ART. 70
    (1) Misiunile specifice unităţilor de jandarmi sunt:
    a) stabilirea şi comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a primelor date şi informaţii privind efectele situaţiilor de urgenţă ce au afectat zona de competenţă;
    b) informarea, înştiinţarea şi avertizarea structurilor abilitate cu privire la posibilitatea apariţiei unor situaţii conflictuale care pot conduce la tulburarea ordinii publice;
    c) participarea, atunci când situaţia o impune, la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor captive în medii ostile vieţii sau a persoanelor declarate dispărute;
    d) supravegherea sau protecţia şi ordinea publică ale obiectivelor, bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită stabilite de Guvern, inclusiv a documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a obiectivelor aparţinând M.A.I.;
    e) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor acestora;
    f) asigurarea securizării zonelor în care se desfăşoară acţiuni cu public numeros;
    g) intensificarea activităţilor de supraveghere/protecţie şi ordine publică sau protecţie instituţională a obiectivelor din competenţă;
    h) participarea, cu efectivele aflate în misiuni de ordine publică, la îndrumarea populaţiei spre cele mai apropiate adăposturi;
    i) participarea la evacuarea populaţiei, fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii publice în raioanele de evacuare etc.;
    j) asigurarea supravegherii şi protecţiei infrastructurii critice şi transporturilor devenite vitale pentru gestionarea situaţiei;
    k) participarea, atunci când situaţia o impune, la transportul unor categorii de forţe şi mijloace de intervenţie, al persoanelor evacuate şi altor resurse, precum şi la distribuirea apei şi alimentelor pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate;
    l) asigurarea măsurilor de ordine publică şi de protecţie a zonelor afectate/potenţial a fi afectate de situaţii de urgenţă şi restabilirea ordinii publice;
    m) asigurarea logistică a forţelor proprii participante la intervenţie şi punerea la dispoziţia altor structuri, potrivit reglementărilor în domeniu, a unor categorii de tehnică, materiale şi echipamente;
    n) planificarea şi pregătirea resurselor proprii.
    (2) Pentru gestionarea evenimentelor publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi structurile subordonate îndeplinesc misiunile stabilite prin actele normative în vigoare care reglementează activitatea în domeniu.
    ART. 71
    Misiunile specifice structurilor poliţiei de frontieră sunt:
    a) stabilirea şi comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a primelor date şi informaţii privind efectele situaţiilor de protecţie civilă produse în zona de competenţă;
    b) evaluarea posibilităţii de producere a efectelor secundare în zona afectată şi transmiterea datelor şi informaţiilor către autoritatea competentă de gestionare a situaţiei;
    c) informarea, înştiinţarea şi avertizarea populaţiei în zonele în care nu există instalate mijloace specializate sau acestea nu sunt în stare operativă de funcţionare;
    d) intensificarea supravegherii şi controlului la trecerea frontierei;
    e) prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere în zona de competenţă, precum şi a oricărei alte încălcări a regimului juridic al frontierei de stat;
    f) asigurarea menţinerii ordinii şi liniştii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorităţi participă la astfel de acţiuni în localităţile din zona de frontieră;
    g) supravegherea, prin observare directă permanentă, a spaţiului aerian adiacent frontierei de stat şi a mării teritoriale;
    h) permiterea trecerii frontierei de stat, pe baza aprobărilor legale, a persoanelor care părăsesc zona afectată, asigurând respectarea locurilor de trecere şi a itinerariilor de deplasare;
    i) informarea persoanelor care se prezintă pentru trecerea frontierei despre producerea situaţiilor de protecţie civilă;
    j) facilitarea trecerii frontierei de stat a structurilor specializate de intervenţie şi asistenţei umanitare din partea altor state, în conformitate cu prevederile acordurilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte;
    k) participarea cu forţele şi mijloacele disponibile, în limita resurselor umane şi tehnice avute la dispoziţie după organizarea/planificarea misiunilor proprii şi la solicitarea structurilor specializate, la limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă, îndeosebi la salvarea persoanelor şi transportul acestora spre punctele de acordare a asistenţei medicale, înlăturarea unor obstacole, transportul de materiale şi bunuri de prim ajutor etc.
    ART. 72
    Misiunile specifice Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurilor subordonate sunt cele prevăzute prin actele normative care reglementează activitatea acestora.
    ART. 73
    Misiunile specifice Inspectoratului General de Aviaţie sunt:
    a) cercetarea, supravegherea şi observarea din aer a zonelor afectate;
    b) coordonarea din aer a acţiunilor unităţilor M.A.I. pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice;
    c) asigurarea transportului în timp oportun a persoanelor desemnate să conducă şi să coordoneze acţiunile de intervenţie în situaţii de protecţie civilă;
    d) executarea unor recunoaşteri din aer în zone afectate de situaţii de protecţie civilă, în scopul stabilirii măsurilor de protecţie şi intervenţie pentru salvarea populaţiei şi bunurilor, limitarea şi înlăturarea efectelor;
    e) asigurarea deplasării rapide a unor echipaje ale poliţiei rutiere pe traseele de evacuare a populaţiei şi a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea unor forţe şi mijloace necesare limitării şi înlăturării urmărilor situaţiilor produse;
    f) executarea operaţiunilor de căutare şi salvare aeriană a persoanelor din zone greu accesibile;
    g) participarea la transportul alimentelor, medicamentelor şi materialelor de strictă necesitate în zonele afectate;
    h) participarea la transportul aerian special;
    i) însoţirea coloanelor oficiale şi transporturilor speciale;
    j) transmiterea în direct, ziua şi noaptea, a imaginilor către centrele operaţionale de comandă şi/sau înregistrarea acestora;
    k) stingerea incendiilor de suprafaţă cu ajutorul instalaţiilor speciale;
    l) informareaaalertarea publică;
    m) evacuarea aero-medicală a persoanelor afectate către structuri medicale specializate;
    n) participarea la executarea cercetării de radiaţie în raioanele contaminate radioactiv efectuate de specialişti ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu.
    ART. 74
    Misiunile specifice Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale sunt:
    a) planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor pentru punerea la dispoziţie, conform legii, a unor resurse materiale şi umane;
    b) asigurarea de medicamente şi de instrumentar medical pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
    c) asigurarea apei şi hranei pentru persoanele afectate sau evacuate, ulterior primelor 72 de ore de la începerea evacuării şi până la încetarea situaţiei de protecţie civilă;
    d) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată.
    ART. 75
    Unităţile M.A.I., în situaţii de protecţie civilă, pot executa şi alte sarcini în funcţie de situaţia creată.

