Doriti o forma actualizata, la zi, a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !
Forma consolidată la data 27.08.2014
Pret: 13,00 RON cu TVA



Actul este prezentat in forma neactualizata!

Puteti sa consultati o forma actualizata la data 27.08.2014, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act din dreapta.








 NORMA TEHNICA din 6 martie 2003
privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*)
EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 194 bis din 26 martie 2003

---------
    *) Aprobată de Ordinul nr. 185 din 06 martie 2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003

    1. CURĂŢENIA
    1.1. DEFINITIE
    CURĂŢENIA este metoda de decontaminare care asigura îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice.
    Aplicarea corecta a metodelor de curăţenie a suprafeţelor, obiectelor şi echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie. Prin activitatea de curăţenie se acţionează asupra tuturor microorganismelor. Nu înlocuieşte dezinfectia.

    1.2. METODE GENERALE DE EFECTUARE A CURĂŢENIEI.
    Spalarea, ştergerea, aspirarea, perierea.
    1.2.1. Prin spalare sunt indepartate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile şi substantele organice. Puterea de spalare depinde de capacitatea de udare. Spalarea se realizează prin folosirea de apa calda şi substanţe tensioactive. Apa calda, la 35-45°C, are o putere de spalare, superioară apei reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare şi dizolvare. Inmuierea cu apa fierbinte (peste 55°C) are dezavantajul coagularii proteinelor, pe care le face aderente de suportul tratat. În funcţie de suportul de tratat, la apa calda se adauga 1-2% carbonat de sodiu, sapun sau detergenti anionici sau produse etichetate şi avizateaautorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca detergent dezinfectant sau produs pentru curatare şi decontaminare.
    Condiţii de eficacitate:
    - utilizarea apei calde cu calităţi chimice corespunzătoare (apa cu duritate mica are efect de spalare optim) şi cu putere de udare mare, prin adaosul unor cantităţi optime de agenţi tensioactivi;
    - asocierea spalarii cu metode mecanice: agitare, periere, frecare;
    - respectarea timpilor de inmuiere şi de spalare (în funcţie de puterea de spalare a apei, de mijloacele mecanice utilizate şi de obiectul supus spalarii); spalarea trebuie urmată de clatire abundenta.
    Spalarea poate fi simpla (ex.: în igiena individuală, spalarea mainilor, curăţenia pavimentelor şi a mobilierului) sau asociata cu un ciclu de dezinfecţie prin căldură umeda (ex.: utilizând maşini de spălat pentru lenjerie, vesela, sau cu program inclus de spalare şi dezinfecţie, etc.) şi se completează cu o dezinfecţie chimica cu produse etichetate şi avizateaautorizate ca dezinfectant pentru suprafeţe în ariile cu potenţial de risc infectios (ex.: suprafeţe în blocuri operatorii, blocuri de naştere, pregătirea tratamentelor, suprafeţe de lucru în laboratoare, etc.).
    1.2.2. Prin ştergerea umeda a suprafeţelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizează îndepărtarea microorganismelor. Se practica pentru întreţinerea curăţeniei în intervalele dintre spalari.
    Condiţii de eficacitate: utilizarea de lavete (stergatoare) curate; umezirea lor cu soluţii proaspete de produse etichetate şi avizateaautorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca detergent, detergent dezinfectant; schimbarea frecventa a lavetelor şi a apei de ştergere. La sfârşitul operaţiunii se efectuează decontaminarea lavetelor utilizate.
    1.2.3. Aspirarea. Curăţenia prin aspirare este recomandabila numai cu aspiratoare cu proces umed, a căror construcţie permite curatarea şi dezinfectia lor şi menţinerea uscata după utilizare.
    1.2.4. Metode combinate. Pentru curăţenia pavimentelor şi a mochetelor (este recomandată limitarea utilizării lor în spaţiile unităţilor sanitare) pot fi utilizate aparate care realizează spalarea şi aspirarea umeda.
    1.2.5. Alte metode de curăţenie, în anumite cazuri se pot utiliza maturatul sau periatul umed, metode care au eficacitate redusă. Nu se recomanda maturatul uscat, sau scuturatul, în încăperi, locuri circulate sau aglomerate.
    1.2.6. Curăţenia şi dezinfectia în încăperi trebuie întotdeauna asociate cu aerisirea.
    Curăţenia se practica în mod obişnuit ca metoda de decontaminare profilactica; în bolile infectioase cu transmitere aeriană (ex.: rubeola, rujeola, varicela etc.) aerisirea este singura metoda de decontaminare necesară în focar.

    1.3. PRODUSE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE EFECTUARE A CURĂŢENIEI
    Curăţenia se realizează cu produse etichetate de producător ca fiind:
    - produse destinate curăţeniei sau
    - produse detergent - dezinfectante
    1.3.1. SAPUNURI
    Sapun tare: întreţinerea suprafeţelor cu ceramica, ulei, oţel inoxidabil.
    Sapun moale (sapun negru): curatare grosiera (ex.: paviment mozaicat, gresie).
    1.3.2. DETERGENTI
    Detergenti neutri sau detergenti lichizi universali pentru: mobilier, paviment, vesela şi spalarea manuală a textilelor.
    Detergenti alcalini sau "decapanti". În funcţie de dilutie: spalarea zilnica a pavimentelor sau/şi decaparea pavimentului placat (întreţinere de fond), înainte de aplicarea unui nou tratament.
    Detergenti acizi sau "detartranti": curatarea materialelor cu depuneri de piatra: ceramica, pavimente placate cu materiale care suporta acizi, sticlarie de laborator, bazine, bazinete, urinare.
    Dacă produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se spala vesela şi ustensile de bucatarie.
    Detartranti "tamponati" utilizaţi pentru: robinete, baterii, chiuvete inox, alte articole inox.
    Detergenti-dezinfectanti sau detergentii cationici sunt produse a căror proprietate principala este cea de curatare şi secundar dezinfectanta.
    1.3.3. ABRAZIVE
    Curatarea punctuala a suprafeţelor dure, obiectelor sanitare, pavimentelor, cu precautie pentru suprafeţele emailate.
    1.3.4. PRODUSE PENTRU LUSTRUIT
    Detergenti lustruitori sau "de ceruire": spalarea pavimentelor

    1.4. REGULI FUNDAMENTALE ÎN UTILIZAREA PRODUSELOR FOLOSITE ÎN ACTIVITATEA DE CURĂŢENIE
    1.4.1. Reguli:
    Folosirea doar a produselor avizateaautorizate de Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru utilizare în sectorul sanitar.
    Respectarea tuturor recomandărilor producătorului.
    Respectarea regulilor de protecţie a muncii (purtarea manusilor, ochelarilor de protecţie, echipamentelor impermeabile, etc.).
    Etichetarea şi închiderea ermetica a recipientelor. Eticheta trebuie să conţină: numele produsului, familia căreia îi aparţine, termenul de valabilitate, dilutia de lucru, data la care s-a făcut dilutia, perioada de utilizare a produsului diluat menţinut în condiţii adecvate (cu specificare pentru ceea ce înseamnă "condiţii adecvate").
    NU este permis amestecul produselor! Exista riscul unor reactii chimice periculoase pentru cel care le manipuleaza, precum şi riscul de inactivare şi incompatibilitate.
    NU este permisă utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de întreţinere a curăţeniei!
    Distribuirea produselor la locul de utilizare (pe secţii/compartimente) în ambalajul original.
    Asigurarea rotatiei stocurilor, pentru înscrierea în temenele de valabilitate.
    NU este permisă aruncarea ambalajelor goale, decât după ce au fost curatate sau/şi neutralizate.
    1.4.2. Responsabili:
    - Medicul şef de secţie/cabinet, asistenţa sefaaasistenţa de cabinet, care:

      - stabilesc, împreună cu specialişti în igiena spitaliceasca, medici epidemiologi, asistenţi de igiena (SPCIN), măsurile pentru realizarea exigenţelor de igiena recomandate pentru spaţii.
      - realizează protocolul de igiena al secţiei/compartimentului/cabinetului şi protocolul de utilizare a produselor de întreţinere folosite.
      - formează şi instruiesc personalul de execuţie cu privire la aceste exigente şi protocoale.
      - Personalul efector, după instruire prealabilă, consemnată în documente.
    1.5. REGULI PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR ŞI A USTENSILELOR FOLOSITE LA EFECTUAREA CURĂŢENIEI
    1.5.1. a) În unitatea sanitară, la nivel central, trebuie să existe spaţii special destinate depozitarii produselor şi ustensilelor folosite în procesul de efectuare a curăţeniei, aflate în stoc. Spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor, până la utilizare.
    b) Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească spaţiile de depozitare:
    - pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curatat;
    - zona de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor de curăţenie şi accesul uşor la acestea;
    - aerisirea: naturala;
    - iluminatul corespunzător (natural + artificial);
    - gradul de umiditate optim păstrării calităţilor
    1.5.2. a) În fiecare secţie/compartiment, trebuie să existe încăperi special destinate depozitarii produselor şi ustensilelor utilizate pentru efectuarea curăţeniei, aflate în rulaj şi pregătirii activităţii propriu-zise.
    b) Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească încăperile de depozitare de pe secţii - compartimente:
    - pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curatat;
    - aerisirea naturala;
    - iluminatul corespunzător (natural + artificial);
    - gradul de umiditate optim păstrării calităţilor;
    - locul de organizare a activităţii, sursa de apa şi suprafaţa zonei de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor de întreţinere şi accesul uşor la acestea; chiuveta cu apa potabilă rece şi calda, sapun, prosop, etc., pentru igiena personalului care efectuează curăţenia;
    - chiuveta (bazin) cu apa potabilă, pentru dezinfectia şi spalarea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei (lavete, torsoane, mopuri, perii, s.a.). Dezinfectia, spalarea şi uscarea materialului moale folosit la curăţenie se pot face utilizând maşini de spălat şi uscatoare;
    - suport uscator pentru manusile de menaj, mopuri, perii, s.a.;
    - pubela şi saci colectori (de unica folosinţă) pentru deşeuri.

    1.6. REGULI DE ÎNTREŢINERE A USTENSILELOR FOLOSITE PENTRU EFECTUAREA CURĂŢENIEI
    1.6.1. Zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru, ustensilele utilizate se spala, se curata (decontamineaza), dezinfecteaza şi usucă.
    Curatarea şi dezinfectia ustensilelor complexe (perii detasabile, manerul periilor, aspirator, s.a) se efectuează în funcţie de recomandările producătorului.
    1.6.2. Personalul care executa operaţiunile de curatare şi dezinfecţie a materialului de curăţenie va purta manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.
    1.6.3. Dezinfectia materialului de curăţenie utilizat în:
    - spaţiile fără risc se face cel puţin o dată pe săptămâna,
    - secţiile/compartimentele cu risc crescut se face de rutina, la sfârşitul activităţii (după fiecare utilizare).

    2. DEZINFECTIA
    2.1 DEFINITIE
    Dezinfectia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele patogene (în proporţie de 99,99%) cu excepţia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul inert.
    Dezinfectia se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimina riscurile de răspândire a infectiei, iar sterilizarea nu este necesară.
    În orice activitate de dezinfecţie trebuie să se aplice măsurile de protecţie a muncii pentru a preveni accidentele şi intoxicatiile.