    
CAP. VI
    Pregătirea pentru protecţia civilă a personalului M.A.I.

    ART. 76
    Personalul unităţilor M.A.I. are dreptul şi, în acelaşi timp, obligaţia de a participa la activitatea de pregătire în vederea cunoaşterii şi aplicării regulilor şi măsurilor de protecţie civilă.
    ART. 77
    În unităţile M.A.I. se planifică şi se desfăşoară pregătirea generală a întregului efectiv în scopul însuşirii cunoştinţelor, formării şi perfecţionării deprinderilor de autoprotecţie.
    ART. 78
    (1) Pregătirea pentru protecţia civilă se include în programele/planurile anuale, aprobate de comandanţi/şefi, punându-se accent pe cunoaşterea tipurilor de risc din zona de competenţă şi formarea deprinderilor necesare executării misiunilor ce îi revin personalului unităţii.
    (2) Pentru pregătirea personalului în domeniul protecţiei civile, unităţile M.A.I., altele decât cele din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, vor aloca minimum 8 ore anual, dintre care 4 ore pentru exerciţii.
    ART. 79
    Pentru desfăşurarea cu eficienţă a pregătirii se va solicita inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti, altor instituţii şi organizaţii cu atribuţii în domeniu sprijin în elaborarea unor materiale didactice, prezentarea unor teme şi conducerea unor şedinţe de instruire.
    ART. 80
    Pregătirea pentru protecţia civilă în instituţiile de învăţământ ale M.A.I. este obligatorie şi se desfăşoară pe baza tematicilor elaborate în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate acestuia, avizate de Direcţia generală management resurse umane.
    ART. 81
    Pe timpul desfăşurării exerciţiilor şi antrenamentelor de specialitate cu populaţia din zona de competenţă, organizate şi conduse de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti şi autorităţile administraţiei publice locale, în unităţile M.A.I. se planifică activităţi similare de aplicare a măsurilor de protecţie şi intervenţie, în funcţie de situaţia creată. Aceste activităţi vor fi prevăzute în programele/planurile de pregătire a personalului.
    ART. 82
    Participarea cu forţe şi mijloace la exerciţiile şi antrenamentele de specialitate cu populaţia din zona de competenţă, organizate şi conduse de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti şi autorităţile administraţiei publice locale, se realizează în baza planurilor de cooperare. La activităţile de pregătire participă efectivele şi mijloacele care nu sunt implicate în misiuni specifice.

    
CAP. VII
    Conducerea activităţilor de protecţie civilă

    SECŢIUNEA 1
    Organizarea conducerii

    ART. 83
    (1) Sistemul de conducere este structura decizională care are rolul de a asigura conducerea activităţilor şi acţiunilor desfăşurate pentru îndeplinirea misiunilor.
    (2) Sistemul de conducere se compune din subsistemele decizional, operaţional, informaţional, logistic, de securitate, precum şi din relaţiile organizatorice ale acestuia.
    (3) Subsistemul decizional este reprezentat de comandant/şef care decide, ordonă şi controlează modul de îndeplinire a misiunilor.
    (4) Subsistemul operaţional este reprezentat de grupa operativă care îl asistă pe şef/comandant în actul decizional prin elaborarea documentelor de conducere şi informare.
    (5) Celelalte subsisteme se constituie în raport cu organigrama structurii/unităţii.
    (6) Relaţiile organizatorice sunt raporturile care se stabilesc între subsisteme şi personalul acestora, în scopul desfăşurării normale a actului decizional.
    ART. 84
    (1) Conducerea activităţilor în situaţii de protecţie civilă reprezintă atributul şefului/comandantului şi se realizează prin grupa operativă, pentru zona de competenţă.
    (2) Întrebuinţarea unităţilor M.A.I. pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi realizarea funcţiilor de sprijin constituie atributul inspectorilor generali/similari, în cazul acţiunilor de intervenţie în care sunt necesare forţe şi mijloace din afara zonei de competenţă a unei structurii teritoriale.
    (3) Direcţia generală management operaţional asigură, la ordin, coordonarea planificării şi realizării funcţiilor de sprijin de către structurile de ordine şi siguranţă publică, la producerea situaţiilor de protecţie civilă ce afectează municipiul Bucureşti sau mai multe judeţe.
    (4) Şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti coordonează acţiunile desfăşurate de structurile teritoriale ale M.A.I. dispuse în zona de competenţă, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de protecţie civilă.
    (5) Conducerea nemijlocită a intervenţiei se asigură de comandantul acţiunii, împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă şi punctul operativ avansat.
    ART. 85
    Conducerea trebuie să asigure:
    a) organizarea şi desfăşurarea acţiunilor într-o concepţie unitară;
    b) punerea în aplicare imediată a măsurilor de protecţie şi intervenţie;
    c) analizarea situaţiei şi prognozarea evoluţiei acesteia;
    d) continuitatea îndeplinirii misiunilor specifice, adaptarea şi completarea acestora, în funcţie de situaţia creată;
    e) planificarea pe urgenţe a intervenţiei;
    f) concentrarea efortului pentru salvarea persoanelor;
    g) continuitatea în realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie, până la normalizarea situaţiei;
    h) realizarea măsurilor de siguranţă pentru forţele de intervenţie;
    i) cooperarea cu celelalte forţe destinate intervenţiei.
    ART. 86
    (1) În urgenţa întâi, la nivelul unităţilor M.A.I. se planifică, de regulă, acţiuni pentru salvarea persoanele rănite, limitarea avariilor şi a altor factori care pot genera efecte complementare.
    (2) Echipele specializate ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă sau al municipiului Bucureşti acţionează, în raport cu forţele şi mijloacele la dispoziţie, în sprijinul unităţilor M.A.I. pentru:
    a) deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;
    b) limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii;
    c) căutarea-salvarea persoanelor surprinse sub dărâmături sau la înălţime;
    d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
    e) limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;
    f) stingerea incendiilor;
    g) decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii.
    (3) În urgenţa a doua se continuă acţiunile de intervenţie până la restabilirea stării de normalitate.
    ART. 87
    Conducerea acţiunilor în situaţii de conflict armat se realizează din puncte de comandă de bază, de rezervă ori înaintate, fixe sau mobile, organizate conform regulamentelor interne specifice.
    ART. 88
    (1) La producerea situaţiei de protecţie civilă sau existenţa pericolului iminent de producere a acesteia, conducerea acţiunilor se realizează prin aplicarea măsurilor stabilite în planul de protecţie şi intervenţie, adaptate la situaţia creată.
    (2) Până la sosirea şefului/comandantului conducerea acţiunilor constituie atribut al personalului din serviciul de permanenţă.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Documentele pentru conducere şi informare