    2.2. DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE FIZICE
    2.2.1. Dezinfectia prin căldură
    - Căldură uscata: flambarea şi incinerarea.
    2.2.1.1. Flambarea este utilizata în laborator; flambarea instrumentelor medico-chirurgicale în recipiente cu alcool este interzisă - fiind ineficace!
    2.2.1.2. Incinerarea se utilizează pentru obiecte contaminate, fără valoare şi pentru deşeuri cu potenţial contaminant, septice, de la sali de operaţie şi sali de tratamente, pentru piese anatomice rezultate din intervenţii chirurgicale, pentru cadavrele animalelor de laborator.
    - Căldură umeda: pasteurizare şi fierbere
    2.2.1.3. Pasteurizarea: este o metoda de dezinfecţie a lichidelor, la temperaturi cuprinse între 55-95°C. După expunere, de durata variabila în funcţie de rezistenta germenilor, sunt distruse 90-95% din microorganismele patogene.
    2.2.1.4. Dezinfectia prin spalare la temperatura de 60-95°C (dezinfecţie termica) este un proces complex la care, pe lângă acţiunea caldurii umede, se adauga şi acţiunea detergentilor sau a altor substanţe, cat şi acţiunea mecanică de spalare. Acest procedeu se foloseşte la spalarea şi dezinfectia lenjeriei, veselei, sticlariei de laborator, instrumentarului.
    2.2.1.5. Fierberea în apa la temperatura de 100°C sau utilizarea aburului de 100°C realizează distrugerea în decurs de 10-20 minute a formelor vegetative ale microorganismelor patogene, precum şi a unor forme sporulate mai puţin rezistente la temperat uri ridicate.
    Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor transmisibile cu poarta de intrare digestiva. În anumite cazuri, pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita şi aerata.
    În absenta maşinilor de spălat cu ciclu de dezinfecţie prin căldură, fierberea este indicată pentru dezinfectia lenjeriei, tacamurilor şi veselei care suporta temperatura de fierbere.
    Fierberea la temperaturi între 100-110°C se poate obţine prin adaosul unor substanţe care ridica punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu, pentru fierberea lenjeriei).
    Dezinfectia prin căldură umeda, cu fierul de călcat, completează decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, în 5-10 secunde şi a sporilor, în 50 secunde.
    Metoda este aplicabilă pentru tesaturile care suporta acest tratament şi este eficace dacă tesatura tratata este umezita uniform.
    2.2.2. Dezinfectia cu raze ultraviolete
    Indicaţii: dezinfectia suprafeţelor netede şi aerului în boxe de laborator, sali de operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie chimica.
    Condiţii de eficacitate:
    2.2.2.1. Condiţii generale: utilizarea doar a lampilor destinate dezinfectiei; lampile destinate dezinfectiei pot fi fixe sau mobile, cu tuburi de UV între 15 şi 30 W, prevăzute sa funcţioneze în absenta omului (cu radiaţie directa) sau în prezenta omului (cu radiaţie indirecta, ecranata şi fără emisie de ozon).
    Tuburile de raze ultraviolete trebuie să fie permeabile selectiv pentru radiatia cu putere bactericida maxima (radiatia de 2537 Angstromi), să aibă o durată de funcţionare de minimum 7500 ore şi o putere bactericida corespunzătoare (între 8 şi 13,5 W pentru tubul de 30 W). Tubul de ultraviolete trebuie să fie perfect curat înainte de utilizare.
    Alte condiţii generale: spaţiul în care se efectuează dezinfectia cu radiatii ultraviolete trebuie supus în prealabil unei curatenii minutioase: a tuturor suprafeţelor, iar temperatura mediului trebuie să fie între 15 şi 30°C şi umiditatea de maximum 60%.
    2.2.2.2. Condiţii speciale, pentru dezinfectia suprafeţelor:
    - se utilizează aparate cu radiaţie directa;
    - dezinfectia se efectuează în absenta omului;
    - durata de expunere se calculează ţinând seama de gradientul energetic al radiatiei bactericide dat de distanta dintre sursa şi suprafaţa tratata şi de cantitatea de energie necesară pentru distrugerea în proporţie de 99,90-99,99% a germenului test tratat. Se defineste ca doza letala, cantitatea de energie necesară (uW/cmý) pentru distrugerea unui microorganism test în proporţie de 90%. Pentru a considera eficace dezinfectia, se administrează 3-4 doze letale pe suprafaţa tratata.
    2.2.2.3. Condiţii pentru dezinfectia aerului cu R.U.V. Se utilizează numai tipuri de aparate autorizate de Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei.
    Numărul lampilor necesare pentru dezinfectia aerului într-un spaţiu închis se calculează în funcţie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat, volumul incaperii şi viteza de schimb a aerului din încăpere.
    Nu este admisă expunerea directa a persoanelor la radiatia lampilor de dezinfecţie cu raze UV; în cazul în care operatorul aparatului este în situaţia de a fi expus la radiatia directa, el va purta echipament de protecţie (ochelari de sticlă, masca ce acoperă complet capul - cu fanta pentru vedere - şi manusi de cauciuc).
    Utilizarea aparaturii bazată pe radiatii ultraviolete comporta folosirea de lampi speciale, care au aceasta destinaţie şi necesita efectuarea calculelor privind numărul aparatelor, stabilirea condiţiilor de realizare şi a duratei de expunere. Ignorare a condiţiilor necesare creează riscul nerealizarii dezinfectiei şi poate induce producerea de accidente.
    Achiziţionarea aparatelor de dezinfecţie cu raze ultraviolete trebuie să fie însoţită de documentaţia tehnica referitoare la toate datele privind caracteristicile şi modul de utilizare a aparatelor, pentru a asigura o acţiune eficace şi lipsită de nocivitate.

    2.3. DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICE
    În unităţile medicale dezinfectia se realizează, în principal, prin utilizarea unor substanţe dezinfectante chimice.
    Etichetarea acestor produse trebuie să fie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi sa conţină în mod obligatoriu concentratiile de utilizare şi timpii de acţiune aferenţi pentru obţinerea fiecărei "acţiuni cide" în parte.
    Un produs etichetat ca detergent dezinfectant nu este similar cu un produs etichetat ca dezinfectant. Detergentii-dezinfectanti, în concentratiile de utilizare recomandate de producător, sunt produse a căror principala acţiune este cea de curatare. Dezinfectia se realizează cu produse etichetate ca dezinfectand.
    Pentru un dezinfectant este importanţa şi cunoaşterea acţiunii virulicide - împotriva virusurilor transmise prin sânge şi produse de sânge.
    2.3.1. Clasificarea dezinfectiei (adaptată după CDC).
    Aceasta clasificare se bazează pe tipul de microorganisme patogene distruse şi are în vedere timpul de contact necesar substanţelor dezinfectante pentru a distruge microorganismele.
    După aceste criterii, dezinfectiei se clasifica pe patru nivele:
    - Sterilizare chimica
    - Dezinfecţie de nivel înalt
    - Dezinfecţie de nivel intermediar
    - Dezinfecţie de nivel scăzut
    2.3.1.1. STERILIZARE CHIMICA
    Realizează distrugerea tuturor microorganismelor şi a unui număr mare de spori bacterieni.
    Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de câteva ore.
    Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului referitoare la timpul de contact şi condiţiile de realizare.
    Substantele chimice care realizează sterilizarea chimica sunt:
    - Glutaraldehida (2%)
    - Peroxid de hidrogen stabilizat (6%)
    - Acidul peracetic (diferite concentratii)
    2.3.1.2. DEZINFECTIA DE NIVEL ÎNALT
    Realizează distrugerea tuturor microorganismelor, cu excepţia unui număr mare de spori bacterieni.
    Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat trebuie să fie de cel puţin 20 minute.
    Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului.
    Substantele chimice şi mijloacele prin care se poate realiza dezinfectia de nivel înalt sunt:
    - Glutaraldehida (2%)
    - Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%)
    - Acidul peracetic (diferite concentratii)
    - Hipocloritul de sodiu (5,25%)
    Se poate realiza cu produse etichetate de producător şi avizateaautorizate ca dezinfectante (care conţin şi alte clase de substanţe chimice sau combinatii ale acestora) la concentraţia de utilizare la care sunt distruse toate microorganismele cu excepţia unui număr mare de spori bacterieni.
    2.3.1.3. DEZINFECTIA DE NIVEL INTERMEDIAR (MEDIU)
    Realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor în forma vegetativa, a celor mai multe virusuri şi fungi, dar nu şi a sporilor bacterieni.
    Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de 10 minute.
    Substantele chimice care realizează dezinfectia de nivel intermediar sunt:
    - Fenoli
    - Iodofori
    - Alcooli
    - Compuşi pe bază de clor
    Se poate efectua cu produse etichetate de producător şi avizate ca dezinfectante (care conţin şi alte clase de substanţe chimice sau combinatii ale acestora) la concentraţia de utilizare la care se realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, bacteriilor în forma vegetativa, celor mai multe virusuri şi fungi, dar nu distrugerea sporilor bacterieni.
    2.3.1.4. DEZINFECTIA DE NIVEL SCĂZUT
    Poate distruge cele mai multe bacterii în forma vegetativa, unele virusuri, unii fungi, dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis, sau sporii bacterieni. Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de sub 10 minute. Substantele chimice care realizează dezinfectia de nivel scăzut sunt:
    - Dezinfectante care conţin fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu şi agenţi de spumare;
    - Alcooli (70°C, 90°C);
    - Hipoclorit de sodiu (5,25%)
    Se poate efectua cu produse etichetate de producător şi avizateaautorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca dezinfectante (care conţin şi alte clase de substanţe chimice sau combinatii ale acestora) la concentraţia de utilizare la care se realizează distrugerea celor mai multe bacterii în forma vegetativa, a unor virusuri, a unor fungi, dar NU distrugerea microorganismelor rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.
    Se poate efectua cu produse etichetate de producător şi avizateaautorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca dezinfectante (care conţin şi alte clase de substanţe chimice sau combinatii ale acestora) la concentraţia de utilizare la care se realizează distrugerea celor mai multe bacterii în forma vegetativa, a unor virusuri, a unor fungi, dar NU distrugerea microorganismelor rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.
    2.3.2. CLASE CHIMICE DE SUBSTANŢE DEZINFECTANTE ŞI DEZINFECTIA CHIMICA
    2.3.2.1. FENOLII
    Fenolii şi metil - fenolii se găsesc în cantitate mare în gudroanele carbunilor de pământ, din care se separa prin distilare, sau se pot obţine prin sinteza. Fenolilor li se pot adauga fracţiuni clorinate şi reziduuri de petrol, rezultând derivatii fenolici.
    Fenolul şi derivatii fenolici (fenoli)
    Fenolul a fost prima substanţa întrebuinţată în dezinfecţie. Actualmente nu se mai utilizează ca atare, ci sub forma de derivati fenolici, care au proprietăţi antibacteriene superioare fenolului.
    În comparatie cu alte substanţe dezinfectante, fenolii sunt mai ieftini şi stabili în soluţie. Pentru a le creşte solubilitatea în apa se aditiveaza cu un detergent sau un sapun compatibil.
    Sunt corozivi pentru materialele din aluminiu, cupru, zinc.
    Fenolii au acţiune bactericida, inclusiv pentru Pseudomonas aeruginosa, fungicida şi tuberculicida; nu au acţiune sporicida. Prezenta materialului organic nu influenţează activitatea biocida. Deoarece au activitate virulicida slabă sau nulă, ştiut fiind ca pentru un dezinfectant este importanţa prezenta activităţii virulicide (îndeosebi împotriva virusurilor transmise prin sânge: virusurile hepatitice B, C, virusul imuno-deficientei umane - HIV, etc.), dezinfectantele pe bază de fenol au o utilizare din ce în ce mai limitată.
    Folosirea fenolilor este limitată doar pentru dezinfectia mediului (suprafeţe, aer).
    NU este recomandată utilizarea lor pentru dezinfectia instrumentarului, datorită corozivitatii şi nici utilizarea ca antiseptice, datorită toxicitatii. Se folosesc, uneori, pentru dezinfectia instrumentarului utilizat în anatomia patologica şi a echipamentelor contaminate cu bacilul tuberculozei, când nu se poate folosi decontaminarea prin căldură.
    NU este recomandată utilizarea fenolilor în ariile de preparare a mancarii, în ariile de cazare a bolnavilor, pentru dezinfectia echipamentelor care vin în contact cu mucoasele, precum şi în secţiile de pediatrie şi nou-născuţi.
    Toxicitatea fenolului
    Fenolul este un toxic protoplasmatic, care pătrunde în interiorul celulei, prin solubilizarea lipidelor. Acţionează asupra sistemului nervos central producand hipotermie şi paralizia centrului vasomotor.
    Contactul cu pielea:
    Este un iritant puternic pentru piele. Local, fenolul exercita o acţiune caustica asupra pielii provocand leziuni grave, albicioase, dureroase. Gravitatea leziunilor este în funcţie de concentraţia soluţiei, timpul de contact şi dimensiunea zonei de expunere. Soluţiile diluate provoacă dermatite severe, mai ales la contact repetat.
    Contactul cu ochii:
    Este un iritant puternic pentru ochi. Pătrunderea accidentala în ochi a fenolului, sau a soluţiilor concentrate, provoacă o iritatie severă, care poate duce la distrugerea corneei.
    Inhalare:
    Inhalarea sub forma de vapori, în doze cronice, duce la iritarea căilor respiratorii şi determina scleroza vaselor sanguine. Valoarea limita de expunere în aerul ambiental este 5 ppm sau 19 mg/m.c.
    Ingestia:
    În caz de ingestie, produce efecte caustice asupra tubului digestiv, tulburări neurologice, cardiovasculare, hepatice, renale.
    Doza letala pentru om este de 10 g fenol.
    Fenolul are simbolul de toxicitate "T" - toxic, otravitor.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R24/25 - toxic la contactul cu pielea şi prin ingestie;
    R34 - provoacă arsuri.
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S2 - a nu se lasă la indemana copiilor;
    S28 - la contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;
    S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecţie: manusi, ochelari şi masca de protecţie a fetei şi a căilor respiratorii;
    S44 - în caz de indispozitie, este necesar sfatul medicului (a se arata eticheta, dacă este posibil).
    Toxicitatea fenolilor (derivatilor fenolici)
    Efectele toxice ale derivatilor fenolici sunt similare cu ale fenolului, actionand asupra sistemului nervos central. Pot fi absorbiti de piele, mucoasele căilor respiratorii şi tubului digestiv, dar rata de penetrare este în funcţie de suprafaţa expusă şi de concentraţie. Soluţiile concentrate sunt local corozive pentru piele şi mucoase, iar soluţiile diluate provoacă roseata şi ulceratii ale pielii. Sensibilitatea pielii poate surveni la om la concentratii mai mici de 0,1%.
    Fenolii au simbolul de toxicitate "Xn" - moderat toxic, nociv.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R20/21/22 - vatamator pentru sănătate prin inspirare, inghitire şi contact cu pielea.
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S28 - la contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;
    S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecţie: manusi, ochelari şi masca de protecţie a fetei şi a căilor respiratorii;
    2.3.2.2. HALOGENII: COMPUŞI CARE ELIBEREAZĂ CLOR, BROM SAU IOD
    2.3.2.2.1 Substanţe chimice care eliberează clor:
    Se utilizează pe scara larga, ca agenţi eliberatori de clor, în special: dicloroizocianuratul de sodiu (NaDCC) şi hipocloritii, fiind de preferat altor compuşi eliberatori de clor, cum ar fi: cloraminele B şi T şi varul cloros.
    Aceste dezinfectante, care acţionează prin eliberarea clorului, sunt ieftine şi eficiente, nu sunt toxice la concentratii mici şi au un spectru larg de utilizare, atât în mediul spitalicesc, cat şi pentru uz gospodăresc. Sunt folosite pentru:
    - tratarea apei,
    - curatarea biberoanelor,
    - dezinfectia zonelor de preparare a mancarii.
    Agenţii care eliberează clor nu sunt compatibili cu unii detergenti; din aceasta cauza trebuie să se aibă în vedere compatibilitatea detergentului utilizat la curăţenie, înainte de aplicarea soluţiilor clorigene, suprafeţele trebuie clatite pentru a se îndepărta urmele de detergent.
    Nu trebuie amestecati cu acizi - inclusiv fluide acide ale organismului, (ex.: urina), deoarece clorul eliberat poate fi periculos, mai ales în spaţiu închis. Soluţiile pot fi stabilizate cu substanţe alcaline sau clorura de sodiu.
    2.3.2.2.1.1. Dicloroizocianuratul de sodiu
    Dezinfectantele pe bază de NaDCC sub forma de tablete, pulbere, granule; prezintă siguranţa şi usurinta în preparare, chiar şi pentru persoanele neexperimentate. Sunt stabile pe perioada stocării şi sunt mai eficiente şi mai puţin corozive decât soluţiile de hipoclorit. Prezintă avantajul ca se pot folosi pentru dezinfectia instrumentarului din metal inoxidabil.
    Soluţiile sunt instabile, de aceea, în practica se recomanda utilizarea soluţiilor imediat după preparare.
    Costul pentru soluţiile în concentraţie mica este comparabil cu cel pentru soluţiile de hipoclorit, dar folosirea tabletelor de NaDCC pentru prepararea de soluţii în concentratii mari este costisitoare.
    Dicloroizocianuratul de sodiu sub forma de pulbere sau granule poate fi aplicat direct pe sangele vărsat/împrăştiat în cantităţi mici pe suprafeţe, fiind o alternativa convenabila şi eficienta faţă de soluţii. Nu se recomanda utilizarea NaDCC în situaţiile în care se vărsa accidental o cantitate mai mare de sânge (>30 ml), deoarece se poate produce o clorinare excesiva, cu degajarea ionilor de clor, toxici pentru căile respiratorii.
    Dezinfectantele pe bază de NaDCC au activitate: bactericida, fungicida, viralicida şi tuberculicida şi sunt recomandate în special în cazurile în care exista riscul unor contaminari virale.
    Sunt rapid inactivate de către materia organică (ex. puroi, murdarie, sânge, etc.), de aceea concentratiile de utilizare şi timpii de acţiune recomandaţi sunt în funcţie de gradul de încărcare cu substanţa organică şi de gradul de contaminare a suportului tratat. Se recomanda folosirea lor în special după o curăţire prealabilă.

    Tabel 1. Concentratiile în clor activ ale NaDCC recomandate pentru mediul sanitar, în funcţie de gradul de încărcare cu materie organică

┌─────────────────────────────────────────────────┬───────┬────────────────────┐
│ Domeniul de utilizare │ Timp │ CLORUL ACTIV │
│ │acţiune├────────┬───────────┤
│ │ │ % │mg/1 (ppm) │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────────┤
│Dezinfectia generală a suprafeţelor │5-10' │0,10 │1000 │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────────┤
│Dezinfectia suprafeţelor murdare │10-15' │0,40-1,2│4000-12000 │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────────┤
│Instrumentar şi ustensile din oţel inoxidabil │10' │0,05 │500 │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────────┤
│Instrumentar şi ustensile din oţel inoxidabil │30-60' │0,9-3,8 │9000-38000 │
│murdare │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────────┤
│Pipete, ustensile de laborator şi recipiente de │10' │0,25 │2500 │
│laborator │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────────┤
│Dezinfecţie (HIV, virusurile hepatitice) │20' │1,0 │10000 │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────────┤
│Dezinfecţie ce se adresează contaminarilor │30-60' │2,5-3,8 │25000-38000│
│virale, pe suporturi cu incarcatura organică │ │ │ │
│masiva │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼───────────┤
│Biberoane şi tetine; │10' │0,0125 │125 │
│Zone de preparare a mancarii │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────────────┴───────┴────────┴───────────┘