    ART. 89
    Pentru organizarea şi realizarea măsurilor de protecţie civilă, în unităţile M.A.I. se elaborează documente de conducere, informare şi diverse.
    ART. 90
    Documentele de conducere constau în:
    a) planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă;
    b) planul de evacuare în situaţii de urgenţă;
    c) hotărârea/decizia pentru intervenţie/evacuare;
    d) dispoziţia preliminară pentru intervenţie/evacuare;
    e) ordinul pentru intervenţie/evacuare.
    ART. 91
    Documentele pentru informare sunt:
    a) fişa de eveniment şi raport de situaţie;
    b) jurnalul acţiunilor operative;
    c) analiza anuală privind capacitatea de răspuns în situaţii
    de protecţie civilă.
    ART. 92
    Documente diverse se folosesc pentru documentarea şefului/comandantului şi se referă la cunoaşterea situaţiei, a actelor normative etc., iar acestea nu au o formă prestabilită şi pot fi sub formă de tabele, scheme, hărţi şi prezentări grafice.
    ART. 93
    (1) Planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă este documentul de bază pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de limitare şi înlăturare a efectelor situaţiilor de urgenţă şi atacului aerian pe timpul conflictului armat.
    (2) Planul se elaborează de către fiecare unitate M.A.I. pentru tipurile de risc ce pot afecta sediul, personalul şi bunurile materiale.
    (3) În conţinutul planului de protecţie şi intervenţie vor fi materializate atât măsurile de protecţie a personalului şi a bunurilor materiale, cât şi acţiunile de intervenţie, desfăşurate pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de protecţie civilă ce a afectat unitatea.
    (4) Acţiunile de intervenţie în sprijinul populaţiei vor fi materializate în planurile de cooperare elaborate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
    ART. 94
    (1) Pentru elaborarea planului se vor identifica tipurile de risc ce pot afecta sediul propriu, în colaborare cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti, autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile autorizate cu atribuţii în domeniu.
    (2) Structura de principiu a planului de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă este prevăzută în anexa nr. 1.
    ART. 95
    (1) Planul de evacuare în situaţii de urgenţă se elaborează de fiecare unitate, din timpul stării de normalitate, în baza tipurilor de risc ce pot afecta zona/raionul de dispunere sau sediul.
    (2) Planul trebuie să conţină suficiente elemente de planificare, avându-se în vedere că evacuarea în situaţii de urgenţă se execută, de regulă, când este iminent pericolul de a fi afectată unitatea, în timp foarte scurt, sau după producerea acestora, în condiţii deosebit de complexe.
    (3) Structura de principiu a planului de evacuare în situaţii de urgenţă este prevăzută în anexa nr. 2.
    ART. 96
    (1) Conducerea acţiunilor de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă se realizează pe baza hotărârii/deciziei pentru intervenţie, dispoziţiei preliminare şi a ordinului de intervenţie.
    (2) Structura de principiu a documentelor prevăzute la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 3.
    (3) Metodologia elaborării documentelor în situaţii de conflict armat se stabileşte prin regulamente interne specifice.
    ART. 97
    (1) Dispoziţia preliminară şi hotărârea/decizia pentru executarea misiunilor se transmit executanţilor verbal sau scris, în funcţie de timpul avut la dispoziţie.
    (2) Hotărârile/Deciziile şi dispoziţiile transmise verbal se înscriu obligatoriu în Jurnalul acţiunilor operative, iar pentru cele date în scris se menţionează numărul de înregistrare şi locul de păstrare al acestora.
    ART. 98
    Fişa de eveniment şi raportul de situaţie se elaborează şi se diseminează în conformitate cu reglementările interne specifice M.A.I.
    ART. 99
    (1) Jurnalul acţiunilor operative se elaborează în conformitate cu reglementările interne specifice M.A.I.
    (2) Mesajele de protecţie civilă primite/transmise de unitate se înscriu de către personalul din serviciul de permanenţă în documentele de lucru ale acestuia, urmând a fi consemnate în jurnalul acţiunilor operative.
    (3) Jurnalul se completează pe măsura desfăşurării misiunilor de către personalul grupei operative.
    (4) Şefii grupelor operative verifică autenticitatea datelor înscrise în jurnal, iar la terminarea unei misiuni importante îl prezintă comandantului/şefului.
    ART. 100
    (1) Analiza anuală privind capacitatea de răspuns de protecţie civilă se întocmeşte până la 15 ianuarie a anului în curs pentru anul care a trecut de fiecare unitate care elaborează Planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă. Raportul se înaintează, ierarhic, la inspectoratele generale şi la structurile care coordonează activitatea, până la 30 ianuarie.
    (2) Inspectoratele generale şi structurile care coordonează activitatea elaborează raportul pentru toate unităţile din subordine/coordonare, pe care îl înaintează Direcţiei generale management operaţional până la data de 15 februarie.
    (3) Structura de principiu a analizei anuale privind capacitatea de răspuns de protecţie civilă este prevăzută în anexa nr. 4.
    ART. 101
    (1) Protecţia documentelor/suporturilor care conţin informaţii clasificate se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu şi ale altor reglementări interne specifice M.A.I.
    (2) Planurile de evacuare şi planurile de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă elaborate de unităţile M.A.I. se clasifică drept documente "secret de serviciu".