    NOTĂ:
    Se vor respecta recomandările producătorului privind concentraţia de utilizare şi timpul de acţiune, modul de preparare al soluţiilor de lucru, pentru a atinge o anumită concentraţie în clor activ eficienta (ppm).
    Pentru profilaxia infectiilor nosocomiale, în secţii cu risc crescut de infectie, în epidemii, se recomanda utilizarea soluţiilor la concentratii mai mari de clor activ; în aceste situaţii, se ia în considerare cantitatea de NaDCC continuta şi clorul activ în grame eliberat/tableta, efectuandu-se calculele necesare.
    Toxicitatea NaDCC
    Dicloroizocianuratul de sodiu este un oxidant puternic, nu este combustibil, dar măreşte combustia altor substanţe, reactionand violent cu acestea şi favorizand producerea focului şi a exploziei. Substanţa se descompune la căldură, iar în contact cu apa, provoacă vapori toxici de monoxid de carbon şi emisie de clor.
    Contactul cu pielea
    Este iritant pentru piele. Provoacă roseata, durere, arsuri severe. La contact prelungit apar dermatite.
    Contactul cu ochii:
    Este iritant pentru ochi. Provoacă roscata, durere, arsuri severe.
    Inhalare:
    Este iritant pentru tractul respirator. Inhalarea pulberii provoacă: tuse, moleseala, dureri de cap, greata, voma.
    Consecinţele impactului cu aceasta substanţa nu apar imediat, ci în timp şi sunt agravate de efortul fizic.
    NaDCC are simbolul de toxicitate "Xn" - toxiciate moderata, nociv şi "O" - oxidant.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R36/37 - irita ochii şi căile respiratorii;
    R22 - este coroziv, în caz de ingestie.
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S20/21 - în timpul manipulării produsului sunt interzise: consumul de alimente şi băuturi, precum şi fumatul;
    S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta;
    S28 - după contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;
    S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecţie: manusi, ochelari şi masca de protecţie a fetei şi a căilor respiratorii.
    2.3.2.2.1.2. Hipocloritii
    Hipocloritii sunt cei mai vechi dintre compusii cu conţinut de clor activ utilizaţi în domeniul dezinfectiei chimice. Au proprietăţi dezodorizante, nu sunt substanţe otravitoare pentru om, chiar în concentratii ridicate, sunt colorati, dar nu pateaza şi sunt uşor de manipulat.
    Se comercializează sub forma de soluţii, dintre care, cel mai mult se utilizează hipocloritul de sodiu, sub denumirea de Extract de Javel şi Apa de Javel.
    Diferenţa între Extractul de Javel şi Apa de Javel consta în cantitatea de clor activ eliberata; astfel, Extractul de Javel este soluţia de hipoclorit care se comercializează nediluata şi conţine aproximativ 12% clor activ, iar din aceasta se prepara Apa de Javel, care poate conţine clor activ în concentratii diverse, în funcţie de utilizare
    Extractul şi Apa de Javel se descompun lent la temperatura ambianta, descompunerea fiind accelerata de lumina, căldură şi de prezenta metalelor, cum ar fi: cuprul, nichelul şi aliajele lor. În ceea ce priveşte stocarea lor, trebuie să se ţină cont de incompatibilitatea hipocloritului cu aceste metale, soluţiile concentrate fiind corozive.
    Apa de Javel în dilutii diferite este mult mai stabilă decât Extractul de Javel.
    Hipocloritii au un spectru larg de acţiune biocida, prezentând activitate bactericida, fungicida, virulicida şi tuberculicida. Acţiunea biocida a hipocloritilor este influentata de pH-ul soluţiilor, aceasta fiind optima la valori acide (pH acid); prezintă dezavantajul ca soluţiile sunt instabile la acest pH. Prezenta materialului organic diminuează activitatea biocida a hipocloritilor.
    Hipocloritul de sodiu: conţine 12,5% clor activ (150 g Cl/l)
    - soluţia 4% conţine 0,5% clor activ
    - soluţia 10% conţine 1,25% clor activ
    Concentratii recomandate:
    - Suprafeţe (pereţi, pavimente): soluţie 4%
    - Lenjerie, echipament de protecţie: soluţie 2%
    - Vesela: soluţie 0,5%-1%
    - Sticlarie de laborator folosită: soluţie 10%
    Toxicitatea hipocloritului de sodiu
    Hipocloritii nu sunt produse periculoase în condiţiile manipulării corecte. Studiile experimentale au demonstrat ca soluţiile au o causticitate descrescanda, în funcţie de concentraţie. Pot provoca leziuni superficiale ale pielii, până la arsuri, în funcţie de concentraţie. Nu provoacă reactii alergice de contact. Tot în funcţie de concentraţia soluţiilor pot produce conjunctivite sau leziuni cu risc de opacifiere. Ingestia accidentala este grava în cazul soluţiilor concentrate, datorită acţiunii caustice asupra mucoaselor.
    Hipocloritii au simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant, la concentratii de 5% şi simbolul "C" - coroziv, la concentratii de 10%.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R31 - la contactul cu bazele degaja gaze otravitoare;
    R34 - provoacă arsuri.
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S28.1 - la contactul cu pielea, se spala cu apa din abundenta.
    2.3.2.2.1.3. Cloraminele
    Cele mai cunoscute cloramine folosite în dezinfecţie sunt cloraminele organice, cum ar fi: cloramina B şi cloramina T. Se prezintă sub forma de pulberi albe cristaline, sau sub forma de comprimate.
    Comparativ cu hipocloritii, acestea sunt substanţe mai stabile la căldură şi lumina (se descompun lent), dau soluţii mai puţin alcaline, sunt mai puţin corozive şi nu reactioneaza rapid cu materia organică.
    Acţiunea germicida este influentata de pH-ul, concentraţia şi temperatura soluţiilor. În soluţii neutre sau acide cloraminele au acţiune puternic germicida, iar în soluţii alcaline puterea bactericida este redusă.
    Cloraminele prezintă activitate bactericida (cu spectru larg de acţiune faţă de flora Gram negativa şi Gram pozitiva, iar în concentratii crescute distrug Mycobacterium tuberculosis), fungicida, virulicida. Efectul biocid se instaleaza incet, dar este de durata, deoarece eliberarea clorului se produce lent. Efectul biocid se produce la concentratii foarte mici, dar în practica se utilizează soluţii concentrate, deoarece prezenta materiei organice le reduce activitatea biocida.
    Utilizarea lor în practica este limitată în prezent.
    Cloramina B: conţine 25-29% clor activ
    - soluţia 0,5 g% conţine 0,125 g% clor activ
    - soluţia 1 g% conţine 0,25 g% clor activ
    - soluţia 2 g% conţine 0,5 g% clor activ
    Concentratii recomandate:
    - Suprafeţe (pereţi, pavimente): soluţie 2 g%
    - Lenjerie, echipamente de protecţie: soluţie 1-1,5 g%
    - Obiecte (sticlă, portelan, plastic, jucarii, termometre): sol. 1%
    - Vesela: soluţie 0,5 g% - 1 g%
    - Sticlarie de laborator folosită: soluţie 2 g%
    Toxicitatea Cloraminelor
    Cloraminele se prezintă sub forma de pulberi, de culoare alba, cu miros de clor şi gust amar. Se descompun lent la aer şi lumina. Prin combustie formează gaze toxice şi iritante. Pot fi absorbite de organism prin inhalare sau ingestie.
    Contactul cu pielea:
    Efectele expunerii pe termen lung: la contact prelungit pot cauza sensibilizarea pielii.
    Contactul cu ochii:
    Efectele expunerii pe termen scurt: irita ochii.
    Inhalare:
    Efectul expunerii pe termen scurt: irita tractul respirator. Inhalarea vaporilor poate cauza reactii de tip astmatiform. Atenţie! Persoanele cu afecţiuni astmatice nu trebuie să vina în contact cu cloraminele.
    Cloraminele au simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R36/37/38 - irita ochii, căile respiratorii şi pielea;
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S7 - substanţa trebuie ţinuta la intuneric şi închisă ermetic;
    S15 - substanţa trebuie protejata de căldură;
    S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta;
    S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecţie: manusi, ochelari şi masca de protecţie a fetei şi a căilor respiratorii.
    2.3.2.2.2. Iodul şi iodoforii.
    2.3.2.2.2.1. Iodul
    Dintre numeroasele substanţe antiseptice şi dezinfectante, iodul a fost şi continua să fie utilizat datorită eficacitatii, economicitatii şi toxicitatii relativ reduse.
    Acţiunea germicida se explica prin puterea oxidanta şi de combinare a iodului liber, urmată de distrugerea proteinelor celulare enzimatice şi structurale. Este caracteristic pentru iod spectrul larg de acţiune bactericida şi virulicida. Activitatea nu este selectiva, efectul se instaleaza rapid.
    Iodul se utilizează sub forma de soluţii apoase, hidroalcoolice sau iodofori. Dintre acestea menţionăm: Lugolul - soluţie apoasa de iod, tinctura de iod - soluţie hidroalcoolica de iod. Sub aceste forme, iodul este folosit ca antiseptic al pielii şi ca dezinfectant al unor instrumente medicale, mai ales din sticlă (termometre orale şi rectale), iar în cazuri de urgenta, chiar al instrumentelor din metal. Utilizarea soluţiei hidroalcoolice (tinctura) ca antiseptic al plagilor prezintă unele dezavantaje: evaporarea rapida a solventului lasă un reziduu de iod şi iodura de potasiu, care sunt caustice pentru piele şi nu permite realizarea timpului de contact necesar. Deoarece alcoolul etilic denatureaza proteinele, se foloseşte ca solvent propilenglicolul, care este superior alcoolului etilic.
    Soluţiile apoase sau hidroalcoolice de iod nu permit valorificarea maxima a deosebitei sale acţiuni germicide. Patarea, mirosul, corozivitatea determinata de activitatea chimica a moleculei de iod, sunt principalele dezavantaje care au împiedicat utilizarea acestor soluţii în dezinfecţie şi au limitat domeniul de aplicaţie numai la antisepsia pielii. Pentru dezinfecţie s-a pus problema solubilizarii iodului în apa, printr-un procedeu care să anuleze efectele amintite, păstrând întreaga sa putere germicida.
    2.3.2.2.2.2. Iodoforii
    Pornindu-se de la observatia generală ca modificatorii de tensiune superficiala au proprietatea de a mari solubilitatea în apa a unor substanţe insolubile, prin studii comparative s-a ajuns la constatarea ca cei mai buni solubilizanti ai iodului sunt tensioactivii neionici din clasa polietilenglicolilor. Aceste substanţe pot solubiliza iodul până la 27%.
    Soluţiile de iod tensioactiv neionic au fost denumite "iodofori", definind prin aceasta rolul de purtător al iodului (phoros) pe care îl îndeplineşte substanţa tensioactiva. Iodoforii nu au miros şi nu pateaza. Sunt practic fără toxicitate şi neiritanti. Activitatea germicida este mai ridicată decât a soluţiilor apoase sau alcoolice de iod - ioduri. Aceasta se explica prin faptul ca puterea de patrundere a iodului sub forma de iodofor este mult mai mare, datorită substanţei modificatoare de tensiune superficiala.
    Iodoforii au activitate bactericida, virulicida şi micobactericida; activitatea sporicida este slabă, iar activitatea fungicida este variabila.
    Iodoforii reunesc în aceeaşi forma doua proprietăţi esenţiale în dezinfecţie: activitatea detergenta (datorită substanţei tensioactive) şi puterea germicida (datorită iodului).
    Iodoforii sunt utilizaţi în principal pentru dezinfectia mainilor: exemplu povidone-iodine (PVP-1), preparati ca detergenti sau "perii chirurgicale". Aceştia conţin 7,5% PVP-1 (echivalent cu 0,7% iod activ) şi sunt eficienti pentru acest scop. Preparatele alcoolice care conţin 10% PVP-1 (1% iod activ) se folosesc pentru pregătirea pre-operatorie a pielii, la locul inciziei.
    Unii iodofori se pot folosi pentru dezinfectia mediului, dar sunt scumpi nefiind recomandaţi pentru dezinfectia generală din spital.
    Toxicitatea PVP
    Contactul cu pielea:
    Poate determina iritatii locale. După expunere, se spala cu apa. Trebuie evitat contactul prelungit cu pielea.
    Contactul cu ochii:
    Poate determina iritatii moderate, dar nu vătămări serioase.
    Inhalare:
    Nu necesita protecţie specială.
    Ingestie:
    Ingestia unei cantităţi mari de povidone-iodine poate produce disconfort la nivelul gurii, gatului, tractului respirator.
    Precautii:
    Contraindicat pentru persoanele care prezintă hipersensibilitate sau alergie la iod. Poate afecta funcţia tiroidiana, după aplicare prelungită şi în exces.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R36 - irita ochii;
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S26 - la contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta;
    2.3.2.3. COMPUŞI CUATERNARI DE AMONIU: CLORURA DE BENZALKONIUM, CLORURA DE DIDECILDIMETILAMONIU, CETRIMIDE
    Sarurile cuaternare de amoniu (SCA) sunt tensioactivi cationici şi prezintă următoarele proprietăţi: sunt detergenti şi emulsionanţi, netoxici la concentratiile de utilizare, solubili în apa şi alcool, prezintă stabilitate, nu au miros şi nu pateaza.
    Caracteristica pentru sarurile cuaternare de amoniu este formarea unei pelicule după aplicarea pe un substrat, pelicula ce formează un film de substanţa, care conserva activitatea antibacteriana.
    Sarurile cuaternare de amoniu se folosesc în dezinfecţie sau antisepsie.
    Sarurile cuaternare de amoniu se pot prezenta sub forma de soluţii apoase, soluţii alcoolice şi alte diferite asocieri. Asocierile care exista la ora actuala sunt multiple şi pot fi realizate cu: clorhexidina, dezinfectanti din alte clase şi amestecuri de SCA. Ele au rol în potentarea activităţii SCA şi realizarea unui sinergism de acţiune.
    Sarurile cuaternare de amoniu prezintă activitate bactericida, selectiv fungicida şi virulicida pe virusurile lipofilice. În general, nu prezintă activitate tuberculocida sau sporicida şi prezintă o activitate slabă asupra virusurilor hidrofilice.
    Acţiunea virulicida este realizată de concentratii mai mari de 1%.
    Activitatea bactericida este mai mare faţă de germenii Gram-pozitivi, decât faţă de cei Gram-negativi. Aceasta activitate creşte odată cu ridicarea temperaturii şi este mai pronunţată în mediu alcalin. Substantele organice reduc activitatea bactericid a a SCA. Sunt inactivate de: compuşi anionici (sapunuri, detergenti) şi compuşi tensioactivi nonionici.
    Toxicitatea sarurilor cuaternare de amoniu
    Sarurile cuaternare de amoniu sunt iritante pentru piele, ochi şi mucoase. Acţiunea iritanta este condiţionată de concentraţie. În soluţii diluate, în urma studiilor efectuate s-a demonstrat ca sunt practic lipsite de toxicitate.
    Sarurile cuaternare de amoniu au simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat toxic.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R36 - irita ochii;
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S24/25 - evitarea contactului cu ochii şi pielea;
    S36/37/39 - în timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protecţie adecvat, manusi şi ochelari de protecţie;
    S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta.
    2.3.2.4. CLORHEXIDINA
    Clorhexidina face parte din clasa biguanidelor şi se prezintă sub forma de saruri. Cele mai folosite saruri de clorhexidina sunt acetatul de clorhexidina sau gluconatul de clorhexidina.
    Este recomandată în antisepsie şi în dezinfecţie, dar este folosită în special pentru dezinfectia igienica şi chirurgicala a mainilor, deoarece prezintă o activitate reziduala după aplicare. Se foloseşte şi pentru dezinfectia preoperatorie a pielii.
    Dezinfectantele pe bază de clorhexidina prezintă activitate: bactericida, fungicida şi virulicida asupra virusurilor lipofilice. Clorhexidina nu are activitate tuberculocida şi sporicida. Activitatea bactericida este mai mare asupra germenilor Gram-pozitivi, decât asupra celor Gram-negativi.
    Clorhexidina este mai activa la un pH neutru sau slab alcalin, cu activitate bactericida optima la pH = - 8. Activitatea sa este redusă de prezenta materiilor organice. Este incompatibilă cu compusii anionici: organici (sapunuri şi detergenti sintetici tensioactivi) şi anorganici (clorura, sulfat, carbonat, nitrat, etc.).
    Sarurile de clorhexidina sunt moderat solubile şi se recomanda a fi folosite sub forma de soluţii apoase sau alcoolice (70% etanol sau isopropanol), sau în combinaţie cu cetrimide.
    Deoarece soluţiile preparate cu apa de robinet prezintă riscul unei contaminari, în special cu Ps. aeruginosa şi riscul formării unor saruri insolubile inactive, se prefera soluţiile apoase preparate cu apa distilata sterila, sau soluţiile alcoolice.
    Gluconatul de clorhexidina în concentraţie de 0,5% în soluţie alcoolică (70%) se foloseşte pentru dezinfectia preoperatorie a pielii, iar în concentraţie de 0,05% în soluţie apoasa se foloseşte pentru dezinfectia rănilor.
    Toxicitatea Clorhexidinei
    Contactul cu pielea:
    Nu este iritanta la contactul cu pielea, dar ocazional, poate provoca sensibilizarea pielii.
    Contactul cu ochii:
    Poate cauza iritatii ale conjunctivei, la concentratii > 0,1%.
    Inhalare:
    Nu necesita protecţie specială.
    Ingestie:
    Ingestia unei cantităţi de clorhexidina poate cauza disconfort sau iritatii la nivelul tractului gastro-intestinal.
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S25 - a se evita contactul cu ochii;
    2.3.2.5. HEXACHLOROPHENE
    Acest compus este foarte activ împotriva microorganismelor Gram-pozitive şi mai puţin eficient împotriva celor Gram-negative. Este relativ insolubil în apa şi poate fi incorporat în sapun sau în soluţii de detergent, fără a-şi pierde activitatea. Are un bun efect rezidual pe piele. Soluţiile sunt predispuse la contaminare cu bacterii Gram-negative, dacă nu se includ în formula substanţe conservante. Emulsiile, sau alte preparate cu clorhexidina, când sunt folosite repetat şi pe porţiuni mari pe supra faţa corpului la copii, pot determina producerea de concentratii sanguine neurotoxice.
    Deşi foarte eficient, acest produs este folosit rareori în spital, pentru dezinfectia pielii şi nu trebuie utilizat decât cu aviz medical. Poate fi folosit pentru spalarea mainilor în cursul epidemiilor cu stafilococ, sau pentru dezinfectia chirurgicala a mainilor.
    Când se foloseşte pudra de hexachlorophene pentru plaga bontului ombilical la nou născuţi, nu se ating nivele toxice. Aceasta metoda, care s-a demonstrat a fi foarte eficienta în controlul infectiei stafilococice, mai poate fi considerată a avea un rol practic în spital.
    2.3.2.6. TRICLOSAN
    Triclosanul se prezintă sub forma de pudra cu miros uşor aromat. Este solubil în numerosi solventi organici şi agenţi de suprafaţa, puţin solubil în apa.
    Aceasta substanţa este folosită în special la fabricarea sapunurilor dezodorizante, deodorantilor corporali şi produselor pentru îngrijirea mainilor.
    Este un agent antimicrobian eficace, cu un spectru de acţiune larg asupra bacteriilor Gram-pozitive şi Gram-negative, ciupercilor şi levurilor. Efectul antimicrobian poate fi mărit sau diminuat prin încorporarea unor adjuvanti, de aceea, fiecare produs trebuie testat individual în ceea ce priveşte spectrul de acţiune biocida.
    Concentratiile în uz sunt cuprinse între 0,3-2,0%.
    Toxicitatea Triclosanului
    Triclosanul este practic netoxic, prezentând o buna toleranta cutanata, dacă se utilizează în concentratiile recomandate.
    Triclosanul are simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R36/38 - irita pielea şi ochii.
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta şi se consulta medicul.
    2.3.2.7. ALCOOLII
    Cei mai uzuali alcooli utilizaţi în dezinfecţie şi antisepsie sunt: alcoolul etilic şi alcoolul izopropilic. Aceştia nu trebuie utilizaţi în stare pura, ci în soluţie apoasa, deoarece: apa este necesară pentru ca alcoolul să poată fi absorbit de suprafaţa celulei microbiene, iar alcoolul pur sau concentratiile foarte înalte determina fenomene de coagulare la nivelul celulei, formând astfel o bariera de protecţie.
    Concentratiile optime cu efect biocid sunt de 30-50% pentru alcoolul izopropilic şi 50-70% pentru alcoolul etilic. Alcoolul izopropilic se poate folosi şi în concentratii mai mari, fiind uşor mai activ decât alcoolul etilic şi mai puţin coroziv pentru obiectele metalice.
    Alcoolii prezintă activitate: bactericida, tuberculocida, fungicida, virulicida.
Activitatea antivirala este variabila, iar la virusurile fără invelis (ex. virusul polio) apare o tendinta de rezistenta, mai ales la izopropanol. Nu au activitate sporicida.
    Alcoolii se folosesc în dezinfecţie şi antisepsie. Ca dezinfectant, se utilizează pentru dezinfectia suprafeţelor, instrumentelor, cum ar fi: termometre orale şi rectale, stetoscoape, laringoscoape, iar în combinaţie cu alte substanţe active, se pot folosi pentru decontaminarea instrumentarului chirurgical. Dacă obiectele sunt contaminate cu sânge sau secretii, se recomanda o curatare prealabilă.
    Se pot utiliza ca antiseptice pentru piele (mâini), înainte de efectuarea injectiilor (alcool etilic 70%, alcool izopropilic 60%), iar în combinaţie cu clorhexidina, povidone-iodine, triclosan se utilizează pentru dezinfectia mainilor, având o acţiune reziduala pe piele.
    Au o putere de curatare crescută, sunt buni solventi şi se evapora rapid lăsând echipamentul uscat. Dezavantaje utilizării lor pentru dezinfectia materialului spitalicesc se pot enumera: puterea scăzută de penetrare, lipsa activităţii sporicide, inflamabilitatea, incompatibilitatea cu anumite lentile ale endoscoapelor, tendinta de a distruge şi a decolora cauciucul şi anumite materiale plastice, mai ales după folosire prelungită şi repetată.
    Toxicitatea alcoolilor
    Alcoolii nu sunt consideraţi ca având un risc toxic important.
    În concentratii mari, sau la un timp mare de expunere, alcoolii prezintă efect narcotic asupra sistemului nervos. Expunerea la concentratii cuprinse între 5000 ppm - 10000 ppm produce iritatii ale ochilor şi mucoasei tractului respirator superior. Concentratii mai mici de 1000 ppm nu determina apariţia intoxicatiei. Expunerea la o concentraţie mai mare de 1000 ppm poate determina apariţia cefaleei şi iritatii ale ochilor.
    Alcoolii au simbolul de toxicitate: "F" - inflamabil.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R11 - uşor inflamabil;
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S7 - recipientul trebuie închis ermetic;
    S16 - să fie ţinut departe de sursele de aprindere, nu se fumeaza.