    
CAP. VIII
    Cooperarea în situaţii de protecţie civilă

    ART. 102
    (1) Cooperarea constă în coordonarea eforturilor, în timp şi în spaţiu, a tuturor forţelor participante şi se organizează între unităţile M.A.I., autorităţile publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniu, la toate nivelurile, în funcţie de situaţie, detaliat pe misiuni şi pe toată durata acestora.
    (2) Unităţile M.A.I. realizează şi menţin cooperarea pe timpul intervenţiei în situaţii de urgenţă prin centrele operaţionale/ dispeceratele proprii sau grupele operative.
    (3) La organizarea cooperării se stabilesc, în mod concret, modalităţile de intervenţie şi relaţionarea forţelor care participă la îndeplinirea misiunilor.
    ART. 103
    Organizarea şi menţinerea permanentă a cooperării reprezintă atributul comandanţilor/şefilor şi se realizează prin:
    a) cunoaşterea şi înţelegerea unitară a concepţiei acţiunilor şi a modului de îndeplinire a misiunilor;
    b) cunoaşterea în permanenţă a situaţiei operative;
    c) asigurarea şi menţinerea neîntreruptă a legăturilor dintre unităţi şi celelalte forţe de intervenţie;
    d) stabilirea unui sistem unic de semnale pentru conducerea acţiunilor de intervenţie.
    ART. 104
    Cooperarea dintre unităţile M.A.I. se organizează pentru:
    a) informarea reciprocă despre pericolul şi efectele situaţiilor de protecţie civilă;
    b) sprijin reciproc în realizarea măsurilor de protecţie a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a bunurilor materiale;
    c) participarea în comun la acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor;
    d) stabilirea şi menţinerea permanentă a legăturilor dintre forţele ce acţionează;
    e) stabilirea misiunilor specifice comune din domeniile de competenţă.
    ART. 105
    (1) Cooperarea unităţilor M.A.I. cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi alte organisme cu atribuţii în domeniu se realizează în baza:
    a) planurilor de cooperare interministeriale elaborate de Direcţia generală management operaţional în colaborare cu ministerele care au atribuţii în domeniu;
    b) extraselor din planurile de analiză şi acoperire a riscurilor şi din planurile de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de riscuri identificate în zona de competenţă, la nivel judeţean.
    (2) Cooperarea constă în:
    a) informarea reciprocă despre pericolul şi efectele situaţiilor de protecţie civilă;
    b) stabilirea raioanelor/obiectivelor/punctelor de intervenţie, a forţelor ce vor acţiona şi organizarea conducerii acestora;
    c) participarea la informareaaalarmarea populaţiei despre pericolul producerii sau producerea situaţiei de protecţie civilă şi măsurile stabilite a se aplică;
    d) stabilirea raioanelor/localităţilor pentru evacuarea populaţiei, a documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a bunurilor materiale;
    e) asigurarea, la nevoie, cu mijloace tehnice de transport, de protecţie şi alte materiale necesare pe timpul acţiunilor în situaţii de protecţie civilă;
    f) sprijinirea autorităţilor în exercitarea atribuţiilor legale;
    g) punerea la dispoziţie a unor spaţii de cazare pentru persoanele evacuate;
    h) asigurarea datelor cu privire la locurile destinate pentru adăpostirea documentelor din Fondul Arhivistic Naţional, a unor bunuri materiale deosebite şi documente importante, în scopul stabilirii măsurilor de pază şi protecţie;
    i) sprijin reciproc în activităţile de pregătire în domeniu a personalului şi asigurarea mijloacelor pentru intervenţie.
    ART. 106
    (1) Pentru menţinerea permanentă a cooperării şi în scopul asigurării înştiinţării şi conducerii acţiunilor se folosesc legăturile radio, telefonice şi telegrafice existente, precum şi cele care se organizează în situaţii de protecţie civilă.
    (2) Aparatura şi tehnica de comunicaţii şi transmisiuni necesare, contravaloarea convorbirilor, precum şi personalul pentru deservirea mijloacelor de legătură se asigură de fiecare unitate.
    ART. 107
    Verificarea modului de organizare şi menţinere a cooperării dintre unităţile M.A.I. şi celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu se realizează de către Direcţia generală management operaţional şi structurile ierarhice superioare pentru unităţile din subordine/coordonare.