    2.3.2.8. ALDEHIDE: FORMALDEHIDA, GLUTARALDEHIDA, SUCCINDIALDEHIDA
    Aldehidele sunt utilizate în mediul spitalicesc pentru dezinfectia de nivel înalt şi ca sterilizante.
    2.3.2.8.1. Formaldehida se utilizează ca dezinfectant şi sterilizant, în ambele forme: lichidă şi gazoasa. Preparatele clasice de soluţii de formaldehida sunt: formaldehida apoasa (37% formaldehida), formaldehida alcoolică (4,5% formaldehida) şi formaldehida în combinaţie cu detergenti anionici, cationici şi nonionici (4,2% formaldehida).
    Deşi formaldehida alcoolică este sterilizant chimic, iar formaldehida apoasa este un dezinfectant de nivel înalt, folosirea lor în spitale este limitată, datorită vaporilor iritanti şi mirosului degajat care apare chiar la concentratii scăzute în mediu (<1 ppm).
    La ora actuala dezinfectantele moderne pe bază de formaldehida au în compoziţie şi alte substanţe active (glutaraldehida, succindialdehida, saruri cuaternare, fenoli) cu scopul reducerii proportiei de formaldehida sub limita de sensibilizare, imbunatatind eficacitatea şi caracteristicile produsului.
    Formaldehida este agentul antimicrobian cu cel mai larg spectru de acţiune biocida: bactericid, tuberculocid, fungicid, virulicid şi sporicid. Prezenta materialului organic nu influenţează activitatea biocida.
    Formaldehida se poate folosi în spitale pentru dezinfectia suprafeţelor, instrumentarului chirurgical, lenjeriei, excretiilor şi la formolizarea încăperilor. Pentru folosirea ca sterilizant sunt necesare concentratii şi timpi de expunere mai mari. Tot odată este folosită la prepararea vaccinurilor virale, ca agent de imbalsamare şi conservare în anatomia patologica. Soluţiile de formaldehida sunt corozive pentru majoritatea metalelor, cu excepţia otelului inoxidabil şi aluminiului.
    Formaldehida este un agent toxic şi, în consecinţa, este controlată prin reglementări internaţionale, existând limite ale nivelelor de vapori admisibili în aer. Totodată este considerată ca un potenţial agent mutagen, carcinogen, teratogen. Datorită acestor motive, utilizarea formaldehidei TREBUIE limitată în mediul spitalicesc, numai în zonele cu risc înalt de contaminare (spaţii de spitalizare pentru eliminatori de BK, laboratoare pentru diagnosticul microbiologic al tuberculozei, etc). Nu se recomanda utilizarea dezinfectantelor pe bază de formaldehida în prezenta bolnavilor în ariile de cazare (în secţiile de pediatrie, nou-născuţi), şi zonele de preparare a mancarii, personalul sanitar fiind protejat împotriva expunerii la vaporii de formaldehida.
    Toxicitatea Formaldehidei
    Acţiunea toxica sistemica a formaldehidei se exercită în special asupra sistemului nervos, pe care îl deprima.
    Contactul cu pielea:
    Proiectia cutanata a unei soluţii în concentraţie 1% provoacă iritarea pielii. Soluţiile concentrate sunt caustice.
    Contactul cu ochii:
    Proiectia oculara a unei soluţii diluate 0,2% produce o senzatie de usturime, efect lacrimogen şi hiperemie conjunctivala.
    Inhalare:
    Perceptia olfactiva variaza de la un individ la altul. Mirosul este perceput la concentratii între 0,1 - 1 ppm. Este suspecta de a produce cancer nazal.
    Limita minima de expunere, TLV-STEL pentru 15 minute este de 0,3 ppm.
    Ingestie:
    Ingestia soluţiilor diluate provoacă iritatia mucoasei buco-faringo-esofagiene.
    Doza letala este la ingestia 10-20 ml formol.
    Formaldehida are potenţial mutagen, cancerigen, teratogen.
    Formaldehida are simbolul de toxicitate: "T" - toxic, otravitor. Soluţiile de formaldehida cu concentratii cuprinse între <1% şi <25% au simbolul de toxicitate: "Xn" - nociv, moderat toxic.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R 23/24/25: otravitor prin inhalare, inghitire şi contact cu pielea;
    R 34: provoacă arsuri;
    R 40: leziuni ireversibile posibile;
    R 43: sensibilizare posibila prin contact cu pielea.
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S 26 - în caz de contact cu ochii, spalati cu apa din abundenta şi consultaţi medicul;
    S 36/37 - a se purta echipament de protecţie, manusi de protecţie.
    2.3.2.8.2. Glutaraldehida este utilizata pe scara larga în unităţile sanitare, ca dezinfectant de nivel înalt şi ca sterilizant chimic, sub forma de soluţii apoase.
    Din punct de vedere chimic este o dialdehida saturata, reactiva, care polimerizeaza în prezenta apei. Soluţiile apoase de glutaraldehida sunt acide. Soluţiile acide sunt mai stabile şi nu necesita activare, dar sunt corozive. Deoarece au, în general, un efect sporicid scăzut, utilizarea acestor soluţii trebuie limitată. Activitatea poate fi îmbunătăţită prin asigurarea unei temperaturi de 50-60°C, dar, în acest caz, exista riscul creşterii emisiei de vapori toxici.
    Soluţiile acide de glutaraldehida pot fi activate la forma alcalina, la pH 7,5-8,5, deoarece aceasta forma este mai activa, dar este mai puţin stabilă. Odată activate, aceste soluţii sunt stabile numai 14-28 zile, datorită polimerizarii moleculelor de glutaraldehida.
    Glutaraldehida prezintă un spectru larg de acţiune biocida: bactericid, fungicid, tuberculocid, virulicid şi lent sporicid. Deoarece activitatea sporicida se instaleaza lent, este necesar un timp de contact de cel puţin 3 ore. Activitatea biocida nu este influentata de prezenta materialului organic.
    Dezinfectantele comercializate pot fi numai pe bază de glutaraldehida, sau combinatii de glutaraldehida cu alte substanţe active, care se folosesc ca dezinfectante de nivel înalt, sau ca sterilizanti chimici, în funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune.
    Glutaraldehida în concentraţie de 2% este folosită pentru sterilizarea chimica a articolelor, obiectelor şi echipamentelor medicale care sunt sensibile la căldură şi nu pot fi sterilizate prin autoclavare.
    Ca dezinfectant de nivel înalt se foloseşte pentru echipamentul medical termosensibil, cum ar fi: endoscoape flexibile, echipament de terapie respiratorie, dializoare, echipament de anestezie.
    Utilizarea soluţiilor pe bază de glutaraldehida în acest scop este preferabila altor dezinfectante, datorită avantajelor sale, care includ: proprietăţi biocide excelente, activitate păstrată în prezenta materiilor organice, acţiune necoroziva asupra echipamentului endoscopic, sticlei, echipamentului din cauciuc sau plastic.
    Glutaraldehida nu trebuie să se folosească pentru dezinfectia suprafeţelor non-critice, deoarece este toxica şi neeficienta din punct de vedere al costului.
    Este necesară monitorizarea concentratiilor de glutaraldehida în camerele unde se efectuează dezinfectia/sterilizarea, pentru a se evita expunerea profesională a lucrătorilor peste nivelele limite admise în aer. Procesarea echipamentului se face în camere bine ventilate, în cuve acoperite etans, evitandu-se stropirea. Glutaraldehida este clasificata ca fiind o substanţa toxica, teratogena şi mutagena, care poate afecta ADN-ul celular. Este suspectata ca fiind cancerigena, este iritanta şi sensibilizanta.
    Toxicitatea glutaraldehidei
    Contactul cu pielea:
    Contactul de scurta durata poate determina apariţia pruritului, cu inrosire locală, de la forme uşoare, la moderate. Contactul prelungit poate duce la apariţia dermatitelor. Singurul efect semnalat în caz de expunere repetată este apariţia eczemelor alergice. Determina sensibilizarea pielii, provocand dermatita alergica de contact.
    Contactul cu ochii:
    În caz de contact accidental cu ochii, substanţa poate produce conjunctivita. Vaporii pot determina senzatii de usturime şi inrosirea conjunctivei.
    Inhalare
    Poate duce la apariţia sensibilizarii. Vaporii sunt iritanti pentru tractul respirator, cauzand senzatii de usturime ale nasului şi gatului, posibil epistaxis, tuse, dificultate în respiratie şi cefalee. Prin inhalarea vaporilor pot să apară simptome de astm şi se pot agrava astmul şi bolile cronice pulmonare.
    Valoarea limita de expunere (TLV) permisă în aer în locurile de muncă corespunde unei concentratii de 0,2 ppm sau 0,8 mg./m.c. Studiile recente arata ca valoarea limita de expunere la o scurta perioada de timp TLV-STEL pentru 15 minute este 0,05 ppm, iar pentru 8 ore de lucru TLV-TWA este de 0,02 ppm.
    Ingestie
    Poate produce iritatii, uşoare până la moderate, sau arsuri chimice ale cavitatii bucale, gatului şi stomacului.
    Glutaraldehida are potenţial mutagen, cancerigen, teratogen.
    Glutaraldehida are simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat toxic (nociv).
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R 20/22: vatamator sănătăţii prin inhalare şi inghitire;
    R 36/37/38: irita ochii, căile respiratorii şi pielea;
    R 42/43: sensibilizare posibila prin contact cu pielea şi inhalare.
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S 26: după contactul cu ochii, spalare abundenta cu apa şi consultarea medicului;
    S 27: hainele murdarite sau udate se dezbraca imediat;
    S 36/37/39: în timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protecţie manusi, ochelari şi masca de protecţie.

    2.3.2.9. PEROXIDUL DE HIDROGEN ŞI COMPUSII INRUDITI
    Peroxidul de hidrogen se poate folosi în unităţile sanitare ca dezinfectant şi antiseptic, în diferite concentratii, în concentraţie de 3%, se foloseşte ca antiseptic şi pentru dezinfectia de rutina.
    Peroxidul de hidrogen stabilizat, în concentraţie de 6%, este considerat ca dezinfectant de nivel înalt. Se poate utiliza pentru dezinfectia aparatelor pentru măsurarea tensiunii, lentilelor de contact, ventilatoarelor şi endoscoapelor. Totuşi, datorită proprietăţilor sale oxidante, poate coroda anumite componente ale endoscoapelor şi aparatelor pentru măsurarea tensiunii. S-a demonstrat ca peroxidul de hidrogen este un iritant chimic şi a fost implicat în apariţia colitelor şi enteritelor, în urma u tilizarii endoscoapelor dezinfectate cu peroxid de hidrogen 3%. De aceea, utilizarea lui este limitată.
    Peroxidul de hidrogen prezintă un larg spectru de acţiune biocida: bactericida, tuberculocida, fungicida, virulicida, sporicida.
    Toxicitatea peroxidului de hidrogen
    Contactul cu pielea:
    Contactul de scurta durata poate produce prurit, cu inrosire locală, de la uşoară la severă, în funcţie de concentraţia substanţei. Soluţiile concentrate pot produce flictene ale pielii.
    Contactul cu ochii:
    În caz de contact accidental cu ochii, substanţa produce iritatii. Vaporii pot cauza senzatii de usturime şi inrosirea conjunctivei.
    Inhalare:
    Inhalarea vaporilor de peroxid de hidrogen provoacă iritatia căilor aeriene.
    Ingestie:
    Ingestia soluţiei provoacă stomatita, esofagita, faringita şi gastrita acuta coroziva.
    Peroxidul de hidrogen are simbolul de toxicitate: "C" - coroziv.
    Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
    R 34: provoacă arsuri.
    Prezintă următoarele fraze de securitate:
    S 28.1: la contactul cu pielea, spalare abundenta cu apa;
    S 39: în timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protecţie: ochelari şi masca de protecţie;

    2.3.2.10. CHLOROXYLENOL
    Aceste substanţe sunt neiritante, dar sunt repede inactivate de substanţe organice şi de apa tare şi necesita o concentraţie de utilizare crescută (2,5-5%). Cloroxylenolii sunt eficienti împotriva bacteriilor Gram-pozitive, dar au o activitate slabă asupra celor Gram-negative. Adaosul unui agent chelator (EDTA) creşte activitatea cloroxylenolilor împotriva bacililor Gram-negativi.

    2.3.2.11. ALŢI COMPUŞI ANTIMICROBIENI
    Gama celorlati produşi antimicrobieni este mare. Printre aceştia se numara colorantii: acridinul şi trifenil-metanul (cristal violet şi verde briliant), care au fost folosiţi intensiv ca antiseptice şi dezinfectante pentru plagi.
    Azotatul de argint şi alţi compuşi de argint (ex. sulfadiazine de argint) ocupa un loc valoros ca antiseptic în profilaxia infectiilor sau toaleta arsurilor.
    8-hidroxi-chinolina este eficienta ca fungicid.
    Compusii de mercur au efect slab bactericid, dar sunt puternic bacteriostatici.
    Nitratul mercuric de fenil - conservant eficient pentru soluţiile oftalmice.

    2.3.3. ANTISEPTICE
    2.3.3.1. Antisepticele sunt preparate ce deţin proprietăţi antimicrobiene limitate, sau care distrug microorganismele, sau inactiveaza virusurile de pe tesuturile vii (piele sanatoasa, mucoase, plagi). Antisepticele nu sunt sterilizante, dar reduc temporar de pe piele şi mucoase numărul de microorganisme. Antisepticele se deosebesc de dezinfectante prin:
    - concentraţia de utilizare a substanţei chimice
    - timpul de contact.
    Utilizarea antisepticelor pentru a elimina, distruge sau inactiva microorganismele prezente pe piele sau mucoase permite:
    - realizarea ingrijirilor aseptice,
    - reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul mainilor,
    - tratarea infectiilor locale cutanate şi mucoase.
    2.3.3.2 Reguli de utilizare
    - Respectarea duratei de utilizare a produsului după deschiderea lui, 8-10 zile, dacă flaconul a fost bine închis.
    - Respectarea indicaţiilor de utilizare şi a prescripţiilor producătorului (concentratii).
    - A se evita amestecul şi/sau, utilizarea succesiva a antisepticelor din clase chimice diferite/incompatibile (risc de inactivare sau toxic).
    - Respectarea termenului de valabilitate.
    - Limitarea cantităţii de antiseptic stocata pe secţii sau în cabinete.
    - Folosirea, de preferinta, a antisepticelor condiţionateaambalate în cantităţi mici.
    - Stocarea antisepticelor la adapost de lumina/căldură/sursa de foc, mai ales în cazul produselor inflamabile.
    - Notarea pe flacon a datei când acesta a fost deschis.
    - Închiderea flaconului după fiecare manipulare.
    - Manipularea cu precauţie a flaconului cu antiseptic pentru a evita contaminarea conţinutului.
    - Pregătirea soluţiilor de antiseptice în condiţii riguroase de antisepsie, cu utilizare extemporanee.
    - În cazul neutilizarii antisepticului în flaconul original, repartiţia lui se face în flacoane curate şi dezinfectate, prin tehnici aseptice. Se consemnează operaţiunea într-un caiet de evidenta: denumirea şi seria/lotul produsului repartizat, data când a fost repartizat, număr de flacoane, cine a executat. Se eticheteaza flacoanele: denumirea produsului, concentraţia, data când a fost repartizat, termen de valabilitate, instrucţiuni de utilizare.
    - Nu se completează flaconul parţial gol aflat în uz cu cantitate noua de produs.
    - NU este permisă utilizarea de recipiente goale de la produse alimentare sau de la produse dezinfectante pentru produsele antiseptice!
    - Pentru produsele la care producătorul recomanda realizarea dilutiilor în apa, se va utiliza exclusiv apa sterila. Nu este permisă utilizarea apei de la robinet. Dilutiile de antiseptic se realizează doar imediat înainte de utilizarea lor şi nu se păstrează mai mult de 24 de ore.
    - Se recomanda utilizarea produselor condiţionateaambalate unitar, sterile şi gata de utilizat, mai ales pentru soluţii apoase.
    - Aplicarea antisepticului se face numai după spalarea, clatirea şi uscarea zonei respective.
    2.3.3.3. Concentratii de utilizare. Exemple.

    ● Alcooli: - alcool etilic (50-70%);
                  - alcool izopropilic (30-50%)
    ● Clorura de benzalkonium:
                  - piele intactă: soluţie alcoolică 0,1-0,2%
                  - pe rani: soluţie apoasa 0,1-0,2%
                  - în obstetrica: 0,05-0,10%
                  - soluţii oftalmice: 0,01%
                  - instilatii vezica urinara şi uretra: 0,005%
    ● Clorhexidina:
                  - dezinfectia pielii: 0,05% + cetrimide 0,5%
                  - dezinfectia preoperatorie a pielii: 0,5% în alcool 70%
                  - dezinfectia rănilor: soluţie apoasa 0,05%
                  - dezinfectia uretrei şi lubrefiant: 0,05% în glicerol
                  - spalaturi vezicale: 0,02%
                  - obstetrica: 1% sub forma de crema
    ● Iod: soluţie 1% în etanol 70%
    ● Povidone-iodine: 7,5-10%
    ● Tinctura de iod 5%
    ● Apa oxigenata: 3%

    2.3.4. SPALAREA MAINILOR ŞI DEZINFECTIA PIELII
    SPALAREA MAINILOR ESTE CEA MAI IMPORTANŢA PROCEDURA PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE
    2.3.4.1. Spalarea simpla a mainilor este definită ca fiind frecarea viguroasa a mainilor, una de ala, pe toate suprafeţele, după prealabilă umezire şi sapunire.
    - se efectuează cu apa şi sapun simplu
    - se pot utiliza şi sapunul antiseptic cu activitate bactericida, detergenti sau alte produse de spalare ce conţin substanţe antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.
    - scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele
    2.3.4.2. Dezinfectia mainilor
    2.3.4.2.1. Dezinfectia igienica a mainilor
    - se face după spalare şi uscare prealabilă, cu cantitatea de antiseptic necesară, recomandată de producător
    - timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.
    - numai în caz de contaminare masiva cu germeni patogeni se recomanda timpi de contact mai mari cu substanţa antiseptica
    - scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele
    2.3.4.2.2. Dezinfectia chirurgicala a mainilor
    - se face după spalare conform procedurii de spalare chirurgicala şi uscare, după care:
    - se aplică substanţa antiseptica astfel încât, pe toată durata de aplicare, mâinile să fie în permanenta umezite
    - timpul total de contact: 3 minute - 5 minute.
    - scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a unui procent cat mai mare din flora rezidenţă.
    2.3.4.3. Dezinfectia pielii
    Se aplica antisepticul astfel:
    ● pentru suprafeţele cutanate sarace în glande sebacee:
      - înainte de efectuarea injectiilor şi punctiilor venoase: timp de acţiune - 15 secunde.
      - înainte de efectuarea punctiilor articulatiei, cavitatilor corpului şi organelor cavitare, cat şi a micilor intervenţii chirurgicale: timp de acţiune minim - 1 minut.
    ● pentru suprafeţele cutanate bogate în glande sebacee:
      - înaintea tuturor interventiilor chirurgicale se aplică de mai multe ori pe zona care urmează a fi incizata, mentinandu-se umiditatea acesteia: timp de acţiune - minim 10 minute.
    Scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a unui procent cat mai mare din flora rezidenţă.

    2.3.5. FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ DEZINFECTIA
    Ca dezinfectante sunt recomandate numeroase substanţe; este însă de reţinut ca acestea aparţin unui număr redus de clase chimice.
    Lista dezinfectantelor utilizate într-o unitate sanitară nu trebuie să fie exhaustiva.
    Pentru realizarea unei dezinfectii eficiente trebuie să se ia în considerare o serie de factori care influenţează dezinfectia:
    ● Spectrul de activitate şi puterea germicida (tipul de microorganism, rezistenta microorganismelor)
    ● Numărul microorganismelor pe suportul tratat
    ● Cantitatea de material organic de pe echipamentul/suportul de tratat
    ● Natura suportului de tratat
    ● Concentraţia substanţei dezinfectante
    ● Timpul de contact şi temperatura
    ● Susceptibilitatea dezinfectantilor chimici de a fi inactivati: ex.: prin substanţe organice, plastic, cauciuc, celuloza, apa dura şi detergenti. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuşi cuaternari de amoniu sunt incompatibile cu detergentii anionici.
    ● Tipul de activitate antimicrobiana: bactericida sau bacteriostatica. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuşi cuaternari de amoniu sunt numai bacteriostatice la concentratii mici, în timp ce la concentratii înalte devin bactericide.
    ● Efectul pH-ului:
    - Activitate optima la pH acid: fenolii, halogenii
    - Activitate optima la pH alcalin: glutaraldehida, compusii cuaternari de amoniu
    - Activitate optima la pH neutru: clorhexidina
    ● Stabilitatea produsului ca atare sau a soluţiilor de lucru: în timp ce soluţia concentrata de hipoclorit de sodiu este instabila, dicloroizocianuratul de sodiu sub forma de tablete sau granule este foarte stabil, dacă este depozitat în loc uscat.
    ● Corozivitatea: hipocloritii corodeaza unele metale.
    ● Toxicitatea: formaldehida şi glutaraldehida sunt dăunătoare pentru sănătate.
    ● Costul produsului

    2.3.6. CRITERII DE ALEGERE A DEZINFECTANTELOR
    ● Eficacitatea
    ● Usurinta în prepararea şi aplicarea soluţiilor şi în stocarea substanţelor şi produselor
    ● Economicitatea
    ● Lipsa corozivitatii şi a efectelor distructive
    ● Cunoaşterea toxicitatii dezinfectantelor în condiţiile de utilizare şi a măsurilor de protecţie recomandate

    2.3.7. REGULI GENERALE DE PRACTICA A DEZINFECTIEI
    Dezinfectia profilactica completează curăţenia, dar nu o suplineste şi nu poate înlocui sterilizarea.
    Eficienta dezinfectiei profilactice este condiţionată de o riguroasă curăţenie prealabilă.
    Pentru dezinfectia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra agentului patogen incriminat, sau presupus. Dezinfectia se practica înainte de instituirea măsurilor de curăţenie.
    Trebuie utilizate numai dezinfectante avizate de Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei.
    În dezinfectia chimica trebuie utilizate dezinfectante cu spectru de acţiune bactericida (şi/sau tuberculocida), virulicida, fungicida şi/sau sporicida.
    În funcţie de riscul de aparitie a infectiilor, trebuie alese dezinfectantele care acţionează specific asupra agenţilor patogeni incriminati.
    Se recomanda periodic alternanta produselor dezinfectante, pentru a se evita apariţia rezistentei microorganismelor.
    Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile de utilizare şi timpii de acţiune recomandaţi de producător.
    Se recomanda utilizarea de cuve cu capac şi gratar pentru dezinfectia instrumentarului.
    La prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:
    - cunoaşterea exactă a concentratiei substanţei active în produse, prin determinări periodice de laborator (acolo unde este posibil)
    - folosirea de recipiente curate,
    - utilizarea soluţiilor de lucru în ziua preparării, pentru a se evita contaminarea şi degradarea - inactivarea lor
    - utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate indicate de producător
    - controlul chimic şi bacteriologic, prin sondaj al soluţiilor dezinfectante în curs de utilizare.
    Utilizarea dezinfectantelor se face respectând normele de protecţie a muncii, care să prevină accidentele şi intoxicatiile.
    Instruirea personalului cu privire la utilizarea dezinfectantelor. Personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri, sau noile produse. Personalul cu experienta din cadrul SPCIN trebuie să ofere informaţii cu caracter practic în ceea ce priveşte utilizarea dezinfectantelor chimice.

    2.3.8. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR MEDICALE
    Procesarea corecta a instrumentarului şi echipamentelor medicale înainte/după utilizare, are o deosebită importanţa în prevenirea infectiilor nosocomiale. Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare trebuie să ţină cont de categoria de instrumentar şi de modul în care acesta este folosit în asistenţa acordată pacientilor.
    Pentru ratiuni practice, instrumentele şi obiectele utilizate în asistenţa medicală au fost clasificate în trei categorii, după riscul de transmitere a infectiilor pe care îl presupune utilizarea acestora (după Spaulding).

    Cele trei categorii sunt: - instrumente critice
                                        - instrumente semi-critice
                                        - instrumente non-critice.