    
CAP. IX
    Logistica acţiunilor de protecţie civilă

    ART. 108
    (1) Materialele necesare pregătirii şi realizării măsurilor de protecţie şi intervenţie sunt cele existente în dotare şi completate conform normei, tabelelor de înzestrare şi a planurilor pentru asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.
    (2) Materialele aflate în rezerva de stat, rezerva de mobilizare şi rezerva operativă pot fi folosite în activităţile de protecţie civilă, potrivit reglementărilor în vigoare.
    ART. 109
    Înzestrarea unităţilor cu mijloacele de protecţie, tehnica şi materialele necesare intervenţiei pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de protecţie civilă se realizează prin grija compartimentelor logistice, în funcţie de situaţia concretă şi misiunile ce le revin.
    ART. 110
    Cererile pentru mijloace suplimentare de transport şi carburanţi necesare în situaţii de urgenţă se fac către structurile teritoriale pentru probleme speciale, prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
    ART. 111
    Transportul materialelor şi personalului destinat intervenţiei se asigură cu mijloacele din dotare, atât în situaţii reale, cât şi pentru activităţi de pregătire, iar consumul de motoresurse se realizează din norma anuală alocată pentru nevoi de pregătire şi/sau pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
    ART. 112
    Asistenţa medicală a personalului M.A.I. din zonă participant la intervenţie şi asigurarea cu materialele de resort, necesare pregătirii şi intervenţiei, se realizează de structurile medicale ale M.A.I. în cooperare cu structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi Societăţii Naţionale de Cruce Roşie.
    ART. 113
    Direcţia medicală a M.A.I. asigură înfiinţarea, la ordinul ministrului administraţiei şi internelor, a unităţilor medicale modulare mobile de urgenţă şi creşterea capacităţii spitalelor existente pentru a satisface nevoile în acordarea asistenţei medicale specializate în asemenea situaţii. În cadrul spitalelor, la ordin, se organizează puncte mobile de prim ajutor şi triaj, dotate cu săli de operaţie pentru intervenţii de mică chirurgie în scopul dirijării acestora spre zonele în care este necesară acordarea asistenţei medicale de urgenţă.
    ART. 114
    Măsurile sanitar-veterinare se asigură de personalul specializat al reţelei Direcţiei medicale în colaborare cu cel al structurilor sanitar-veterinare publice sau private abilitate.

    
CAP. X
    Dispoziţii finale

    ART. 115
    (1) Verificarea pregătirii personalului pentru protecţia civilă se execută periodic, odată cu verificările la celelalte categorii de pregătire.
    (2) Verificarea unităţilor privind capacitatea de protecţie şi intervenţie pentru situaţii de protecţie civilă se va face prin exerciţii de specialitate şi în cadrul celor de creştere a capacităţii operaţionale.
    (3) Competenţele de verificare privind aplicarea măsurilor de protecţie civilă sunt cele stabilite prin structura organizatorică şi prezentul regulament.
    ART. 116
    În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament se elaboreazăaactualizează planurile prevăzute la art. 93 şi 95.
    ART. 117
    Şefii/Comandanţii unităţilor sunt responsabili de punerea în aplicare a prezentului regulament.
    ART. 118
    Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.