    Clasificarea instrumentelor şi dispozitivelor/echipamentelor medicale în cele trei categorii a fost corelata cu clasificarea procedurilor de procesare, adaptată după APIC.
    2.3.8.1. Instrumente critice:
    Instrumentele care vin în contact cu tesuturile sterile sau sistemul vascular;
    Sunt instrumente care penetreaza pielea sau mucoasele

    Exemple: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi,
                 - alt instrumentar chirurgical invaziv

    - Necesita STERILIZARE între utilizări.
    Procesul de sterilizare utilizat trebuie să respecte strict recomandările producătorului aparaturii de sterilizare, atunci când se folosesc aparatele de sterilizare, sau timpul de contact recomandat de producător, atunci când se utilizează sterilizanti chimici (ex.: glutaraldehida 2%, peroxid de hidrogen stabilizat 6%, acid peracetic în diferite concentratii), înainte de sterilizare acestea trebuie dezinfectate.
    2.3.8.2. Instrumente semi-critice:
    Sunt instrumente care vin în contact cu mucoasele, cu excepţia mucoasei periodontale, sau cu soluţii de continuitate ale pielii.
    Exemple:
    a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de anestezie şi respiratie asistată.
    - Necesita STERILIZARE, sau cel puţin DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT, între utilizări
    b) termometre orale sau rectale şi
    c) suprafeţe netede, dure (cazi de hidroterapie).
    - Necesita DEZINFECŢIE DE NIVEL INTERMEDIAR între utilizări
    2.3.8.3. Instrumente non-critice:
    Sunt instrumente care vin în contact doar cu pielea intactă.
    Exemple:
    - stetoscoape, suprafaţa meselor, pavimente, plosti, mobilier, etc.
    - Necesita DEZINFECTIA DE NIVEL INTERMEDIAR până la SCĂZUT, între utilizări.

    2.3.9. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU PACIENTI/PERSONAL, DATORATE ECHIPAMENTULUI ŞI MEDIULUI.
    Echipamentele, obiectele, pot fi implicate în transmiterea agenţilor patogeni din mediul de spital la pacienti, putând favoriza apariţia infectiilor nosocomiale. Echipamentele şi obiectele din mediul de spital sunt clasificate pe patru nivele de risc, în funcţie de tipul de contact cu pacientul (în unele cazuri cu personalul); acest mod de abordare facilitează alegerea tipului adecvat de procesare, în funcţie de diversele aplicaţii ale echipamentelor.
    2.3.9.1. Risc minim
    - Obiecte la distanta de persoane (pacient, personal): pereţi, pardoseli, tavane, chiuvete, canale de scurgere.
    - Obiecte în imediata apropiere a pacientului: armatura paturilor, dulapioare, etc.
    Nivel necesar de decontaminare: curatare, uscare.
    2.3.9.2. Risc scăzut
    - Obiecte în contact cu suprafaţa pielii intacte: stetoscop, manseta tensiometrului, tacamuri, vesela, telefoane mobile, ligheane şi alte obiecte sanitare.
    Nivel de decontaminare: curatare, uscare.
    2.3.9.3. Risc mediu
    - Obiecte în contact cu mucoasele: termometre, echipament de asistare respiratorie, gastroscoape, bronhoscoape;
    - Obiecte contaminate cu microorganisme virulente: plosti, bazinete, etc.;
    - Obiecte folosite la pacienti cu grad înalt de receptivitate.
    Nivel de decontaminare: dezinfecţie de nivel înalt, sterilizare chimica
    2.3.9.4. Risc înalt
    - Obiecte în contact cu soluţii de continuitate ale pielii sau cu mucoasele: pansamente
    Obiecte care se introduc în locuri normal sterile ale organismului: ace, instrumente chirurgicale, implante, catetere urinare.
    Nivel de decontaminare: sterilizare

    2.3.10. REGULI GENERALE ÎN ALEGEREA PROCEDURILOR DE DEZINFECŢIE ŞI STERILIZARE
    În general, instrumentele care penetreaza tesuturile normal sterile, inclusiv sistemul vascular (instrumente critice), precum şi instrumentele prin care curge sânge, trebuie sterilizate înainte de utilizare.
    Instrumentele reutilizabile, sau alte obiecte care vin în contact cu mucoasele intacte trebuie să fie sterilizate sau dezinfectate prin dezinfecţie de "nivel înalt" înainte de reutilizare.
    Instrumentele medicale care necesita sterilizare sau dezinfecţie trebuie să fie curatate (pre-dezinfecţie) cu atenţie, pentru a reduce gradul de incarcatura cu materie organică, înainte de a fi supuse dezinfectiei cu substanţe germicide. Trebuie respectate atât instrucţiunile producătorilor de substanţe germicide, cat şi ale celor care produc instrumentele medicale.
    Este importanţa starea de curăţenie a pereţilor, pardoselilor sau altor suprafeţe din mediu. Curăţenia şi îndepărtarea murdariei trebuie să fie o activitate de rutina. O atenţie deosebită trebuie să se acorde suprafeţelor de lucru: suprafeţele pe care se pregătesc tratamentele injectabile, separate de cele pentru depozitarea probelor biologice prelevate pentru laborator, trebuie să fie curate şi dezinfectate, pentru evitarea transmiterii germenilor ce recunosc drept cale de transmitere sangele (virusurile hepatitice B şi C, HIV, etc.).
    Dezinfectantele care sunt aprobate ca "dezinfectante de spital" şi care sunt tuberculicide sau virulicide, folosite în concentraţia de utilizare şi timpul de contact recomandat, sunt recomandate pentru decontaminarea petelor conţinând sânge sau alte fluide ale organismului care conţin sau nu sânge, după cum urmează:
    - în zonele în care pacientii primesc îngrijiri medicale, pe suprafeţele vizibil contaminate cu sânge şi/sau alte fluide biologice, se toarna dezinfectantul adecvat pentru a inmuia şi distruge eventualii agenţi patogeni, se lasă un timp de contact, apoi se curata şi se dezinfecteza chimic;
    - suprafeţele din laborator, contaminate cu culturi microbiene sau cu alte substanţe care pot conţine concentratii ridicate de agenţi infectiosi, trebuie inactivate cu substanţe germicide lichide (decontaminate), înainte de curatare; după îndepărtarea materialului organic, dezinfectia se face cu soluţii proaspete de germicide chimice.
    În toate situaţiile în care se realizează procedurile de curăţenie şi de decontaminare este obligatoriu portul manusilor.
    Pentru dezinfectia obiectelor sau instrumentelor critice, care penetreaza tesuturile sau sistemul vascular, sau semi-critice, care vin în contact cu mucoasele, sau cu soluţii de continuitate ale pielii, nu se utilizează substanţe germicide pe bază de saruri cuaternare de amoniu, sau alte dezinfectante "de nivel scăzut".
    Pentru curatarea suprafeţelor din mediu, sau a obiectelor şi instrumentelor non-critice, nu se utilizează glutaraldehida sau alte dezinfectante "de nivel înalt".
    Este necesar să se folosească întotdeauna concentratiile corecte de utilizare ale dezinfectantului şi să se respecte timpul de contact recomandat. Uneori, dezinfectantele în concentratii mari nu inactiveaza microorganismele şi pot fi toxice pentru cel care le utilizează, sau pot deteriora obiectul care trebuie dezinfectat.
    Endoscoapele şi alte instrumente semi-critice trebuie curatate, dezinfectate, sterilizate ca şi când pacientii pentru care au fost folosite ar fi infectati cu M. tuberculosis, HIV sau virusuri heparitice. (PRECAUŢIUNILE UNIVERSALE)
    Nu se utilizează dezinfectantii fenolici pentru igienizarea incubatoarelor în secţiile de nou-născuţi în prezenta acestora; când sunt utilizaţi la curăţenia şi dezinfectia terminala în secţiile de nou-născuţi este necesar ca toate suprafeţele să fie bine clatite cu apa şi apoi uscate.
    Este obligatorie utilizarea echipamentului de protecţie şi respectarea recomandărilor privind siguranţa manipulării.

    2.3.11. Metode de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul tratat
    Vezi "Ghidul privind curăţenia, dezinfectia şi sterilizarea în unităţile de asistenţa medicală", elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti

┌───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Suportul de tratat │Tipul de dezinfectant│ Observaţii │
│ │şi Metoda de aplicare│ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│SUPRAFEŢE │
│Folosirea dezinfectantelor pentru suprafeţe, cu respectarea concentratiilor de│
│utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului │
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Pavimente (mozaic, ciment, │Ştergere │ │
│linoleum, lemn, etc.) │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Pereţi (faianta, tapet │Ştergere │Se va insista asupra │
│lavabil, uleiati, etc.), │Pulverizare*) │curăţeniei şi dezinfectiei │
│uşi, ferestre (tocarie) │ │părţilor superioare ale │
│ │ │pervazurilor şi a altor │
│ │ │suprafeţe orizontale, precum│
│ │ │şi ale colturilor. │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Mobilier, inclusiv paturi │Ştergere │Curăţenie riguroasă şi │
│şi noptiere (din lemn, │Stropire │dezinfectia suprafeţelor │
│metal, plastic) │Pulverizare*) │orizontale (partea │
│ │ │superioară a dulapurilor, a │
│ │ │rafturilor, etc.) │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Mese de operaţie, mese │Ştergere │Curăţenie riguroasă şi │
│instrumentar, suprafeţe │Stropire │dezinfectia suprafeţelor │
│pentru pregătirea │Pulverizare*) │orizontale. Decontaminare │
│tratamentului, suprafeţe │ │înainte de curatare, acolo │
│pentru depozitarea │ │unde este cazul. │
│temporară a produselor │ │ │
│patologice recoltate, lampi│ │ │
│scialitice, mese de infasat│ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Mese de lucru în laborator │ │Decontaminare, curăţenie │
│ │ │riguroasă, dezinfecţie │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Musamale din cauciuc sau │Ştergere │ │
│plastic, colac din cauciuc,│Imersie │ │
│etc. │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Carucioare, targi │Ştergere │ │
│ │Stropire │ │
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│OBIECTE SANITARE, RECIPIENTE DE COLECTARE, MATERIALE DE CURĂŢENIE │
│Folosirea dezinfectantelor pentru suprafeţe, cu respectarea concentratiilor de│
│utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului │
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Băi, baite pentru copii, │ Ştergere │ │
│chiuvete, bazine de spalare│ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Plosti, olite, urinare, │Imersie, după golire │După dezinfecţie se │
│recipiente pentru │şi spalare │păstrează uscate în camere │
│colectarea de produse │prealabilă, folosind │speciale, pe rastele. │
│patologice │1 vol. soluţie pentru│Maşini automate, special │
│ │1 vol. recipient │dedicate pentru curatare şi │
│ │ │dezinfecţie │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Grupuri sanitare (WC, │Ştergere │ │
│bazine, scaune WC, │ │ │
│vidoare), gratare din lemn │ │ │
│sau plastic pentru băi şi │ │ │
│duşuri │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Sifoane de pardoseala, │Aplicarea unei │ │
│sifoane de scurgere │cantităţi de │ │
│ │dezinfectant │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Galeti pentru curăţenie, │Spalare, dezinfecţie │Se păstrează uscate │
│ustensile pentru curăţenie │ │ │
│(perii, mop, Teu, lavete, │ │ │
│carpe, etc) │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Recipiente pentru │Spalare, dezinfecţie │Se păstrează uscate │
│colectarea deşeurilor, │ │ │
│pubele │ │ │
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│LENJERIE ŞI ECHIPAMENT DE PROTECŢIE │
│Folosirea dezinfectantelor pentru lenjerie, cu respectarea concentratiilor de │
│utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului │
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Lenjerie contaminata │Inmuiere │Se pot folosi maşini de │
│(murdarita cu excrete, │4 litri soluţie la │spălat automate cu program │
│produse patologice şi │1 Kg lenjerie │de dezinfecţie inclus │
│lenjerie care provine de │ │ │
│la bolnavi contagiosi) │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Alte categorii │- │Spalare la maşini automate │
│ │ │cu ciclu termic de │
│ │ │dezinfecţie sau fierbere │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Echipament de protecţie şi │Inmuiere │Se dezinfecteaza numai cel │
│de lucru │ │contaminat │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Sorturi impermeabile din │Ştergere │ │
│cauciuc şi plastic │ │ │
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│ZONE DE PREPARARE ŞI DISTRIBUIRE ALIMENTE │
│Folosirea dezinfectantelor recomandate pentru uz în bucatarii, oficii │
│alimentare, dezinfectia veselei recipientelor, tacamurilor, ustensilelor, cu │
│respectarea concentratiilor de utilizare şi timpului de contact, conform │
│recomandărilor producătorului │
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Vesela din sticlă, │Imersie │Clatire insistenta după │
│portelan, tacamuri │ │dezinfecţie │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Suprafeţe │Ştergere │ │
│ │Pulverizare*) │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Ustensile şi vase de │Spalare cu soluţii de│În epidemii, utilizarea de │
│bucatarie │detergent │dezinfectante │
│ │dezinfectant, produse│ │
│ │chimice de curatare/ │ │
│ │decontaminare │ │
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│INSTRUMENTE, ECHIPAMENTE │
│Folosirea dezinfectantelor pentru instrumentar, cu respectarea concentratiilor│
│de utilizare şi timpului de contact, conform recomandărilor producătorului │
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Termometre (orale, rectale)│Submersie după │Soluţii dezinfectante │
│ │spalare şi │proaspete. │
│ │dezinfecţie │A nu se amesteca în timpul │
│ │ │procesarii termometrele │
│ │ │orale cu cele rectale │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Incubatoare, izolete, masti│Ştergere │Nu se recomanda │
│de oxigen │ │dezinfectantii fenolici │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Instrumente, echipamente │Imersie │Predezinfectie, curatare, │
│ │ │dezinfecţie, clatire, uscare│
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│CAZARMAMENT │
│Folosirea dezinfectantelor pe bază de aldehida formica sau alte dezinfectante │
│special destinate │
│DOAR PENTRU OBIECTELE CARE PROVIN DE LA BOLNAVII CONTAGIOSI (BK), ÎN SPAŢII │
│SPECIAL AMENAJATE ŞI ÎN ABSENTA ALTOR MIJLOACE │
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│ │Pulverizare*) │În spaţii etanseizate. │
│ │aldehida formica 3-5%│Temperatura 22-30°C. │
│ │ │Umiditate relativă 80%. │
│ │ │Expunere minimum 6 ore. │
│Saltele, huse pentru ├─────────────────────┼────────────────────────────┤
│saltele, perne, paturi, │Vaporizare aldehida │Camera specială de │
│halate din molton, │formica 10-15g%/mc │formolizare (descamera) │
│îmbrăcăminte │ │Expunere 12-24 ore │
│ ├─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Vaporizare aldehida │În saloane şi alte spaţii de│
│ │formica 5g%/mc │cazare expunere 12-24 ore. │
│ │ │Temperatura 22-30°C. │
│ │ │Umiditate relativă 80%. │
│ │ │DOAR ÎN CAZURI SPECIALE │
│ │ │(ELIMINATORI DE BK) │
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│SPAŢII ÎNCHISE │
│Folosirea dezinfectantelor special destinate dezinfectiei suprafeţelor şi │
│aerului (conform recomandărilor producătorului) │
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│ │Pulverizare*) │Etanseizare │
│ │aldehida formica │Temperatura 22-30°C. │
│Sali de operaţie, sali de │3-5%, │Umiditate relativă 80%. SE │
│naştere, saloane, cabinete │ │UTILIZEAZĂ DOAR ÎN SPAŢIILE │
│ │ │CU ELIMINATORI DE BK │
│ ├─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Vaporizare │Aparatura electronică şi de │
│ │aldehida formica │respiratie este protejata │
│ │5g%/mc │sau scoasa din spaţiul în │
│ │ │care se face formolizarea. │
│ │ │SE UTILIZEAZĂ DOAR ÎN │
│ │ │SPAŢIILE CU ELIMINATORI DE │
│ │ │BK │
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│DIVERSE │
│Folosirea dezinfectantelor pentru suprafeţe, cu respectarea concentratiilor de│
│utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului │
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Jucarii din plastic, │Spalare cu soluţii de│ATENŢIE CLATIRE │
│cauciuc sau lemn │detergent │ │
│ │dezinfectant, produse│ │
│ │chimice de curatare │ │
│ │decontaminare, apoi │ │
│ │dezinfecţie │ │
│Jucarii din material textil│Pulverizare*) cu │ │
│ │soluţii dezinfectante│ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Vase de flori │Spalare cu soluţii de│ │
│ │detergent │ │
│ │dezinfectant, produse│ │
│ │chimice de curatare │ │
│ │decontaminare, apoi │ │
│ │dezinfecţie │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Telefoane │Ştergere │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Ambulante, mijloace auto │Pulverizare* │ │
└───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┘