    ANEXA 1
    ───────
la regulament
──────────────

                            PLAN
        de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă

    Planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă se elaborează sub formă de text şi grafic, astfel:
    Partea I cuprinde:
    1. baza legală, scopul şi obiectivele la care trebuie să răspundă planul;
    2. domeniile de aplicabilitate (unităţi şi structuri cuprinse în plan, zona de aplicare etc.);
    3. situaţiile de protecţie civilă ce pot afecta unitatea - structura şi caracteristicile acestora (tipul, amploarea şi evoluţia probabilă a efectelor);
    4. realizarea măsurilor de protecţie a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a celor clasificate, precum şi a bunurilor materiale (responsabilităţi, forţe şi mijloace de execuţie etc. pentru fiecare tip de risc);
    5. concepţia întrebuinţării forţelor şi mijloacelor, atât pentru limitarea efectelor situaţiilor de protecţie civilă la sediul propriu, cât şi pentru intervenţie în sprijinul populaţiei;
    6. modul de punere în aplicare a planului;
    7. conducerea şi cooperarea;
    8. dispoziţii finale.
    Partea a II-a - anexe:
    1. procedurile de acţiune pe fiecare tip de risc ce poate afecta unitatea;
    2. componenţa grupei operative;
    3. tabelul cu adresele şi telefoanele personalului grupei operative;
    4. modul de asigurare logistică a intervenţiei;
    5. planificarea personalului pentru intervenţie;
    6. schemă cu organizarea înştiinţării - alertării unităţilor/structurii;
    7. organizarea legăturilor;
    8. alte date necesare pentru aplicarea eficientă a măsurilor de protecţie şi intervenţie;
    9. harta/planul cu măsurile de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă:
    a) dispunerea surselor de risc şi raioanele probabile de manifestare a efectelor acestora;
    b) dispunerea unităţii proprii şi a celor subordonate/coordonate;
    c) dispunerea forţelor cu care se cooperează;
    d) zonele/raioanele de intervenţie, pe variante de acţiune;
    e) organizarea şi amplasarea conducerii, a forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie;
    f) itinerare de deplasare de bază şi de rezervă;
    g) locurile de dispunere, profilul şi posibilităţile structurilor medicale care pot acorda ajutor calificat personalului afectat;
    h) adăposturile de protecţie civilă ce pot fi folosite în caz de nevoie;
    i) mijloacele fixe de decontaminare ale inspectoratelor judeţeneaal municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă (puncte de decontaminare a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional, mijloace de transport şi echipament);
    j) alte date necesare pentru organizarea şi punerea în aplicare a măsurilor de protecţie şi intervenţie.
    Harta/planul se alege la o scară convenabilă, în funcţie de mărimea zonei de competenţă, şi se redactează conform regulilor stabilite prin actele normative în vigoare.
    10. scheme cu organizarea măsurilor de protecţie şi intervenţie la diferite obiective (se elaborează numai pentru sediul unităţii/structurii proprii şi la cele cu o suprafaţă mică unde reprezentarea acestora pe hartă nu este posibilă sau nu exprimă în totalitate concepţia acţiunilor de protecţie şi intervenţie):
    a) dispunerea mijloacelor de alarmareaalertare proprii;
    b) locul adăposturilor de protecţie civilă existente şi a celor ce pot fi utilizate în urma unor amenajări sumare, capacitatea acestora şi cine le utilizează;
    c) reţelele de gaze, canal, apă, combustibil, electricitate, termoficare, locurile camerelor de distribuţie şi control;
    d) locurile de adunare a forţelor destinate intervenţiei, materialele şi tehnica din dotarea acestora.


    ANEXA 2
    ───────
la regulament
──────────────

                              PLAN
                 de evacuare în situaţii de urgenţă

    Planul de evacuare în situaţii de urgenţă se elaborează sub formă de text şi grafic, astfel:
    I. Partea I cuprinde:
    1. baza legală şi scopul evacuării;
    2. situaţii în care se realizează evacuarea;
    3. concepţia evacuării:
    a) personalul, tehnica, materialele şi alte bunuri care se evacuează;
    b) documentele clasificate care se evacuează, modul de asigurare a securităţii acestora pe timpul transportului şi în locul de evacuare;
    c) modul de trecere la executarea evacuării;
    d) locul unde se execută evacuarea, pe variante;
    e) itinerare de bază şi de rezervă pentru evacuare;
    f) forţele destinate continuării îndeplinirii misiunilor de bază ale unităţii/structurii şi altor acţiuni ordonate.
    4. organizarea evacuării:
    a) ordinea, pe urgenţe, în care se execută evacuarea;
    b) repartizarea personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a bunurilor materiale pe mijloace de transport;
    c) repartizarea spaţiilor în localitatea (sediul) unde se execută evacuarea;
    5. asigurarea acţiunilor de evacuare;
    6. cooperarea pe timpul evacuării şi în localitatea (locul) de evacuare;
    7. logistica evacuării (tipul şi numărul mijloacelor de transport necesare pentru evacuare; necesarul de carburanţi şi lubrifianţi pentru mijloacele de transport; alte măsuri pentru realizarea evacuării);
    8. conducerea evacuării.
    Organizarea şi atribuţiile personalului de conducere pentru executarea evacuării.
    9. Modul de organizare a evacuării membrilor de familie aflaţi în întreţinere ai personalului unităţii/structurii.
    II. Partea a II-a - anexe:
    1. ordinele de repartiţie pentru clădirile (spaţiile) ce vor fi utilizate pentru evacuare, eliberate de autorităţile administraţiei publice (acolo unde se cunoaşte locul);
    2. regulile de acces în locurile unde se execută evacuarea;
    3. sub formă grafică (scheme, planuri sau hărţi):
    a) locul (sediul) unde se execută evacuarea;
    b) itinerare pentru executarea evacuării;
    c) repartiţia personalului în locul (sediul) unde se execută evacuarea;
    d) schema spaţiilor în care se depozitează documentele şi materialele evacuate.
    III. Alte date necesare pentru executarea în timp scurt şi organizat a evacuării: personalul care se evacuează; tabele cu organizarea transportului; atribuţii ale personalului implicat; încadrarea structurilor constituite pentru desfăşurarea evacuării; comunicaţii etc.