-----------
    *) În cazul în care dezinfectantul se aplică prin pulverizare se va utiliza cantitatea certificată de către producător de a fi utilizata pentru un metru patrat la timpii recomandaţi

    2.3.12. SITUAŢII CARE NECESITA DEZINFECŢIE COMPLEMENTARA ŞI/SAU TERMINALA
    ● Dezinfectia terminala este obligatoriu de efectuat în:
    - secţii de spitalizare a cazurilor de boli contagioase cu declarare nominală,
    - situaţia evoluţiei unor focare de infectii nosocomiale,
    - situaţii de risc epidemiologic (evidentierea cu ajutorul laboratorului a circulaţiei microorganismelor multirezistente, "germeni de spital", prezenţi la personalul medico-sanitaraasistaţi/mediu)
    - secţii cu risc înalt: secţii unde sunt asistaţi pacienti imunodeprimati, arsi, neonatologie, prematuri, secţii unde se practica grefe (de maduva, cardiace, renale), secţii de oncologie şi onco-hematologie
    - bloc operator, bloc de naşteri
    - secţii de reanimare, terapie intensiva
    - alte: servicii de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria
    - orice alta situaţie de risc epidemiologic identificata
    ● Microorganisme care pot genera un risc de infectie:
    Aspergillus spp. - în secţiile cu pacienti cu risc înalt (aplazie medulara, imuno-depresie, etc.)
    Candida spp.
    Salmonella (typhi, paratyphi)
    Streptococcus grup A
    Infectii cu germeni multirezistenti: Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas cepacia
    Klebsiella sau alte enterobacteriaceae secretoare de (beta)-lactamaza
    Staphylococcus aureus (rezistent la meticilina)
    Staphylococcus epidermidis
    ● În dezinfectia terminala (eliminatori de BK) pot fi utilizate dezinfectante pe bază de aldehida formica; este de preferat utilizarea altor produse dezinfectante pe care le recomanda ca atare producătorul.
    ● Metode folosite în dezinfectia cu aldehida formica, atunci când aceasta se impune stringent
    a) pulverizare
    b) vaporizare
    a) Dezinfectia prin pulverizare este o metoda comoda şi uşor de aplicat, dar mai puţin eficienta. Pentru a realiza o pulverizare corespunzătoare, cu acoperirea completa şi uniforma a suprafeţelor, trebuie respectate următoarele:
    - etanseizarea încăperilor;
    - încălzirea încăperilor la temperatura de 22-30°C;
    - umiditate relativă 80% - 90%;
    - utilizarea aparaturii de pulverizare conform recomandărilor producătorului, cu respectarea parametrilor: presiune, deschiderea duzelor, distanta faţă de suprafaţa de dezinfectat;
    - concentraţia de lucru: soluţie 2 - 5%; soluţia 2% se obţine din aldehida formica 40% = 50 ml aldehida formica + 950 ml apa, sau din 29% aldehida formica = 69 ml aldehida formica + 951 ml apa. Soluţia 5% se obţine din aldehida formica 40% = 125 ml al
dehida formica + 875 ml apa, sau din 29% aldehida formica = 172 ml aldehida formica + 828 ml apa.
    - cantitatea de soluţie se calculează în funcţie de suprafaţa, apreciind ca necesari 40 - 60 ml/mý.
    - timpul de contact 6-24 ore.
    b) Dezinfectia prin vaporizare
    Pentru vaporizarea aldehidei formice se folosesc aparate speciale, cu respectarea stricta a instrucţiunilor de utilizare. Pentru evitarea riscurilor este interzisă folosirea aparaturii defecte sau improvizate.
    Efectuarea vaporizarilor implica următoarele:
    - stabilirea cubajului incaperii de dezinfectat
    - etanseizarea uşilor şi ferestrelor
    - acoperirea prizelor, protejarea sau îndepărtarea aparaturii electronice
    - aşezarea saltelelor şi pernelor suspendat sau oblic, evitarea supraincarcarii cu materiale
    - pregătirea aparaturii pentru vaporizare conform recomandărilor producătorului. Aparatul este amplasat în exterior, teava de ieşire a vaporilor se introduce prin orificiul cheii. Aparatul se menţine în funcţiune până când se evapora cantitatea de aldehida formica corespunzătoare. Se retrage teava, se astupa orificiul şi încăperea rămâne incuiata şi supravegheată timp de 6 - 24 ore.
    - Se instituie toate măsurile de precautie pentru evitarea riscului de incendiu şi a intoxicatiilor
    - Încăperile trebuie să fie incalzite (în perioadele reci), temperatura indicată 20-30°C
    - După trecerea timpului necesar de acţiune se deschid ferestrele şi uşile şi se lasă să se aeriseasca 2-4 ore, după neutralizarea vaporilor restanti.
    Pentru neutralizarea vaporilor restanti de aldehida formica se utilizează o cantitate de amoniac egala cu jumătate din cantitatea de aldehida formica utilizata şi un timp de expunere de 3 ore.
    - Operaţiunile de dezinfecţie se efectuează numai de personal instruit, supravegheat.
    - Concentraţia de aldehida formica: 3-10 g/mc, umiditate relativă 80%.
    Cantitatea de aldehida formica necesară se calculează astfel:
    X = a x 100/b, unde a = concentraţia în grame aldehida formica/mc aer
                              b = concentraţia în grame aldehida formica în formolul
                                    comercial
                              X = cantitatea de aldehida formica în ml.
    Exemplu: pentru a realiza o concentraţie de 5 g/mc, din aldehida formica 37%,
    formula este:
    X = 5 x 100/37 = 13,51 ml formol/mc

    Pentru a calcula cantitatea necesară pentru dezinfectia unei încăperi, valoarea X se înmulţeşte cu numărul de ma corespunzatori incaperii. Aprecierea necesarului de concentraţie în aldehida formica se face în funcţie de numărul şi volumul obiectelor care absorb vapori de formol din încăpere.
    Cantitatea de aldehida formica se amesteca cu apa în proporţie de 1:4, după care se introduce în aparatul de formolizare, procedând în continuare conform indicaţiilor de utilizare ale producătorului.
    Dezinfectia prin vaporizare se efectuează, pentru cazarmament, efecte, în camere speciale de formolizare (descamere).
    În aceste camere se efectuează dezinfectia saltelelor (cu excepţia celor din latex expandat), pernelor, pledurilor, halatelor din molton, etc. cu o concentraţie de 8 - 15 g/mc aldehida formica.

    2.3.13 Dezinfectante - Exemple

┌─────────────────────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┐
│Clasa chimica │Utilizare │Activitate│Avantaje │Dezavantaje │
├─────────────────────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Compuşi care │Dezinfectia │Bactericid│Spectru larg│Inactivate │
│eliberează clor: │suprafeţelor │Virulicid │Ieftine │de materia │
│Dicloroizocianuratul │după curatare │(HIV, HBV,│ │organică │
│de sodiu (NaDCC) │Vesela, biberoane │HCV) │ │Soluţii │
│Hipocloritii │Obiecte sanitare │Fungicid │ │instabile │
│Cloramine │Apa de la flori │Sporicid │ │Corozive │
│ │ │ │ │Iritante │
├─────────────────────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Compuşi │În asociere pt. │Bactericid│Slab │Spectru │
│cuaternari de │dezinfectia │Fungicid │iritante │variabil de │
│amoniu: clorura de │suprafeţelor şi │ │Ieftine │la un produs │
│benzalkonium │obiectelor │ │ │la altul │
│Clorura de │(sinergie cu alte │ │ │Inhibate de │
│didecildimetilamoniu,│clase chimice) │ │ │materia │
│cetrimide │ │ │ │organică │
│ │ │ │ │Se │
│ │ │ │ │contamineaza │
│ │ │ │ │uşor │
├─┬───────────────────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Aldehida │Dezinfecţie │Bactericid│Spectru larg│Precipita │
│A│formica │suprafeţe obiecte,│Fungicid │ │proteinele │
│l│ │instrumente │Virulicid │ │Inhibate de │
│d│ │Dezinfectia pe │Sporicid │ │materia │
│e│ │cale aeriană │ │ │organică │
│h│ │Sterilizare în │ │ │Miros │
│i│ │autoclave speciale│ │ │specific │
│d│ │ │ │ │Toxica │
│e│ │ │ │ │Alergizanta │
│ │ │ │ │ │mutagen, │
│ │ │ │ │ │carcinogen, │
│ │ │ │ │ │teratogen │
│ ├───────────────────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Glutaraldehida │Dezinfectia │Bactericid│Spectru larg│Fixează │
│ │ │instrumentelor │Fungicid │Nu este │proteinele │
│ │ │Dezinfecţie de │Virulicid │coroziva │Miros │
│ │ │nivel înalt ptr. │Sporicid │ │specific │
│ │ │echipamente │ │ │Toxica │
│ │ │termosensibile │ │ │Alergizanta │
│ │ │ │ │ │Agresiva │
│ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │mucoase │
├─┴───────────────────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Alcoolii: │În asociere cu │Bactericid│Toxicitate │Precipita │
│Alcoml izopropilic, │alte clase chimice│Fungicid │scăzută │proteinele │
├─────────────────────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│etilic 70-90% │ │Parţial │Nu e coroziv│Cost ridicat │
│ │ │virulicid │ │ │
├─────────────────────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Fenolii: │Dezinfectia │Bactericid│Nu e coroziv│Miros │
│ │suprafeţelor, │Virulicid │Mai puţin │caracteristic│
│ │instrumentelor │Fungicid │inactivati │Toxici │
│ │ │ │de materia │Caustici │
│ │ │ │organică │Alergizanti │
│ │ │ │decât alte │ │
│ │ │ │clase │ │
└─────────────────────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┘


                                 -------



Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici



(click aici pentru a vedea toate aplicatiile CTCE)






Parteneri:

Contact

Bd. Decebal, nr. 32
Piatra Neamt
Romania
0233-211.020 , 218.110, 210.290, 210.291
0233.206.575

Contact Me

Urmariti-ne pe

Facebook