    ANEXA 3
    ───────
la regulament
─────────────

                           STRUCTURA DE PRINCIPIU
        a hotărârii/deciziei pentru intervenţie, dispoziţiei preliminare şi a
                        ordinului de intervenţie

    Hotărârea/decizia pentru intervenţie
    1. Date despre efectele produse de situaţia de protecţie civilă, inclusiv asupra capacităţii de intervenţie a unităţii/structurii
    2. Date privind modul general de intervenţie, forţele destinate pentru aceasta, locul şi rolul forţelor proprii în acţiunile comune
    3. Concepţia de acţiune a unităţii (succesiunea misiunilor pe urgenţe, unde se concentrează efortul principal, forţele care vor acţiona pentru intervenţie şi mijloacele utilizate, durata intervenţiei)
    4. Misiunile subunităţilor/compartimentelor destinate pentru intervenţie
    5. Itinerariile de evacuare şi punctele de adunare a personalului
    6. Timpul de începere şi terminare a misiunilor
    7. Cooperarea cu celelalte forţe participante la intervenţie
    8. Organizarea şi asigurarea legăturilor
    9. Asigurarea acţiunilor de intervenţie
    10. Logistica intervenţiei
    11. Cereri către eşalonul superior
    12. Conducerea intervenţiei

    Dispoziţia preliminară
    1. Date sumare despre situaţia produsă
    2. Precizări pentru pregătirea forţelor de intervenţie (organizare, mijloace şi materiale ce se vor folosi, locurile pentru constituire, data începerii şi terminării intervenţiei)
    3. Organizarea conducerii

    Ordinul de intervenţie
    1. Scurte concluzii asupra efectelor situaţiei de protecţie civilă
    2. Misiunea unităţii/structurii
    3. Misiunile subunităţilor/compartimentelor cărora li se stabileşte: organizarea pentru intervenţie, mijloacele tehnice din dotare şi punctele (obiectivele, raioanele) de acţiune; unde se concentrează efortul principal; itinerarele de deplasare; succesiunea executării operaţiilor; locul punctelor de comandă
    4. Misiunile forţelor de intervenţie care acţionează în aceleaşi puncte (obiective, raioane) de intervenţie
    5. Organizarea cooperării
    6. Logistica intervenţiei
    7. Organizarea conducerii
    8. Durata intervenţiei
    9. Termenele şi procedeele de prezentare a rapoartelor


    ANEXA 4
    ────────
la regulament
─────────────

                      STRUCTURA DE PRINCIPIU
        a analizei anuale privind capacitatea de răspuns de protecţie civilă

    1. Gradul de elaborare şi actualizare a documentelor de conducere în situaţii de protecţie civilă
    2. Organizarea şi gradul de operabilitate al forţelor şi mijloacelor destinate intervenţiei în sediul propriu şi în sprijinul populaţiei
    3. Nivelul de pregătire a efectivelor unităţii pentru a acţiona în situaţii de protecţie civilă se stabileşte de comandant/şef pe baza calificativelor obţinute de aceasta în urma controalelor şi inspecţiilor executate de eşaloanele superioare, precum şi la verificările periodice privind pregătirea personalului
    4. Gradul de realizare a măsurilor de protecţie a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a bunurilor materiale
    5. Principalele activităţi de protecţie civilă la care urmează să participe unitatea/structura, stabilite de autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă
    6. Intervenţiile în situaţiile de urgenţă civilă ce s-au produs în zona de competenţă (situaţia se prezintă numeric atât pentru intervenţii, cât şi pentru personalul participant)
    7. Propuneri pentru perfecţionarea activităţii în situaţii de protecţie civilă
                   ________

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici



(click aici pentru a vedea toate aplicatiile CTCE)





Contact

Adresa:
Bd. Decebal, nr. 32
Piatra Neamt
Romania
Telefon: 0233-211.020 , 218.110, 210.290, 210.291
Numărul de fax: 0233.206.575

Contact Me

Urmariti-ne pe

Facebook
Vizitatori Unici
Astazi 228
Ieri 1001
Total 28966
Media pe zi 805

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic