Doriti o forma actualizata, la zi, a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !
Forma consolidată la data 29.08.2014
Pret: 13,00 RON cu TVA



Actul este prezentat in forma neactualizata!

Puteti sa consultati o forma actualizata la data 29.08.2014, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act din dreapta.








 METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007
de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1
EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 126 bis din 21 februarie 2007

--------
    *) Aprobata de Ordinul nr. 157 din 01.02.2007, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 21.02.2007.


                     PARTEA I - ANVELOPA CLADIRII

                       Indicativ Mc 001/1 - 2006

    I. ANVELOPA CLADIRII

    CUPRINS

    I.1. Obiect
    I.2. Domeniu de aplicare
    I.3. Bibliografie
    I.4. Terminologie şi notatii
    I.5. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei cladirilor şi a parametrilor de performanţă termohigroenergetica asociate acestora
    I.6. Parametri de climat exterior specifici pentru aplicarea metodologiei
    I.7. Elemente privind conceptia constructiv-arhitecturala, generală şi de detaliu, care influenţează performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al insoririi şi al iluminatului natural
    I.8. Regimuri de utilizare a cladirilor şi influenţa acestora asupra performantei energetice
    I.9. Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performanţă termica, energetica şi de permeabilitate la aer a anvelopei cladirilor
    I.10. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanţă termica a elementelor de anvelopa aflate în contact cu solul
    I.11. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termica, energetica şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei cladirilor şi pentru ansamblul acesteia
    I.12. Evaluarea influentei sistemelor solare pasive şi a sistemelor de protecţie solara asupra performantei energetice a cladirii
    I.13. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic şi vizual
    I.14. Particularitati de aplicare a metodologiei pentru cladirile existente care urmeaza a fi modernizate termic şi energetic

    ANEXE:

    Anexa A5 (cap. 5) - Caracteristicile termotehnice ale materialelor de
                        construcţie
    Anexa A7 (cap. 7) Elemente privind conceptia constructiv-arhitecturala
                      care influenţează performantele cladirii sub aspect
                      termic, al ventilarii naturale, al însoririi şi al
                      iluminatului natural
      Anexa A7.1 Elemente de conducere, trecere şi de control al luminii
      Anexa A7.2 Variatia luminii naturale
      Anexa A7.3 Raportul dintre aria ferestrelor şi aria pardoselii
                 încaperilor în functie de destinaţia acestora/functiuni
      Anexa A7.4 Valori informative ale coeficientului de reflexie pentru
                 diverse materiale sau suprafete
      Anexa A7.5 Rezolvari volumetrice particulare
      Anexa A7.6 Performanta termica a anvelopei
      Anexa A7.7 Optimizarea luminarii naturale a spatiilor interioare
      Anexa A7.8 Tipuri de spatii interioare
      Anexa A7.9 Clasificarea cladirilor în raport cu pozitia în mediul
                 construit
    Anexa A9.3 (cap. 9) Calculul numeric automat - metoda de calcul pentru
                    determinarea rezistentelor termice corectate - validarea
                    programelor de calcul
    Anexa A9.4 (cap. 9) Performanta termica a ferestrelor, usilor şi obloanelor
    Anexa A9.6 (cap. 9) Tabele cu valori ale intensitatii radiatiei solare
    Anexa A10 (cap. 10) Parametri de performanţă termica a elementelor de
                        anvelopa în contact cu solul şi temperaturi ale
                        spatiilor subzonelor secundare ale cladirilor
    Anexa A11 (cap. 11) Temperatura punctului de roua pentru diferite
                        temperaturi şi umiditati relative ale aerului interior
    Anexa A12 (cap. 12) Metoda de calcul pentru evaluarea influentei sistemelor
                        de protecţie solară asupra performantei energetice a
                        cladirii
    Anexa A13.1 (cap. 13) Valoarea iluminarii pentru cerinţe specifice ale
                          functiunilor spatiului interior
    Anexa A13.2 (cap. 13) Înălţimea planului util pentru functiuni uzuale
    Anexa A14 (cap. 14) Metoda de calcul simplificata pentru determinarea
                       rezistentelor termice corectate la cladirile existente
                        - Tabele cu valori precalculate pentru coeficientii
                       de corectie r.

    I. ANVELOPA CLADIRII

    I.1. Obiect
    Reglementarea tehnica are ca obiectiv stabilirea unei metode coerente de evaluare şi certificare a performantei energetice atât pentru cladirile noi, cat şi pentru cele existente, având diverse functiuni, transpunand în România prevederile
Directivei Parlamentului European şi a Consiliului European 2002/91/CE privind performanta energetica a cladirilor prin Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor.
    Partea I stabileste metodologia de determinare a caracteristicilor higrotermoenergetice ale elementelor care alcătuiesc anvelopa cladirii - subsistem al produsului cladire (elemente de construcţie exterioare, în contact direct cu aerul exterior şi cu solul, sau elemente de construcţie interioare care delimiteaza spatiul încalzit faţă de spatii mai puţin incalzite), în vederea utilizarii lor în partea a II-a, care vizeaza caracterizarea celorlalte subsisteme ale produsului cladire care sunt instalatiile şi echipamentele cladirii şi în partea a III-a, care trateaza metoda de intocmire a auditului energetic al cladirii şi a certificatului de performanţă energetica a cladirii.
    Prezenta reglementare este elaborata în conformitate cu cap. III
art. 4 din Legea nr. 372/2005 şi se referă atât la cladirile nou-construite, cat şi la cele existente care urmeaza a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic sau pentru care urmeaza să se elaboreze un certificat de performanţă energetica în condiţiile legii.
    În prezenta parte I a reglementarii, la stabilirea performantei energetice a unei cladiri se au în vedere urmatoarele aspecte:
    - alcatuirea elementelor de construcţie ale anvelopei cladirii;
    - vechimea cladirii (la cladiri noi, la cladiri existente etc.);
    - volumetria cladirii (de exemplu: raportul dintre aria anvelopei cladirii şi volumul de aer încălzit, raportul dintre perimetrul construit şi aria construita, gradul de vitrare etc.);
    - amplasarea cladirii pe teritoriul tarii şi în cadrul unei localităţi: influenţa pozitiei şi orientarii cladirilor, inclusiv a parametrilor climatici exteriori;
    - sistemele solare pasive şi dispozitivele de protecţie solara;
    - condiţiile de climat interior;
    - condiţiile de iluminat natural;
    - destinaţia, functiunea şi regimul de utilizare a cladirii.
    Reglementarea tehnica stabileste, de asemenea, cerinţele de performanţă şi valorile normate/valori de referinţa ale nivelurilor de performanţă termica ale cladirii şi elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa cladirii, diferentiate pentru diversele categorii şi tipuri de cladiri, zone climatice etc.
    Reglementarea ofera, de asemenea, şi un instrument pentru:
    - verificarea realizării unui nivel de confort higrotermic şi a unor condiţii igienico-sanitare corespunzătoare pentru utilizatori, precum şi a unor condiţii corespunzătoare desfăşurării activităţii şi proceselor tehnologice la cladirile industriale;
    - evaluarea gradului de izolare termica a cladirii în raport cu valorile de referinţa stabilite în scopul reducerii consumului de energie termica în exploatare şi a protectiei mediului prin reducerea emisiilor poluante în atmosfera.
    I.2. Domeniu de aplicare
    Prevederile prezentei reglementari se aplică la urmatoarele categorii de cladiri (noi şi existente):
    - cladiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau insiruite, tip duplex etc.);
    - cladiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri);
    - birouri;
    - crese, gradinite, camine, internate;
    - cladiri de invatamant;
    - spitale, policlinici;
    - hoteluri şi restaurante;
    - cladiri pentru sport;
    - cladiri pentru servicii de comert;
    - alte tipuri de cladiri consumatoare de energie (de exemplu: cladiri industriale cu regim normal de exploatare).
    Prevederile prezentei reglementari nu se aplică la urmatoarele categorii de cladiri:
    - cladiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate conform legii, fie au valoare arhitecturala sau istorica deosebită, cărora dacă li se aplică cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
    - cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
    - cladiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi cladiri nerezidentiale din domeniul agricol care necesita un consum redus de energie;
    - cladiri nerezidentiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;
    - cladiri independente, cu o suprafaţa utila mai mica de 50 mp;
    - cladiri cu regim special de exploatare.
    Prevederile prezentei reglementari nu se aplică cladirilor şi incaperilor la care se impun cerinţe speciale ale regimului de temperaturi şi de umiditate, cum sunt: spatiile frigorifice, cele cu mediu agresiv etc.
    Prevederile prezentei reglementari se utilizeaza la determinarea parametrilor de calcul stabiliti în partea a II-a şi în partea a III-a.
    Între modelele de calcul folosite în cele 3 părţi trebuie să existe o riguroasa corespondenta.
    Metodologia prevăzută în prezenta reglementare tehnica se va utiliza la stabilirea/verificarea performantei energetice a cladirilor (PEC) noi şi existente în vederea elaborarii certificatului de performanţă energetica a cladirii, precum şi la analiza termica şi energetica, respectiv intocmirea auditului energetic al cladirilor care urmeaza a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic.
    I.3. Bibliografie
    [1] Metodologie de calcul a performantei energetice a cladirilor. Partea a II-a. Instalatiile de incalzire şi apa calda de consum, inclusiv izolarea acestora, instalatia de climatizare, ventilatia şi ventilatia naturala, instalatia de iluminat integrată a cladirii, condiţiile de climat interior, sisteme solare active şi alte sisteme de incalzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabila, electricitate produsa prin cogenerare, centrale de incalzire şi de racire de cartier sau de bloc;
    [2] Auditul şi certificatul de performanţă energetica ale cladirii;
    [3] NP 008-97 - Normativ privind igiena compozitiei aerului în spatii cu diverse destinatii, în functie de activităţile desfăşurate, în regim de iarna-vara;
    [4] SR EN 410:2003 - Sticla pentru constructii. Determinarea caracteristicilor luminoase şi solare ale vitrajelor;
    [5] SR EN 673:2000 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul;
    [6] SR EN 673:2000aa1:2002 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul;
    [7] SR EN 673:2000aa1:2002aa2:2004 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul;
    [8] SR EN ISO 832:2002 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit;
    [9] SR EN ISO 832:2002aaC:2002 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit;
    [10] SR EN ISO 832:2002aaC:2002aaC:2003 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit;
    [11] SR ISO 6240:1998 - Standarde de performanţă în cladiri. Continut şi prezentare;
    [12] SR ISO 6241:1998 - Standarde de performanţă în cladiri. Principii de elaborare şi factori de luat în considerare;
    [13] SR EN ISO 6946:1998 - Părţi şi elemente de construcţie. Rezistenta termica şi transmitanta termica. Metoda de calcul;
    [14] SR EN ISO 6946:1998aa1:2004 - Părţi şi elemente de construcţie. Rezistenta termica şi transmitanta termica. Metoda de calcul;
    [15] SR EN ISO 7345:2002 - Izolatie termica. Marimi fizice şi definitii;
    [16] SR ISO 7730:1007 - Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de confort termic;
    [17] SR EN ISO 9251:2002 - Izolatie termica. Condiţii de transfer de căldură şi proprietăţi ale materialelor. Vocabular;
    [18] SR EN ISO 9288:2002 - Izolatie termica. Transfer de căldură prin radiatie. Marimi fizice şi definitii;
    [19] SR EN ISO 9346:1998 - Izolatie termica. Transfer de masa. Marimi fizice şi definitii;
    [20] SR EN ISO 10077-1:2002 - Performanta termica a ferestrelor, usilor şi obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1: Metoda simplificata;
    [21] SR EN ISO 10077-2:2004 - Performanta termica a ferestrelor, usilor şi obloanelor. Calculul transmitantei termice - Partea 2: Metoda generală;
    [22] SR EN ISO 10211-1:1998 - Punti termice în constructii. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. Partea 1: Metode generale de calcul;
    [23] SR EN ISO 10211-1:1998aaC:2003 - Punti termice în constructii. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. Partea 1: Metode generale de calcul;
    [24] SR EN ISO 10211-2:2002 - Punti termice în constructii. Calculul fluxurilor termice şi temperaturilor superficiale. Partea 2: Punti termice liniare;
    [25] SR EN ISO 10456 - Materiale şi produse pentru constructii. Proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate şi de proiectare;
    [26] SR EN ISO 12524 - Materiale şi produse pentru constructii. Proprietăţi higrotermice. Valori de proiectare tabelate;
    [27] SR EN 13363-1:2003 - Dispozitive de protecţie solara aplicata vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara şi luminoasa. Partea 1: Metoda simplificata;
    [28] SR EN 13363-2:2006 - Dispozitive de protecţie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara şi luminoasa, Partea 2: Metoda detaliata de calcul;
    [29] SR EN ISO 13370:2003 - Performanta termica a cladirilor. Transferul termic prin sol. Metode de calcul;
    [30] SR EN 13788:2002 - Performanta higrotermica a componentelor şi elementelor de construcţie. Temperatura superficiala interioara pentru evitarea umiditatii superficiale critice şi condensului interior. Metoda de calcul;
    [31] SR EN 13789: - Performanta termica a cladirilor. Coeficient de pierderi de căldură prin transfer. Metoda de calcul;
    [32] SR EN ISO 13790:2004 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea spatiilor;
    [33] SR EN ISO 13791:2006 - Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii, fără climatizare. Criterii generale şi proceduri de validare;
    [34] SR EN ISO 13792:2006 - Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii, fără climatizare. Metode de calcul simplificate;
    [35] SR EN ISO 14683:2004 - Punti termice în cladiri. Transmitanta termica liniara. Metode simplificate şi valori aproximate.
    [36] SR EN ISO 15927-1:2004 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare şi anuale ale elementelor meteorologice simple;
    [37] SR EN ISO 15927-4:2004 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru incalzire şi racire;
    [38] SR EN ISO 15927-5:2006 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termica de proiectare pentru încălzirea spatiilor;
    [39] SR EN 27726:1996 - Ambiante termice. Aparate şi metode de măsurare a marimilor fizice;
    [40] SR 1907-1/1997 - Instalaţii de incalzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescriptii de calcul;
    [41] SR 1907-2/1997 - Instalaţii de incalzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare de calcul;
    [42] SR 1907-3/1997 - Instalaţii de incalzire. Necesarul de căldură de calcul. Determinarea necesarului de căldură de calcul al serelor simplu vitrate;
    [43] SR 4839/1997 - Instalaţii de incalzire. Numărul anual de grade-zile;
    [44] STAS 6648/2-82 Instalaţii de ventilare şi climatizare. Parametri climatici exteriori.
    [45] STAS 6221-1989 - Cladiri civile, industriale şi agrozootehnice. Iluminatul natural al incaperilor - Prescriptii de calcul
    [46] STAS 4908-1985 - Cladiri civile, industriale şi agrozootehnice. Arii şi volume convenţionale.
    La elaborarea metodologiei s-a avut în vedere respectarea prevederilor din urmatoarele acte legislative:
    -
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii
    -
Legea privind performanta energetica a cladirilor nr. 372/2005
    I.4. Terminologie şi notatii
    Reglementarea tehnica utilizeaza terminologie, simboluri şi concepte armonizate cu cele utilizate în standardele europene de referinţa.
    I.4.1. Terminologie
    Termenii utilizati în prezenta reglementare tehnica sunt:
    Cladire: ansamblu de spatii cu functiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa cladirii, inclusiv instalatiile aferente, în care energia este utilizata pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul cladire defineste atât cladirea în ansamblu, cat şi părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.
    Anvelopa cladirii: totalitatea suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale, care delimiteaza volumul interior (încălzit) al unei cladiri, de mediul exterior sau de spatii neincalzite din exteriorul cladirii.
    Performanta energetica a cladirii (PEC) - energia efectiv consumata sau estimată pentru a raspunde necesitatilor legate de utilizarea normala a cladirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, racirea, ventilarea şi iluminatul. Performanta energetica a cladirii se determina conform unei metodologii de calcul şi se exprima prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculeaza luandu-se în considerare izolatia termica, caracteristicile tehnice ale cladirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea cladirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa cladirilor invecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alti factori, inclusiv climatul interior al cladirii, care influenţează necesarul de energie.

    Flux termic (f2'd6): cantitatea de căldură transmisa la sau de la un sistem, raportata la timp.
    Densitatea fluxului termic (q): fluxul termic raportat la suprafaţa prin care se face transferul caldurii.
    Conductivitate termica de calcul (lambda): valoare a conductivitatii termice a unui material sau produs de construcţie, în condiţii interioare şi exterioare specifice, care poate fi considerata ca fiind caracteristica pentru performanta acelui material sau produs când este incorporat intr-o parte de construcţie.
    Strat termic omogen: strat de material izotrop, de grosime constanta, având caracteristici termice care sunt uniforme sau care pot fi considerate ca fiind uniforme.
    Punte termica: portiune din anvelopa unei cladiri, în care valoarea fluxului termic este sensibil modificata ca urmare a faptului ca izotermele nu sunt paralele cu suprafetele elementelor de construcţie. Parte a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa cladirii în care fluxul termic este mai intens decat în rest, fiind modificat printr-o:
    a) penetrare totala sau parţială a anvelopei cladirii de către materiale cu o conductivitate termica diferita şi/sau
    b) schimbare în grosimea structurii şi/sau
    c) diferenţa între suprafetele interioare şi exterioare, cum exista la intersectiile între perete/pardoseala/tavan.
    Punte termica liniara: punte termica având o secţiune uniforma în lungul uneia din cele trei axe ortogonale.
    Coeficient de cuplaj termic (L): fluxul termic în regim stationar, raportat la diferenţa de temperatura între doua medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic, printr-un element de construcţie.
    Rezistenta termica (R): valoare a rezistentei termice a unui produs de construcţie, în condiţii exterioare şi interioare specifice, care pot fi considerate ca fiind caracteristice pentru performanta acelui produs când este incorporat intr-o parte de construcţie. Diferenţa de temperatura raportata la densitatea fluxului termic, în regim stationar.
    Coeficient de transfer termic (U): Transmitanta termica: fluxul termic în regim stationar, raportat la suprafaţa şi la diferenţa de temperatura dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta a unui sistem. Inversul rezistentei termice.
    Transmitanta termica liniară (psi): termen de corectie care introduce influenţa liniara a unei punti termice, în calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L.
    Transmitanta termica punctuala (Khi): termen de corectie care introduce influenţa punctuala a unei punti termice, în calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L.
    Calcul unidirectional (1D): model de calcul termotehnic simplificat, în care se considera ca liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construcţie.
    Calcul bidimensional (2D): model de calcul termotehnic, în care se tine seama de influenţa puntilor termice liniare şi care se bazeaza pe un calcul plan, bidimensional, al campului de temperaturi.
    Calcul tridimensional (3D): model de calcul termotehnic, în care se tine seama de influenţa tuturor puntilor termice - liniare şi punctuale - şi care se bazeaza pe un calcul spatial, tridimensional, al campului de temperaturi.
    Lucrari de renovare: lucrari de modernizare efectuate asupra anvelopei cladirii şi/sau a instalaţiilor de incalzire, apa calda de consum, electrice şi iluminat, gaze naturale, ventilatie şi climatizare, ale caror costuri depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladirii, sau lucrari de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa cladirii.
    Regim (termic) stationar: ipoteza conventionala de calcul termotehnic, în cadrul careia se considera ca temperaturile nu variaza în timp.
    Strat omogen: strat de grosime constanta, având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme.
    Strat cvasiomogen: strat alcătuit din două sau mai multe materiale, având conductivităţii termice diferite, dar care poate fi considerat ca un strat omogen, cu o conductivitate termica echivalenta.
    Suprafaţa adiabatica: suprafaţa prin care nu se produce niciun transfer termic.
    Izoterme: curbe care unesc punctele având aceleasi temperaturi, determinate pe baza unui calcul al campului plan, bidimensional de temperaturi.
    Coeficient de emisie (Epsilon): fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în aceleasi condiţii de temperatura.
    Temperatura suprafetei interioare: temperatura suprafetei interioare a unui element al anvelopei.
    Temperatura medie radianta: temperatura superficiala uniforma a inchiderii unei incinte cu care un ocupant ar schimba aceeasi cantitate de căldură prin radiatie ca şi în cazul unei incinte reale, caracterizata de temperaturi uniforme diferite ale inchiderii.
    Temperatura operativa: temperatura uniforma a inchiderii unei incinte cu care un ocupant ar schimba aceeasi cantitate de căldură prin radiatie şi convectie ca şi în cazul unei incinte reale neuniforme.
    Componenta cerului: raportul dintre acea parte a iluminarii într-un punct al unui plan dat care este receptata direct de la cer (sau printr-o sticlă limpede), a cărui repartitie a luminantelor este presupusa sau cunoscuta, şi iluminarea pe un plan orizontal, provenind fără obstructii, de la semisfera cerului.
    Componenta reflectata externa: raportul dintre acea parte a iluminarii într-un punct al unui plan dat din interior determinate de primirea directa a luminii de la suprafetele exterioare iluminate direct sau indirect de către cer, a cărui repartitie a luminantelor este presupusa sau cunoscuta, şi iluminarea pe un plan orizontal, provenind fără obstructii, de la semisfera cerului.
    Componenta reflectata interna: raportul dintre acea parte a iluminarii într-un punct al unui plan dat din interior determinate de fluxul reflectat de către suprafetele interioare iluminate direct sau indirect de către cer, a cărui repartitie a luminantelor este presupusa sau cunoscuta, şi iluminarea pe un plan orizontal, provenind fără obstructii, de la semisfera cerului.
    Factorul de lumina naturala: raportul dintre iluminarea într-un punct al unui plan dat, datorita luminii incidente directe sau indirecte a cerului, pentru care repartitia luminantelor este presupusa sau cunoscuta, şi iluminarea pe un plan orizontal când lumina provine de la semisfera cerului fără obturari. La aceasta marime este exclusa contribuţia solara directa la cele doua valori ale iluminarilor considerate. Influentele geamurilor, petelor etc. sunt incluse. În calculele iluminatului interior, contribuţia luminii solare directe trebuie să fie luata în considerare separat.
    I.4.2. Notatii
    Simbolurile şi unitatile de măsura ale principalilor termeni utilizati sunt prezentate în tabelul 4.1. iar indicii sunt dati în tabelul 4.2.1
    Se foloseşte sistemul international de unităţi de măsuri (ŞI), în care:

    1 W = 0,860 kcal/h = 1J/s
    1 mp K/W = 1,163 mph °C/kcal
    1W/(mcK) = 0,860 kcal/(mch °C)
    1Wh = 3600 J = 0,860 kcal

    Tabelul 4.2.1 - Marimi, simboluri şi unităţi de măsura

┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Simbol │ Marime │ Unitate │
│ │ │de măsura │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│f2α │difuzivitate termica; aporturi specifice de căldură │ │
│ │(de la surse interioare) │mp/s; W/mp│
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│A │arie │ mp │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│b │latime (a unui element de construcţie) │ m │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│c │căldură specifică masica │ J/(kgK) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│C │capacitate termica │ J/K │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│d │grosime │ m │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│D │diametru │ m │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│e │eficacitate luminoasa │ lm/W │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│E │energie; iluminare │ J; lx │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 3D │factor de temperatura la intersectia puntilor termice │ - │
│f │liniare │ │
│ Rsi │ │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 2D │factor de temperatura al unei punti termice liniare │ - │
│f │ │ │
│ Rsi │ │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 1D │factor de temperatura al unei placi plane cu rezistenta │ - │
│f │termica uniforma │ │
│ Rsi │ │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│g │acceleratie gravitationala │ m/sý │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│g(s) │factor de transmisie a energiei solare totale │ - │
│ │(factor solar) │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│g(ι) │factor de ponderare a temperaturii │ - │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│I │intensitate a radiatiei solare │ W/mp │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│I(c,ă) │intensitate luminoasa │ cd │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│h │coeficient de transfer termic superficial; │ W/(mpK); │
│ │înălţime; entalpie │ m; J/kg │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│H │coeficient de pierderi termice prin transmisie (al unei │ W/K │
│ │cladiri/zone) coeficient de transfer termic │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│H(tau) │coeficient de pierderi termice prin transmisie │ W/K │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│H(ă) │coeficient de pierderi termice datorate improspatarii │ │
│ │aerului/prin ventilare │ W/K │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│l │lungime │ m │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│L │coeficient de cuplaj termic │ W/K; │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 2D │coeficient de cuplaj termic liniar │ W/(m*K) │
│L │ │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│m │masa │ kg │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│. │debit masic │ kg/s │
│M │ │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│n(α) │numar de schimburi de aer pe ora │ h^-1 │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│P │Perimetru; putere │ m, W │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│p │presiune │ Pa │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│Delta(p) │diferenţa de presiune │ Pa │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│Delta(T) │diferenţa de temperatura │ K │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│p(s) │ presiune de saturatie a vaporilor de apa │ Pa │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│p(ă) │presiune parţială a vapor ilor de apa │ Pa │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│q │densitate de flux termic (flux termic unitar) │ W/mp │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│Q │căldură │ J │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│Dzeta(Rsi│raport al diferentelor de temperatura │ - │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│R(j) │rezistenta la transmisie termica a unui strat omogen j │ mpK/W │
│ │(din alcatuirea unui element de construcţie) │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ R(s) │rezistenta la transfer termic superficial (interior / │ │
│(R(şi), │exterior) │ mpK/W │
│(R(se) │ │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ R(α) │rezistenta termica a unui strat de aer (neventilat) │ mpK/W │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ R │rezistenta termica totala (de la mediu la mediu, în zona│ mpK/W │
│ │de camp a unui element de construcţie) │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ R' │rezistenta termica corectata (a unui element/subansamblu│ │
│ │de construcţie) │ mpK/W │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │transmitanta termica unidirectionala/coeficient │ │
│ U │unidirectional de transmisie termica prin suprafaţa (de │ W/(mp*K)│
│ │la mediu la mediu, în zona de camp a unui element de │ │
│ │construcţie) │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ U' │transmitanta termica corectata/coeficient corectat de │ W/(mp*K)│
│ │transmisie termica prin suprafaţa (a unui element/ │ │
│ │subansamblu de construcţie) │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ v │viteza │ m/s │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ V │volum │ mc │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ . │ │ │
│ V │debit volumic │ mc/s │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ t │timp │ s │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ T │temperatura absoluta (termodinamica) │ K │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ T(c) │temperatura cerului (temperatura boltii ceresti) │ K │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│DeltaT │diferenţa de temperatura │ K │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│Khi │umiditate absoluta │ g/kg │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│cos(phi) │factor de putere │ - │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ phi │umiditate relativa │ % │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 'd6 │fluxtermic │ W │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ Eta │randament │ - │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ α │coeficient de absorbtie a radiatiei solare (al │ - │
│ │unei suprafete) │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ epsilon │emisivitate a unei suprafete (pentru radiatia termica) │ - │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ ι │temperatura, în grade Celsius │ °C │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ ι(r) │temperatura a punctului de roua │ °C │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ Rho │densitate (masa volumica) │ kg/mc │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ psi │transmitanta termica liniara /coeficient de transmisie │ W/(m*K)│
│ │termica liniara (a unei punti termice liniare) │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ Khi │transmitanta termica punctuala/coeficient de transmisie │ W/K │
│ │termica punctuala (a unei punti termice punctuale) │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│lambda │conductivitate termica │ W/(m*K)│
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│Lambda │conductanta termica │ W/(mp*K)│
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│sigma │constanta Stefan-Bolzman (sigma = 5,67x10^-8) │W/(mp*K^4)│
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ Tau │constanta de timp, factor de corectie a temperaturii │ │
│ │exterioare │ s,- │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ æ │factor al rezistentei la permeabilitate la vapori; │ -;kg/(ms)│
│ │coeficient dinamic de viscozitate │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ Rho(f) │coeficient de reflectie a radiatiei solare directe, │ - │
│ │ al unei ferestre │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ Tau(f) │coeficient de transmisie a radiatiei solare directe, │ - │
│ │al unei ferestre │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ α(f) │coeficient de absorbtie a radiatiei solare totale, │ - │
│ │al unei ferestre │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ tau(p) │coeficient de transmisie a radiatiei solare totale, │ - │
│ │al unui perete │ │
└─────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘


    NOTĂ:
    În cadrul relatiilor de calcul utilizate în prezenta reglementare tehnica s-au pastrat notatiile utilizate în standardele europene.

               Tabelul 4.2.2 - Indici
┌───────┬───────────────────────────────────────────┐
│ i │interior │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ e │exterior │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ cd │conductie │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ cv │convectie │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ r │radiatie │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ s │suprafaţa; solar │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ f2ι │temperatura │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ t │timp │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ T │temperatura │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ f │rama (toc+cercevea) │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ g │vitraj │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ w │fereastra, tamplarie │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ p │perete; presiune; prim it, panou opac │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ V │volum │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ v │viteza │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ ac │apa calda menajera │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ a │activ │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ zi │zilnic │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ sp │specific │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ max │maxim │
├───────┼───────────────────────────────────────────┤
│ min │minim │
└───────┴───────────────────────────────────────────┘


   Exponenti

   ID se referă la un model geometric uni-dimensional
   2D se referă la un model geometric bi-dimensional
   3D se referă la un model geometric tri-dimensional


    NOTĂ:
    Se foloseşte sistemul international de măsura (ŞI), cu urmatoarele precizări:
    - pentru temperaturi, se utilizeaza grade Celsius (°C), iar pentru diferente de temperaturi - Kelvini (K);
    - pentru timp, se utilizeaza pe lângă secunda (s) şi ora (h); pentru putere, se utilizeaza atât W, cat şi J/s.

    I.5. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei cladirilor şi a parametrilor de performanţă termo-higro-energetica asociaţi acestora
    I.5.1. Elemente componente ale anvelopei cladirii
    - clasificare în raport cu pozitia în cadrul sistemului cladire:
       - elemente exterioare în contact direct cu aerul exterior (ex: peretilor exteriori, inclusiv suprafaţa adiacenta rosturilor deschise);
       - elemente interioare care delimiteaza spatiile incalzite de spatii adiacente neincalzite sau mai puţin incalzite (ex: peretii şi planşeele care separa volumul cladirii de spatii adiacente neincalzite sau mult mai puţin incalzite, precum şi de spatiul rosturilor închise);
       - elemente în contact cu solul;
    - clasificare în functie de tipul elementelor de construcţie:
       - opace (ex: partea opaca a peretilor exteriori, inclusiv suprafaţa adiacenta rosturilor);
       - elemente vitrate - elemente al caror factor de transmisie luminoasa este egal sau mai mare de 0,05 (de exemplu: componentele transparente şi translucide ale peretilor exteriori şi acoperişurilor - tamplaria exterioara, peretii vitrati şi luminatoarele);
    - clasificare în functie de pozitia elementelor de construcţie în cadrul anvelopei cladirii:
       - verticale - elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60 grade (ex: peretilor exteriori);
       - orizontale - elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60 grade (de exemplu planşeele de peste ultimul nivel, de sub poduri, planşeele de peste pivnite şi subsoluri neincalzite, planşeele care delimiteaza cladirea la partea inferioara, faţă de mediul exterior - bowindouri, ganguri de trecere ş.a).
    I.5.2. Conventii de stabilire a caracteristicilor dimensionale ale elementelor de anvelopa necesare pentru calculul valorilor parametrilor de performanţă termica a acestora.
    I.5.2.1. Anvelopa unei cladiri este alcatuita dintr-o serie de suprafete prin care are loc transfer termic.
    I.5.2.2. Aria anvelopei cladirii - A - reprezentand suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale cladirii, prin care are loc transfer termic, se calculeaza cu relaţia:

    A=f2ΣA(j) [mp] (5.2.1)

    în care :
    Aj ariile elementelor de construcţie care intră în alcatuirea anvelopei cladirii;

    Aria anvelopei se determina având în vedere exclusiv suprafetele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale, ignorand existenta elementelor de construcţie interioare (peretii interiori structurali şi nestructurali, precum şi planşeele intermediare).
    I.5.2.3. Volumul cladirii - V - reprezinta volumul delimitat de suprafetele perimetrale care alcătuiesc anvelopa cladirii, reprezinta volumul încălzit al cladirii, cuprinzand atât incaperile incalzite direct (cu elemente de incalzire), cat şi incaperile incalzite indirect (fără elemente de incalzire), dar la care căldură patrunde prin peretii adiacenti, lipsiti de o termoizolatie semnificativa. În acest sens se considera ca facand parte din volumul cladirii: camari, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scarii, putul liftului şi alte spatii comune.
    Mansardele, precum şi incaperile de la subsol, incalzite la temperaturi apropiate de temperatura predominanta a cladirii, se includ în volumul cladirii.
    Nu se includ în volumul cladirii:
    - incaperile cu temperaturi mult mai mici decat temperatura predominanta a cladirii, de exemplu la cladirile de locuit - camerele de pubele;
    - verandele, precum şi balcoanele şi logiile, chiar în situaţia în care ele sunt închise cu tamplarie exterioara.
    La cladirile cu terasa, în cazul în care casa scarii se ridica peste cota generală a planşeului terasei, peretii exteriori ai acesteia se considera ca elemente ale anvelopei cladirii.
    La cladirile cu acoperiş inclinat, în situaţiile în care casa scarii continua peste cota generală a planşeului podului, ca elemente delimitatoare, spre exterior, se considera peretii dintre casa scarii şi pod şi planşeul sau acoperişul de peste casa scarii.
    La casa scarii de la parter, precum şi la holurile de intrare în cladire care au planşeul inferior denivelat, determinarea volumului şi a suprafetei anvelopei precum şi a suprafeţelor tuturor elementelor de construcţie care separa aceste spatii, de subsol şi de aerul exterior (pereti, planşee, rampe, podeste), se face cu luarea în consideratie a acestei denivelari.

                                     x

    Ca principiu general, suprafetele elementelor de construcţie perimetrale care alcătuiesc împreună anvelopa cladirii, se delimiteaza de mediile exterioare prin fetele interioare ale elementelor de construcţie.
    Lungimile, inaltimile şi ariile, pe ansamblul cladirii, se determina şi se verifica cu relatiile:

    P=f2Σl(j); H=ΣH(j); A=ΣA(j)

    Volumul cladirii - V - este delimitat de aria anvelopei şi este egal cu suma volumelor tuturor incaperilor din cladire:

    V=f2ΣV(j) [mc] (5.2.2)

    I.5.2.4. Lungimile puntilor termice liniare (1) se masoara în functie de lungimile lor reale, existente în cadrul ariilor A determinate mai sus; în consecinţa ele sunt delimitate la extremitati de conturul suprafeţelor respective.
    Puntile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu să fie luate în considerare la determinarea parametrilor "l" şi "psi" sunt, în principal, urmatoarele:
    - intersectia dintre peretii exteriori şi planşeul de terasa (în zona aticului sau a cornişei);
    - intersectia dintre peretii exteriori şi planşeul de pod (în zona streşinii);
    - intersectia dintre peretii exteriori şi planşeul peste subsolul neincalzit (în zona soclului);
    - intersectia dintre peretii exteriori şi placa pe sol (în zona soclului);
    - colturile verticale (ieşinde şi intrande) formate la intersectia dintre doi pereti exteriori ortogonali;
    - puntile termice verticale de la intersectia peretilor exteriori cu peretii interiori structurali (de ex. stalpişori din beton armat monolit protejati sau neprotejati, peretii din beton armat adiacenti logiilor, ş.a);
    - intersectia peretilor exteriori cu planşeele intermediare (în zona centurilor şi a consolelor din beton armat monolit, ş.a.);
    - placile continue din beton armat care traverseaza peretii exteriori la balcoane şi logii;
    - conturul tamplariei exterioare (la buiandrugi, solbancuri şi glafuri verticale).
    I.5.3. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termica a materialelor
    I.5.3.1. Caracteristicile higrotermice ale materialelor de construcţie utilizate la evaluarea performantelor energetice ale cladirilor sunt:

    > conductivitatea termica, lambda, în W/(m*K);
    > căldură specifică masica, c, în J/(kg*K);
    > factorul de permeabilitate la vapori de apa/rezistenta la vapori de apa, f2æ.

    I.5.3.2. Conductivitate termica de calcul este valoarea conductivitatii termice a unui material sau produs de construcţie, în condiţii specifice, care poate fi considerate ca fiind caracteristica pentru performanta acelui material, atunci când este incorporat într-un element de construcţie.
    Conductivitatea termica de calcul se stabileşte pe baza conductivitatii termice declarate, avandu-se în vedere condiţiile reale de exploatare referitoare la temperatura şi umiditatea materialului (document recomandat SR EN ISO 10456).
    Pentru condiţiile climatice din tara noastra conductivitatea termica de calcul este definita pentru o temperatura medie de 0°C şi o umiditate de exploatare stabilita conform urmatoarelor conventii:
    - pentru materialele nehigroscopice (care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricatie), conductivitatea termica de calcul este conductivitatea termica a materialului aflat în stare uscata;
    - pentru materialele higroscopice, conductivitatea termica de calcul este conductivitatea termica corespunzătoare umiditatii de echilibru a materialului aflat într-un mediu ambiant cu temperatura de 23°C şi umiditatea relativa de 50%.
    - pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decat aerul, conductivitatea termica de calcul este conductivitatea termica a materialului aflat în stare uscata, după un interval de timp de imbatranire, specific pentru fiecare tip de material.
    I.5.3.3. Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori, f2æ, al unui material este o marime adimensionala care arata de cate ori stratul de material este mai puţin permeabil decat un strat de aer de aceeaşi grosime. Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei cladirii la riscul de condens interstitial.
    I.5.3.4. La evaluarea performantelor termice ale cladirilor, caracteristicile higrotermice de calcul ale materialelor de construcţie se vor considera astfel:
    - pentru materialele traditionale aflate în regim normal de exploatare şi la care, în urma analizei termice, nu s-au constatat degradari: conform datelor din Anexa A5.
    - pentru materialele la care, în urma analizei termice, s-a constatat creşterea umiditatii peste umiditatea de echilibru, conductivitatea termica de calcul se va stabili astfel:
       - prin conversia conductivitatii de calcul corespunzătoare regimului normal de exploatare (definit la pct. 5.3.2) la condiţiile reale constatate (document recomandat SR EN ISO 10456), atunci când se dispune de date privind umiditatea reala a materialului;
       - prin utilizarea coeficientilor de majorare a conductivitatii termice prezentati în tabelul 5.3.2, atunci când nu se dispune de date privind umiditatea reala a materialului;
    - pentru materialele termoizolante noi, altele decat cele date în anexa A5, conform datelor din tabelul 5.3.1;
    - pentru alte materiale, care nu sunt cuprinse în anexa A5 sau în tabelul 5.3.1, conductivitatea termica de calcul se va stabili pe baza conductivitatii termice declarate de producător (document recomandat SR EN ISO 10456), luandu-se în considerare condiţiile reale de exploatare. Totodata, pentru a tine seama de influenţa asupra valorilor declarate a incertitudinii de măsurare, a reprezentativitatii eşantioanelor pe care se fac masurarile, a modificarii în timp a grosimii şi a compozitiei materialelor, pentru materialele termoizolante se recomanda majorarea cu 20% a conductivităţilor termice declarate.

    Tabelul 5.3.1 - Caracteristici higrotermice ale unor materiale termoizolante

┌─────┬─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┐
│ │ │ Densitate │ Conduc-│Factorul│
│ Nr. │ Tip de material │ aparenta │tivitate│rezis- │
│ crt.│ │ Rho │termica │tentei │
│ │ │ │ de │la per- │
│ │ │ │ calcul │meabili-│
│ │ │ │ lambda │tate la │
│ │ │ │ │vapori │
│ │ │ │ │ f2æ(D)│
│ │ ├────────────┼────────┼────────┤
│ │ │ kg/mc │ W/(mK) │ - │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤
│ 1 │Produse din vata minerala (din roca) │
├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤
│ 1.1 │Clasa A1 │ 18≤ p < 25 │ 0,046 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 1.2 │Clasa A2 │ 25≤ p < 35 │ 0,040 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 1.3 │Clasa A3 │ 35≤ p < 60 │ 0,038 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 1.4 │Clasa A4 │ 60≤ p < 100│ 0,037 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 1.5 │Clasa A5 │100≤ p < 160│ 0,038 │ 2 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 1.6 │Clasa A6 │160≤ p ≤ 200│ 0,040 │ 2 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤
│ 2 │Produse din vata de sticlă │
├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤
│ 2.1 │Clasa B1 │ 7≤ p < 9,5│ 0,047 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 2.2 │Clasa B2 │9,5≤ p <12,5│ 0,042 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 2.3 │Clasa B3 │12,5≤ p <18 │ 0,039 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 2.4 │Clasa B4 │ 18≤ p < 25 │ 0,037 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 2.5 │Clasa B5 │ 25≤ p < 50 │ 0,035 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 2.6 │Clasa B6 │ 50≤ p < 80 │ 0,034 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│ 2.7 │Clasa B7 │ 80≤ p ≤ 120│ 0,036 │ 1 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤
│ 3 │Materiale plastice celulare │
├─────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3.1 │Polistiren expandat │
├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤
│3.1.1│Clasa P1 │ 9≤ p < 13 │ 0,046 │ 30 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│3.1.2│Clasa P2 │13≤ p < 16 │ 0,042 │ 30 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│3.1.3│Clasa P3 │16≤ p < 20 │ 0,040 │ 30 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│3.1.4│Clasa P4 │20≤ p < 25 │ 0,038 │ 30 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│3.1.5│Clasa P5 │21≤ p < 35 │ 0,035 │ 60 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│3.1.6│Clasa P6 │35≤ p ≤ 50 │ 0,033 │ 60 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤
│3.2 │Polistiren extrudat │
├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤
│3.2.1│Placi fără gaz inclus altul decat aerul │ 28≤ p ≤ 40 │ 0,042 │ 150 │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│3.2.2│Placi expandate cu hydrofluorocarburi │ 25≤ p ≤ 40 │ 0,035 │ 150 │
│ │HCFC │ │ │ │
├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤
│3.3 │Produse din spumd rigida de poliuretan │
├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤
│3.3.1│Placi debitate din blocuri spumate │ 37≤ p ≤ 65 │ 0,041 │ 60 │
│ │continuu şi expandate cu HCFC │ │ │ │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│3.3.2│Placi spumate continuu sau debitate │ 15< p ≤ 30 │ 0,040 │ 60 │
│ │din blocuri spumate expandate fără gaz │ │ │ │
│ │inclus altul decat aerul │ │ │ │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│3.3.3│Placi spumate continuu injectate între │ │ │ │
│ │doua panouri rigide │ │ │ │
│ │ - expandate cu HCFC │ 37≤ p ≤ 60 │ 0,033 │ 60 │
│ │ - expandate fără gaz inclus altul decat │ 37≤ p ≤ 60 │ 0,037 │ 60 │
│ │ aerul │ │ │ │
├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤
│3.4 │Sticla celulara │110≤ p ≤ 140│ 0,050 │ 20.000 │
└─────┴─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┘


    Tabelul 5.3.2 - Coeficienti de majorare a conductivitatii termice a materialelor de construcţie în functie de starea şi vechimea lor

┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ │Coeficient de│
│ Material │ Starea materialului │ majorare │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Zidarie din caramida sau blocuri│vechime ≥ 30 ani │ │
│ceramice │ - în stare uscata │ 1,03 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de condens │ 1,15 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de igrasie │ 1,30 │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Zidarie din blocuri de b.c.a. │vechime ≥ 20 ani │ │
│sau betoane uşoare │ - în stare uscata │ 1,05 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de condens │ 1,15 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de igrasie │ 1,30 │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Zidarie din piatra │vechime ≥ 20 ani │ │
│ │ - în stare uscata │ 1,03 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de condens │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de igrasie │ 1,20 │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Beton armat │ - afectat de condens │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectat de igrasie │ 1,10 │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Beton cu agregate usoare │vechime ≥ 30 ani │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare uscata │ 1,03 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectat de condens │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectat de igrasie │ 1,20 │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Tencuiala │vechime ≥ 20 ani │ │
│ │ - în stare uscata │ 1,03 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de condens │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de igrasie │ 1,30 │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Pereti din paianta sau chirpici │vechime ≥ 10 ani │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare uscata, fără │ │
│ │ degradari vizibile │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare uscata, cu │ │
│ │ degradari vizibile │ │
│ │ (fisuri, exfolieri) │ 1,15 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectati de igrasie, condens│ 1,30 │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Vata minerala în vrac, saltele, │vechime ≥ 10 ani │ │
│pasle │ - în stare uscata │ 1,15 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de condens │ 1,30 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare umeda datorita │ │
│ │ infiltratiilor de apa │ │
│ │ (în special la │ 1,60 │
│ │ acoperisuri) │ │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Placi rigide din vata minerala │vechime ≥ 10 ani │ │
│ │ - în stare uscata │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectată de condens │ 1,20 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare umeda datorita │ │
│ │ infiltratiilor de apa │ │
│ │ (în special │ 1,30 │
│ │ la acoperisuri) │ │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Polistiren expandat │vechime ≥ 10 ani │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare uscata │ 1,05 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectat de condens │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare umeda datorita │ │
│ │ infiltratiilor de apa │ │
│ │ (în special │ 1,15 │
│ │ la acoperisuri) │ │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Polistiren extrudat │vechime ≥ 10 ani │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare uscata │ 1,02 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectat de condens │ 1,05 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare umeda datorita │ │
│ │ infiltratiilor de apa │ │
│ │ (în special │ 1,10 │
│ │ la acoperisuri) │ │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Poliuretan rigid │vechime ≥ 10 ani │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare uscata │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectat de condens │ 1,15 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare umeda datorita │ │
│ │ infiltratiilor de apa │ │
│ │ (în special │ 1,25 │
│ │ la acoperisuri) │ │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Spuma de poliuretan aplicata │vechime ≥ 10 ani │ │
│în situ │ - în stare uscata │ 1,15 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - cu degradari vizibile │ │
│ │ datorita expunerii la │ │
│ │ radiatiile UV │ 1,20 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare umeda datorita │ │
│ │ infiltratiilor de apa │ │
│ │ (în special │ 1,25 │
│ │ la acoperisuri) │ │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Elemente din lemn │vechime ≥ 10 ani │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare uscata, fără │ │
│ │ degradari vizibile │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare uscata, cu │ │
│ │ degradari vizibile (fisuri, │ 1,20 │
│ │ microorganisme) │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare umeda │ 1,30 │
├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤
│Placi din aschii de lemn liate │vechime ≥ 10 ani │ │
│cu ciment │ - în stare uscata │ 1,10 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - afectate de condens │ 1,20 │
│ ├───────────────────────────────┼─────────────┤
│ │ - în stare umeda datorita │ │
│ │ infiltratiilor de apa │ │
│ │ (în special la │ 1,30 │
│ │ acoperisuri) │ │
└────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴─────────────┘


    I.5.4. Parametri de performanţă caracteristici elementelor de anvelopa necesari la evaluarea performantei energetice a cladirilor
    Parametrii de performanţă caracteristici elementelor de anvelopa, necesari pentru evaluarea performantei energetice a cladirilor sunt:
    - rezistente termice unidirectionale (R), respectiv transmitante termice unidirectionale (U),
    - rezistente termice (R'), respectiv transmitante termice (U') corectate cu efectul puntilor termice; raportul dintre rezistenta termica corectata şi rezistenta termica unidirectionala (r),
    - rezistente termice corectate, medii, pentru fiecare tip de element de construcţie perimetral, pe ansamblul cladirii (R'm);
    - rezistenta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (R'M); respectiv transmitanta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (U'cladire)
    Alti parametri utilizati sunt:
    - indicele de inertie termica D,
    - rezistenta la difuzia vaporilor de apa,
    - coeficientii de inertie termica (amortizare, defazaj),
    - coeficientul de absorbtivitate a suprafetei corelat cu culoarea şi starea suprafetei,
    - factorul optic pentru vitraje,
    - raportul de vitrare etc.
    Se determina urmatorii parametri:
    - Rezistentele termice corectate ale elementelor de construcţie (R'), respectiv transmitanţele termice corectate (U') - cu luarea în considerare a influentei puntilor termice, permitand:
       - compararea valorilor calculate pentru fiecare incapere în parte, cu valorile normate/de referinţa: rezistentele termice, minime necesare din considerente igienico-sanitare şi de confort (R'nec);
       - compararea valorilor calculate pentru ansamblul cladirii (R'm), cu valorile normate/de referinţa: rezistentele termice minime, normate, stabilite în mod convenţional, în scopul economisirii energiei în exploatare (R'min); respectiv compararea valorilor calculate pentru ansamblul cladirii (U'm), cu transmitanţele termice maxime, normate/de referinţa, stabilite în mod convenţional, în scopul economisirii energiei în exploatare (U'max);
    - Rezistenta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (R'M); respectiv transmitantei termice corectate, medii, a anvelopei cladirii (U'cladire); aceşti parametri se utilizeaza pentru determinarea consumului anual de energie total şi specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite) pentru încălzirea spatiilor la nivelul sursei de energie a cladirii - conform Metodologiei partea a II-a şi prevederilor din reglementarea tehnica: Auditul şi certificatul de performanţă energetica ale cladirii.
    - Temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de construcţie, permitand:
       - verificarea riscului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de roua;
       - verificarea condiţiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV şi PPD, în functie de temperaturile medii de pe suprafetele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale.
    Pentru evitarea riscului de aparitie a unor fenomene legate de confortul interior şi condiţiile minime igienico-sanitare, se atrage atenţia asupra importantei efectuării urmatoarelor verificări:
    - evaluarea comportarii elementelor de construcţie perimetrale la fenomenul de condens superficial;
    - evaluarea comportarii elementelor de construcţie perimetrale la difuzia vaporilor de apa;
    - evaluarea stabilitatii termice a elementelor de construcţie perimetrale şi a incaperilor.
    - evaluarea indicilor globali de confort termic PMV şi PPD şi indicatorii disconfortului local - determinarea cărora, la cladirile de locuit existente, este facultativa; oportunitatea efectuării acestei verificări se va stabili de la caz la caz.
    I.6. Parametri de climat exterior specifici pentru aplicarea metodologiei
    I.6.1. Definitii
    În prezenta parte 1 a metodologiei se utilizeaza urmatorii parametri climatici exteriori:
    - temperatura aerului exterior, în °C;
    - temperatura exterioara de proiectare pentru iarna, în °C;
    - umiditatea relativa a aerului exterior, în %,
    - intensitatea radiatiei solare, în W/mp,
    - viteza vantului de referinţa, în m/s.
    Temperatura aerului exterior este temperatura aerului data de termometrul uscat, masurata conform metodologiei stabilite de Organizaţia Mondiala de Meteorologie (WMO).
    Temperatura exterioara de proiectare pentru iarna este temperatura aerului exterior cu o anumita perioada de revenire, utilizata la determinarea sarcinii termice de proiectare a unei cladiri.
    Umiditatea relativa a aerului exterior este raportul dintre presiunea vaporilor de apa din aerul umed şi presiunea de saturatie a vaporilor la aceeaşi temperatura şi se calculeaza cu relaţia:

                p
     Phi = ───────────────
             P(sat)(f2ι)

    în care:

    Phi = umiditatea relativa a aerului, în %;
    p = presiunea vaporilor de apa, în Pa;
    P(sat)(f2ι) = presiunea de saturatie a vaporilor, corespunzătoare temperaturii T, calculate cu relatiile:

                       17,269*f2ι
    P(sat) = 6,105*exp(────────) pentru ι ≥ 0; (6.1.2)
                       237,3+ι

                       21,875*ι
    P(sat) = 6,105*exp(────────) pentru ι < 0; (6.1.3)
                       265,5+ι

    Intensitatea radiatiei solare este fluxul radiant pe suprafaţa generat prin receptarea radiatiei solare pe un plan având o inclinare şi orientare oarecare. În functie de condiţiile de receptare, intensitatea radiatiei solare poate fi: totala, directa, difuza, reflectata, globală.
    Intensitatea radiatiei solare totala este intensitatea radiatiei solare generata prin receptarea pe un plan oarecare a radiatiei totale de la întreaga emisfera.
    Intensitatea radiatiei solare directe este intensitatea radiatiei solare generata prin receptarea radiatiei solare care provine dintr-un unghi solid care inconjoara concentric discul solar aparent.
    Intensitatea radiatiei solare difuze este intensitatea radiatiei solare generata prin receptarea radiatiei solare disperse dinspre intrega bolta cereasca, cu excepţia unghiului solid care este utilizat la masurarea intensitatii radiatiei solare directe.
    Intensitatea radiatiei solare reflectate este intensitatea radiatiei generata prin receptarea radiatiei solare globale reflectata în sus de un plan orientat în jos.
    Intensitatea radiatiei solare globală este intensitatea totala a radiatiei solare, masurata pe un plan orizontal.
    Viteza vantului de referinţa este definita ca fiind viteza vantului masurata la o înălţime de 10 m deasupra nivelului solului, în camp deschis, fără obstacole în imediata apropriere şi se calculeaza ca valoarea medie, pe o perioadă de la 10 minute până la o ora, a valorilor instantanee.
    I.6.2. Tipuri de date necesare
    Datele necesare pentru stabilirea parametrilor de climat exterior utilizati în prezenta metodologie sunt:
    - Temperatura aerului exterior:
       - valori medii orare în anul climatic reprezentativ;
       - valori medii lunare;
       - valori convenţionale.
    - Umiditatea relativa a aerului exterior
    - Intensitatea radiatiei solare
    - Viteza medie a vantului
    Utilizarea acestor tipuri de valori ale parametrilor climatici prezentati mai sus se precizeaza la locul potrivit în diferitele etape ale calculului performantei energetice a cladirilor.
    În cazul în care sunt disponibile date, aceste valori pot fi extrase din tabele sau harti realizate prin prelucrarea datelor meteorologice în conformitate cu reglementarile tehnice în vigoare (document recomandat SR EN 15927-1).
    În lipsa unei baze de date climatice complete, se pot utiliza valorile date în urmatoarele documente recomandate:
    - SR 4839-1997 (temperaturi medii lunare);
    - STAS 6648/2-82 (temperaturi medii zilnice pentru lunile de vara, intensitatea radiatiei solare);
    - SR 1907/1-97 (viteza conventionala a vantului de calcul, în functie de zona eoliana).
    Temperaturile exterioare convenţionale de calcul se considera în conformitate cu harta de zonare climatica a teritoriului României, pentru perioada de iarna. SR 1907-1/97 cuprinde aceasta harta, conform careia teritoriul României se imparte în 4 zone climatice, astfel:
    - zona I f2ι(e) = - 12°C
    - zona II ι(e) = - 15°C
    - zona III ι(e) = - 18°C
    - zona IV ι(e) = - 21°C

    I.6.3. Metode de prelucrare a datelor climatice
    Stabilirea valorilor parametrilor necesari pentru calculul performantei energetice a cladirilor se va face pe baza datelor masurate conform metodologiei stabilite de Organizaţia Mondiala de Meteorologie şi prelucrate în conformitate cu reglementarile tehnice în vigoare (documente recomandate: SR EN 15927/1 şi SR EN 15927/5).
    I.7. Elemente privind conceptia constructiv - arhitecturala, generală şi de detaliu, care influenţează performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al insoririi şi al iluminatului natural.
    Cerinţele minime de performanţă energetica a cladirilor se stabilesc pentru diferitele categorii de cladiri, aparţinând principalelor pachete de programe arhitecturale în care se încadrează cladirile rezidentiale cladirile publice şi cele de productie, atât pentru cele noi, cat şi pentru cele existente. Cerinţele ţin seama dacă cladirile şi-au pastrat functiunea pentru care au fost proiectate sau au suferit refunctionalizare în cadrul ciclului de viaţa.
    I.7.1. Clasificarea cladirilor în raport cu pozitia în mediul construit tine seama de:
       - Amplasament (acces, vecinatati, insorire/umbrire, expunere la vant, condiţionari impuse de peisajul natural s.a.);
       - Orientarea în raport cu punctele cardinale şi faţă de vantul dominant;
       - Pozitia faţă de vecinatati (cladiri, obstacole naturale etc.)
    La stabilirea performantei energetice a unei cladiri şi la elaborarea certificatului energetic al acesteia, fie ca este vorba de o cladire noua sau de una existenta, se va ţine seama de o serie de date care intervin în faza de proiectare, cu considerarea eventualelor modificari. În Anexa A7.9 se fac o serie de precizări.
    I.7.2. Elemente arhitecturale şi de construcţie care influenţează performanta energetica a cladirii din punct de vedere termic şi al iluminatului natural.
    Obiectivul dezirabil, în condiţiile actuale ale schimbarii climatice, care afectează tot globul pamantesc, rămâne cel prin care se realizează controlul insolarii cladirii: umbrire pe timp de vara şi insorire pe timpul iernii.

    Echilibrarea heliotermica (reducerea pierderilor de căldură în sezonul rece şi reducerea câştigului de căldură în sezonul cald prin conformarea volumetriei cladirii şi orientare) - reducerea necesarului de energie pentru încălzirea sau racirea unui spatiu depinde de compactitatea cladirii şi orientarea faţă de punctele cardinale, de forma volumetrica a cladirii şi de raportul dintre volum suprafaţa - exprimat prin indicele de forma al cladirii pentru o anumita amplasare geografica.

    Fig. 7.2.1.1
    Favorizarea ventilarii naturale utilizand racirea adiabatica a anvelopei pentru care s-a prevăzut paravanul cu sprinklere

--------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 7.2.1.1 - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 23 (a se vedea imaginea asociata).

    I.7.2.1. Rezolvari volumetrice particulare (volumetrii compacte, cladiri U, L, Y etc. decupaje în volumetrie etc.)
    Au fost facute urmatoarele constatari:
    - Pentru cladirile U, L, H, Y aportul maxim anual de energie solara pe suprafaţa de fereastra orientata Sud - Sud-Est la 18° spre Est faţă de axa Nord-Sud este de 255,9 kWh/mp, în timp ce spre Vest este de 88,9 kWh/mp, iar spre Est este de 42,9 kWh/mp.
    - În cazul unei constructii de forma compacta, pentru optimizarea relatiei insorire - necesarul de căldură în realizarea confortului interior cladirii exista un raport optim între lungimea şi latimea în plan a suprafetei construite, care este de 1:1,6. Exista un raport limita de 1:2,4 dintre laturile dreptunghiului ipotetic ce delimiteaza suprafaţa construita la sol, dar acesta devine eficient numai cu condiţia schimbarii de direcţie către Sud - Est a planului, după ce a fost depăşit raportul de 1:1,6 a portiunii de plan orientate către Sud. În ceea ce priveşte volumetria compacta a cladirii, considerand 100% necesarul energiei consumate în menţinerea temperaturii de confort în interiorul unei constructii de forma unui cub, procentul creşte spre 200% odata cu diviziunea intregului în opt cuburi componente şi recompunerea lor în diferite scheme de organizare. În raport cu energia consumata în interiorul cubului pentru menţinerea temperaturii de confort considerata 100%, o construcţie sub forma de semicalota sferică consuma numai 96%, o cladire cilindrică, 98%, în timp ce pentru un spatiu piramidal este necesar un consum de energie de 112%.(Anexa A7.5)
    Performanta termica a anvelopei (Anexa A7.6) se realizează prin:
    - controlul marimii golurilor, geometria ferestrelor, tipul de etanseizare al tamplariilor şi creşterea performantelor acestora, selectarea tipurilor de geamuri, utilizarea sistemelor de umbrire (interior şi exterior), optimizarea luminarii naturale şi controlul stralucirii, reducerea pierderilor de căldură şi a câştigului de căldură;
    - optimizarea izolarii termice în vederea reducerii consumului de energie necesar pentru încălzirea sau racirea spatiilor interioare cladirii (pierderi sau caştig de căldură prin anvelopa cladirii);
    - utilizarea calităţii de masa termica a anvelopei cladirii;
    - asigurarea integritatii anvelopei cladirii astfel încât să se asigure confortul termic şi să se previna condensul (utilizarea corecta a barierei de vapori şi evitarea puntilor termice).
    Procesul de evaporare poate fi exploatat cu succes în racirea adiabatica a anvelopei (fig. 7.2.1.1) cladirilor în sistem pasiv, caz în care se apeleaza la tehnologii cu ajutorul cărora se produce dispersia fina a apei sau utilizarea apei ca agent de racire a spatiilor interioare şi se asociaza altor tipuri de tehnologii integrate în elementele constructive (planşee, pardoseli). Sunt folosite oglinzile de apa (ajutate şi ele în procesul de racire adiabatica de fantani arteziene sau alte instalaţii) sau sunt create special suprafete inundate imediat lângă construcţie.
    Stocajul termic în masa construcţiei este un concept important al proiectarii ecologice integrate. De fapt fiecare spatiu ce adaposteşte o functiune, faciliteaza prin convectie (prin intermediul aerului interior) schimbul termic către suprafetele ce-l delimiteaza, pereti interiori, planşee sau anvelopa cladirii, spre exterior. Acestea se afla intr-o stare continua de schimb de radiatii reciproce (radiatie directa sau difuza ce patrunde prin intermediul ferestrei, lumina artificiala, ocupantii, diferite alte obiecte sau dotari interioare).

    Fig. 7.2.1.2 Concept de ventilare şi luminare naturala

--------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 7.2.1.2 - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociata).

    Turnurile termice (fig. 7.2.1.2) puncteaza volumetria, strabatand nivelurile şi pot fi asociate unor spatii care necesita ventilare fortata (cladirile rezolvate pe plan adanc, birourile peisagere etc.); de asemenea, pe timpul verii ele pot asigura buna ventilare în sistem pasiv sau pot functiona în sistem mixt pasivaactiv; în acest din urmă caz, unele dintre ele vor fi concepute ca prize de aer şi prevăzute cu tehnologie integrate de purificarea aerului. Acest tip de asigurare a ventilarii devine necesară în anumite regiuni caracterizate de un grad ridicat de poluare sau în zone susceptibile de a prezenta poluarea aerului în condiţii meteorologice nefavorabile (vant dinspre directia unor zone ce prezinta un grad ridicat de poluare industriala, de exemplu). Caracterul lor versatil şi anume acela de a se constitui pe timpul iernii în masa structurala de stocaj poate fi speculat prin asocierea cu spatii anexa şi prin pozitionarea în cadrul configurarii spatiale, care să permită receptionarea directa, pe fiecare nivel, a energiei radiante solare.
    I.7.2.2. Tipuri de spatii interioare: spatii functionale principale ale programului arhitectural, spatii tampon (circulatii, spatii anexa, spatii care cer luminare zenitala), spatii versatile sau convertibile (sere, poduri), spatii tranzitorii (porticuri, prispe), spatii care comunică (spatii publice - pasaje, atriumuri).
    Spatiile tampon orientate spre Nord, Nord-Est şi Nord-Vest sunt spatii care în mod obişnuit indeplinesc aceasta functiune: windfang, vestibul, casa scarii, coridoare, bai şi grupuri sanitare, garaje etc. dar şi alte tipuri de spatii destinate activităţilor care reclama lumina zenitala (sali de laborator, ateliere de pictura etc.) sau spatii functionale polivalente.
    Spatiile versatile sau convertibile (Anexa A7.8): sere, atriumuri, pasaje, poduri etc. fie ca adapostesc functiuni specifice programului, fie ca insereaza construcţiei spatii complementare acesteia, indeplinesc în acelaşi timp, inafara rolului functional şi rolul de capcane solare.
    Terasele acoperite şi închise pe timp de iarna, dar deschise pe timpul verii, orientate spre Sud, cunoscute ca sere sunt considerate spatii versatile sau convertibile şi prezinta valente ecologice materiale apreciate mai ales pentru suplimentarea suprafetei anvelopei care poate primi tehnologie proactiva.
    În aceiaşi categorie se inscriu podurile / mansardele, a caror invelitoare este conceputa cu un sistem de protecţie termica eficient şi de asemenea spatiile tranzitorii interior - exterior, fie ca este vorba de curti interioare prin intermediul cărora se asigura functie de pozitionarea în cadrul planului, buna ventilare pe timpul sezonului cald sau prezervarea unui microclimat propice pe timpul sezonului rece, fie ca este vorba de pergole, portice etc. Logiile, prispele şi foişoarele închise cu materiale transparente pot fi considerate de asemenea spatii versatile.
    Spatiul care comunică este mai mult decat un simbol şi implicit este incarcat de valoare ecologica non-materiala. Strada interioara care corespunde coridorului de distribuţie spre spatiile propriu-zise ale programului (cladirea şcolii poate fi socotita reprezentativa în acest caz), va cuceri de multe ori prin extensie, functie de dimensiuni, şi calificativul de atrium (în cazul altor programe publice -cladiri de birouri, sedii administrative, bănci etc.). Din punct de vedere al valorii ecologice materiale, aceasta va fi conceputa astfel încât să se asigure o buna luminare - zenitala prin luminatorul central - să se realizeze temperatura de confort interior printr-o optima cooperare cu masa structurala interioara şi o buna ventilare prin judicioasa amplasare a turnurilor termice.
    Microclimatul poate fi ameliorat prin prevederea spatiilor de tranzitie exterior - interior (prispe, foişoare, terase deschise şi acoperite, pergole) şi al spatiilor exterioare din imediata vecinatate a construcţiei - amenajari exterioare peisagere sau arhitecturale (terase, plantatii - gradina, alei - dalaje, terenuri de sport, oglinzi de apa etc.).
    Fiecare spatiu care corespunde unei anumite activităţi din cadrul temei programului arhitectural va fi gandit, din punct de vedere tehnic, în colaborarea cu mediul climatic.

    Fig. 7.2.3 Spatiu de tranzitie - terasa acoperita umbrita, amplasata spre Sud

-------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 7.2.3 - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 25(a se vedea imaginea asociata).

    I.7.2.3. Intranduri, ieşinduri, balcoane, cornise, ancadramente
    Pentru a putea profita pe timpul iernii de aportul caloric al razelor Soarelui, în interiorul spatiului construit orientat spre Sud, este necesar sa apreciem adancimea logiilor, balcoanelor sau a copertinelor şi dimensiunea golurilor implicit înălţimea parapetului ferestrelor. Acelaşi lucru trebuie urmarit pentru prevenirea impactului razelor Soarelui asupra fatadelor orientate Sud, în perioadele de canicula. Dacă notam cu L adancimea logiei, balconului sau a copertinei şi cu H înălţimea cunoscuta a golului atunci putem afla dimensiunea L utilizand urmatoarea formula de calcul:

    L = H(tg)f2â, unde â este chiar latitudinea locului

    Tehnologiile brise-soleil-urilor orizontale sau verticale se bazeaza pe aceasta formula. Pentru cazurile nefavorabile intalnite mai ales în arhitectura care trebuie să răspundă constrangerilor impuse de contextul locului, în condiţii de orientare Vest şi de supraincalzire a fatadei sunt insuficiente şi nerecomandate elemente de umbrire orizontale sau verticale. Este necesară combinarea acestor doua elemente concomitent cu inclinarea lor în plan orizontal sau vertical.
    Se recomanda consultarea unei harti a insoririi, care pune în evidenta cele doua coordonate importante ale Soarelui: altitudinea şi azimutul specifice unor latitudini într-un ecart de 5°, pentru fiecare luna a anului şi pentru fiecare ora a zilei. Construcţia grafica care combina unghiul de umbrire orizontal cu unghiul de umbrire vertical poarta numele de masca umbririi.
    Proiectarea fatadelor umbrite se poate realiza şi cu ajutorul unor programe de calculator specializate. Tehnologiile de umbrire fixe reprezinta un compromis şi sunt indicate cele reglabile mecanic pentru a realiza o umbrire eficienta. Din studii a reieşit ca utilizarea jaluzelelor şi obloanelor salveaza 10% din energie necesară realizării confortului interior.
    I.7.2.4. Structura şi flexibilitate functionala
    Modulul repetabil al structurii definit de axele cladirii, împreună cu asocierea punctelor umede (bai, grupuri sanitare, bucatarie etc.) pot conduce la flexibilitate functionala - element definitoriu în cazul reabilitarilor cu refunctionalizare a cladirilor. Acest aspect trebuie gandit în stransa legătură cu repartizarea tuturor elementelor descrise la pet 7.2.2 care sunt specifice în controlul pasiv al unei cladiri. În cazul turnurilor termice şi al partiurilor cu adancimi mari, proiectarea structurii de rezistenta trebuie să răspundă flexibilitatii functionale.
    I.7.3. Recomandari privind utilizarea resurselor locale la realizarea cladirilor.
    Se recomanda utilizarea urmatoarelor materiale şi produse fabricate pe plan local datorita faptului ca se conserva energia inglobata şi se reduce consumul de resurse naturale:
    - materiale recuperate şi fabricate din deşeuri;
    - produse şi materiale reciclabile;
    - materiale din surse regenerabile;
    - materiale nepoluante;
    - materiale rezistente în timp cu un ciclu de viaţa de cel puţin 50 de ani;
    - materiale care pot fi reutilizate, reciclabile sau sunt biodegradabile.
    I.7.4. Factorii care determina iluminarea naturala a incaperilor din punct de vedere arhitectural
    Performanta energetica a unei cladiri include aspecte privind iluminatul natural, o rezolvare optima prezentand numeroase beneficii, inclusiv o economie considerabila de energie prin reducerea necesarului de iluminat artificial (electric), incalzire şi racire. Un spatiu cu iluminat natural corespunzător şi cu un sistem de control al iluminatului artificial poate să conduca la obtinerea unei economii de energie electrica în cadrul iluminatului cladirii de 30 - 70%.
    Tendinta actuala este de integrare a luminii naturale şi a luminii artificiale, având permanent în vedere obtinerea unui mediu luminos confortabil, atât din punct de vedere cantitativ, cat şi calitativ. O integrare optima a celor două componente echivaleaza cu performante tehnologice, prin care orice variatie a luminii naturale este corectata automat, în sens pozitiv sau negativ, fie prin iluminatul artificial, fie prin sistemele de protecţie solara.
    Strategia de iluminat natural are în vedere:
    - caracteristicile luminii naturale în functie de amplasament
    - vecinatatile construite şi neconstruite (vegetatie, relief))
    - tipul cladirii (atrium, liniar, nucleu central, curte interioara, celular, grupat, "open space"
    etc.).
    Principalii factori arhitecturali care determina iluminarea naturala a incaperilor şi care intră în ecuatiile de calcul pentru iluminatul natural al unui spatiu interior (document recomandat STAS 6221-89) sunt;
    - orientarea cladirii faţă de punctele cardinale;
    - marimea, pozitia şi caracteristicile ferestrelor;
    - raportul dintre aria ferestrelor şi aria pardoselii incaperilor în functie de destinaţia acestora/functiuni;
    - efectele de reflexie (în legătură cu amenajarile peisagere exterioare - de exemplu peluza sau pavaj ai cu finisajele cladirilor invecinate);
    - distributia luminii - controlata prin planul urbanistic (regimul de înălţime al cladirii stabilit în functie de unghiul de cer şi latimea strazii) sau prin dimensionarea ferestrelor (pentru evitarea contrastului şi a fenomenului de orbire);
    - finisajul suprafeţelor interioare (pereti, pardoseala, tavan).
    I.7.4.1. Orientarea cladirii faţă de punctele cardinale
    Lumina naturala poate fi accesibila pentru orice orientare, dar trebuie realizate studii speciale în ceea ce priveşte dimensiunile suprafeţelor vitrate, tipul de sticlă folosit, protectia solara optima pentru fiecare punct cardinal în parte. Din punct de vedere al strategiei iluminatului natural, orientarea optima trebuie gandita pentru fiecare functiune în parte, ţinând cont de caracteristicile fiecarui punct cardinal:
    - sud - aport de radiatie luminoasa şi termica; protectia solara este cel mai uşor de realizat, prin elemente orizontale; orientare indicată pentru sistemele solare pasive
    - nord - aport de radiatie luminoasa, nu şi termica
    - est şi vest - protecţie solara mai greu de realizat, datorita unghiurilor variate ale soarelui
    I.7.4.2. Conceptia spatial - volumetrica
    Volumetria arhitecturala de ansamblu şi rezolvarile de detaliu determina rolul elementelor constructive în relaţie cu lumina naturala (Anexa A7.1):
    - elemente de conducere (galerie, portic, atrium, curte de lumina, sere);
    - elemente de transmisie (ferestre, luminatoare, sere);
    - elemente de control (suprafete separatoare, ecrane flexibile, ecrane rigide, filtre solare, elemente obturante).
    I.7.4.3. Marimea, pozitia şi caracteristicile ferestrelor
    În functie pozitia suprafetei vitrate, iluminatul natural se clasifica în (Anexa A7.1):
    - iluminat lateral - suprafaţa vitrata este inclusa în fatada (verticala)
    - iluminat zenital - suprafaţa vitrata se afla la partea superioara (orizontala) a unui spatiu interior
    - iluminat global - suprafete complexe, de tip sera
    Exista o variatie semnificativa a nivelului de iluminare naturala în functie de dispunerea ferestrelor: lateral pe o parte, lateral pe doua părţi, diferite solutii de iluminat zenital (fig. 1 - Anexa A7.2).
    De asemenea, pentru aceeaşi dimensiune de fereastra, exista variatii ale nivelului luminii naturale în functie de pozitionarea pe verticala a golului respectiv (de mentionat ca înălţimea parapetului trebuie corelata cu cerinţele de siguranţă în exploatare pentru fiecare caz în parte) (fig. 2 - Anexa A7.2).
    I.7.4.4. Raportul dintre aria ferestrelor şi aria pardoselii incaperilor în functie de destinaţia acestora/functiuni
    La constructiile civile, la incaperile la care se apreciaza ca iluminarea nu este riguros legata de producţia şi destinaţia incaperii, realizarea condiţiilor de iluminare se verifica, în mod aproximativ, pe baza raportului dintre aria ferestrelor incaperilor şi aria pardoselii acesteia, conform datelor din tabelul din Anexa A7.3.
    Pentru incaperile la care iluminarea este legata de producţia şi destinaţia incaperii şi care a fost stabilita prin calcul, va trebui ca valorile rezultate sa satisfaca şi condiţiile din Anexa A7.3, care se vor considera minimale.
    I.7.4.5. Efectele de reflexie
    Efectele de reflexie ce pot influenţa aportul de lumina naturala într-un spatiu provin din trei mari categorii:
    - mediul exterior neconstruit - vegetatie, dalaje, trotuarul de garda al construcţiei, suprafete de apa, fantani arteziene
    - fatadele construcţiilor invecinate - finisajul fatadelor invecinate (reflectanta mare pentru culori deschise, pastelate), elemente reflectante (panouri sticlă, placaje metalice etc.)
    - elemente ale cladirii studiate - elemente constructive de protecţie solara dispuse la exterior, dimensiunile ferestrelor
    I.7.4.6. Distributia luminii - controlata prin planul urbanistic
    În cazul în care se analizeaza performanta energetica a unei cladiri se tine seama de o serie de caracteristici avute în vedere la proiectare (asupra cărora se poate interveni prin corectare sau amplificarea efectului):
    - Regimul de înălţime al cladirii este stabilit prin studii de insorire, în functie de un minim de ore de lumina necesar pentru vecinatatea cea mai defavorabila (ţinând cont de functiunea pe care aceasta o are).
    - La stabilirea inaltimii cladirilor, se recomanda ca în planurile de sistematizare să se tina seama de latimea strazii, astfel ca unghiul de cer sa nu depăşească limitele de la 27° la 45° pentru latimea de strada de 6m la 20m.
    - La dimensionarea ferestrelor se va avea în vedere asigurarea uniformitatii luminii în incapere, pentru evitarea contrastului şi fenomenului de orbire (document recomandat: STAS 6221-89)
    I.7.4.7. Finisajul suprafeţelor interioare
    Finisajele interioare ale peretilor, pardoselilor şi mobilierul sau alte elemente de amenajare interioara devin suprafete reflectante, contribuind la iluminatul natural al incaperilor în functie de culoare şi textura (Anexa A7.4).
    În cazul când în încăperi reflexia se datorează şi altor suprafete, în afară de zugraveala peretilor şi tavanului, valoarea factorului mediului global de sporire prin reflexie se poate stabili prin calcul.
    I.7.4.8. Tehnologii contemporane
    Preocuparile contemporane de integrare a luminii naturale cu iluminatul artificial, au condus la noi tehnologii de captare şi introducere a luminii naturale în zone ale cladirilor, precum şi numeroase tehnologii integrate anvelopei (în special suprafeţelor vitrate) pentru controlul iluminatului natural:
    - tuburile de lumina - dispozitive care capteaza, transmit lumina naturala printr-un sistem de suprafete reflectante şi o distribuie uniform printr-un difuzor microprismatic în spatiile interioare care nu beneficiaza de suprafete vitrate
    - sistem de captare cu heliostat cu oglinda - sistem de reflexii pentru transmiterea luminii în zonele de interes
    - elemente optice holografice - elemente incluse în anvelopa cladirii, care realizează controlul energiei solare, prin redirectionarea radiatiei solare directe şi indirecte
    - ferestre inteligente cu pelicula de cristale de polimeri pentru controlul reflectantei geamului prin intermediul unui dispozitiv de monitorizare şi autoreglare integrat în panoul de sticlă; geamuri electrocromice cu transmisie variabila a luminii
    - sisteme de control al luminii naturale, necesar datorita caracterului variabil al acesteia şi un sistem de control al luminii artificiale suplimentare necesare în fiecare moment
    - instrumente de proiectare asistată a iluminatului natural, utilizabile în faza initiala a proiectelor pentru dimensionarea optima a ferestrelor, astfel încât să se obtina o performanta energetica şi ambientala superioara
    I.8. Regimuri de utilizare a cladirilor şi influenţa acestora asupra performantei energetice
    I.8.1. Clasificarea cladirilor în functie de regimul lor de ocupare
    În functie de regimul de ocupare, cladirile se impart în două categorii:
    - cladiri cu ocupare continua - în care intra cladirile a caror functionalitate impune ca temperatura mediului interior sa nu scada, în intervalul "ora 0 - ora 7" cu mai mult de 7°C sub valoarea normala de exploatare;
    - cladiri cu ocupare discontinua - în care intra cladirile a caror functionalitate permite ca abaterea de la temperatura normala de exploatare să fie mai mare de 7°C pe o perioadă de 10 ore pe zi, din care 5 ore în intervalul "ora 0 - ora 7".
    I.8.2. Clasificarea tipurilor de functionare ale instalaţiilor de incalzire
    Tipurile de functionare ale instalaţiilor de incalzire sunt:
    - incalzire continua;
    - incalzire intermitenta.
    Aspecte legate de tipurile de functionare ale instalaţiilor de incalzire sunt tratate în partea a II-a a metodologiei.
    I.8.3. Clasificarea cladirilor functie de inertia termica inclusiv modul de stabilire a valorii acesteia
    În functie de inertia termica, cladirile se impart în trei clase:
    - inertie termica mica;
    - inertie termica medie
    - inertie termica mare.
    Incadrarea cladirilor în una din clasele de inertie se face conform tabelului 8.3.1, în functie de valoarea raportului:

           (f2Σm(j)*A(j)
            j (8.3.1)
          ─────────────
              A(d)

    în care:
    m(j) - masa unitara a fiecarui element de construcţie component j, care intervine în inertia termica a acestuia, în kg/mp;
    A(j) - aria utila a fiecarui element de construcţie j, determinata pe baza dimensiunilor interioare ale acestuia, în mp;
    A(d) - aria desfăşurată a cladirii sau părţii de cladire analizate, în mp.

    Tabelul 8.3.1 - Clase de inertie termica

  ───────────────────────────────────────────────────────────────
             (f2Σm(j)*A(j)
              j Inertia termica
   Raportul ─────────────
                A(d)
  ───────────────────────────────────────────────────────────────
        până la 149 kg/mp mica
  ───────────────────────────────────────────────────────────────
    de la 150 până la 399 kg/mp medie
  ───────────────────────────────────────────────────────────────
        peste 400 kg/mp mare
  ───────────────────────────────────────────────────────────────


    La determinarea clasei de inertie se va avea în vedere urmatoarele:
    - dacă aria desfăşurată a spatiului încălzit aferent cladirii analizate este mai mica sau egala cu 200 mp, calculul raportului dat de relaţia (8.3.1) se va face pe întreaga cladire;
    - dacă aria desfăşurată a spatiului încălzit aferent cladirii analizate este mai mare de 200 mp, calculul raportului dat de relaţia (8.3.1) se va face pe o portiune mai restransa, considerate reprezentativa pentru cladirea sau partea de cladire analizata.
    I.8.4. Corelatii între regimul de ocupare al cladirii şi inertia termica a acesteia
    În functie de categoria de ocupare şi de clasa de inertie, cladirile se impart în două categorii:
    - cladiri de categoria 1, în care intra cladirile cu "ocupare continua" şi cladirile cu "ocupare discontinua" de clasa de inertie termica mare;
    - cladiri de categoria 2, în care intra cladirile cu "ocupare discontinua" şi clasa de inertie medie sau mica.
    I.9. Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performanţă termica, energetica şi de permeabilitate la aer a anvelopei cladirilor
    I.9.1. Precizarea valorilor de calcul a parametrilor date de intrare
    I.9.1.1. Temperaturi
    I.9.1.1.1. Temperaturi interioare convenţionale de calcul
    Temperaturile interioare ale incaperilor incalzite [f2ι(t)]
    Temperaturile interioare convenţionale de calcul ale incaperilor incalzite, se considera conform reglementarilor tehnice în vigoare (document recomandate SR 1907-2/97).
    Dacă intr-o cladire incaperile au temperaturi de calcul diferite, dar exista o temperatura predominanta, în calcule se considera aceasta temperatura; de exemplu, la cladirile de locuit se considera ι(i) = +20°C.
    Dacă nu exista o temperatura predominanta, temperatura interioara convenţionale de calcul se poate considera temperatura medie ponderata a tuturor incaperilor incalzite:

          f2Σι(ij)*A(j)
    ι(i)= ────────── [°C] (9.1.1)
              ΣA(j)

    în care:
    Aj aria incaperii/ având temperatura interioara f2ι(ij).
    Temperaturile interioare ale spatiilor neincalzite [ι(æ)]
    Temperaturile interioare ale spatiilor şi incaperilor neincalzite se determina exclusiv pe bază de bilant termic, în functie de temperaturile de calcul ale incaperilor adiacente, de ariile elementelor de construcţie care delimiteaza spatiul neincalzit, precum şi de rezistentele termice ale acestor elemente. În calcule se va tine seama în mod obligatoriu şi de numărul de schimburi de aer în spatiul neincalzit.
    Tot pe bază de bilant termic se vor determina temperaturile f2ι(æ) din rosturile închise, podurile şi etajele tehnice, precum şi cele din balcoanele şi logiile închise cu tamplarie exterioara.
    Pentru determinarea temperaturii convenţionale de calcul dintr-un spatiu neincalzit de tip camara sau debara, se face un calcul de bilant termic, utilizandu-se relaţia generală:

          f2Σ[ι(j)*L(j)]+0,34*V*Σ[n(j)*ι(j)]
    ι(æ)= ───────────────────────────────── [°C] (9.1.2)
              ΣL(j)+0,34*V*Σ[n(j)

    în care :
    L(j) coeficientii de cuplaj termic aferenti tuturor elementelor de construcţie orizontale şi verticale care delimiteaza spatiul neincalzit de mediile adiacente: aer exterior sau încăperi incalzite, în [W/K];
    f2ι(j) temperaturile mediilor adiacente: aer exterior [ι(e)] sau incapere incalzita [ιi)], în [°C];
    V volumul interior al spatiului neincalzit [mc];
    n(j) numărul de schimburi de aer datorita permeabilitatii la aer a elementului j, în [h^-1].

    I.9.1.1.2. Temperaturi exterioare
    Temperaturile exterioare utilizate la calculul performantelor termice ale elementelor de construcţie perimetrale care alcătuiesc anvelopa cladirii sunt temperaturile exterioare de calcul stabilite în functie de zona climatica de calcul pentru perioada de iarna, conform pct. 6.
    I.9.1.2. Caracteristici higrotermice ale materialelor de construcţie
    Caracteristicile higrotermice ale materialelor de construcţie din alcatuirea elementelor de anvelopa se determina conform pct. 53.
    I.9.1.3. Rezistente la transfer termic superficial R(şi) şi R(se);
    Rezistentele la transfer termic superficial [R(şi) şi R(se)] se considera în calcule în functie de directia şi sensul fluxului termic; R(şi)=l/h(i) şi R(se)=1/h(e).
    Pentru calculul campului de temperaturi în vederea verificării temperaturilor superficiale, valoarea rezistenţei la transfer termic superficial interior R(şi), în câmpul curent al elementului şi pentru imbinari 2-D sau 3-D în anvelopa, se considera diferentiat (documente recomandate: SR EN ISO 10211-1:1998 Şi sr EN ISO 10211-1aaC:2003).

    Tabelul 9.1.1 - Coeficienti de transfer termic superficial h(i) şi h(e) [W/(mpK)] şi rezistente termice superficiale R(şi) şi R(se) [mpK/W]

┌────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Elemente de construcţie în │Elemente de construcţie în │
│ │contact cu: │contact cu spatii ventilate │
│ │- exteriorul │neincalzite: │
│ DIRECTIA şi SENSUL │- pasaje deschise (ganguri)│- subsoluri şi pivnite │
│ FLUXULUI TERMIC │ │- poduri │
│ │ │- balcoane şi logii închise │
│ │ │- rosturi închise │
│ │ │- alte încăperi neincalzite │
├────────────────────┼──────────────┬─────────────┼──────────────┬─────────────┤
│ │ h(i)/R(şi) │ h(e)/R(se) │ h(i)/R(şi) │ h(e)/R(se) │
├────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │
│┌──┐ ┌────┐ │ 8 │ 24*) │ 8 │ 12 │
││ i│────────>│e,u │ │ ────── │ ────── │ ────── │ ────── │
│└──┘ └────┘ │ 0,125 │ 0,042 │ 0,125 │ 0,084 │
│ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ ┌────┐ │ │ │ │ │
│ │e,u │ │ 8 │ 24*) │ 8 │ 12 │
│ └────┘ │ ────── │ ────── │ ────── │ ────── │
│ ^ │ 0,125 │ 0,042 │ 0,125 │ 0,084 │
│ │ │ │ │ │ │
│ ┌─┴─┐ │ │ │ │ │
│ │ i │ │ │ │ │ │
│ └───┘ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ ┌────┐ │ │ │ │ │
│ │ i │ │ 6 │ 24*) │ 6 │ 12 │
│ └────┘ │ ────── │ ────── │ ────── │ ────── │
│ ^ │ 0,167 │ 0,042 │ 0,167 │ 0,084 │
│ │ │ │ │ │ │
│ ┌─┴─┐ │ │ │ │ │
│ │e,u│ │ │ │ │ │
│ └───┘ │ │ │ │ │
└────────────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┴─────────────┘


    *) Pentru condiţii de vara:h(e) = 12 W/(mpK), R(se) = 0,084 mpK/W

    Valorile rezistentelor termice superficiale interioare din tabelul 9.1.1 sunt valabile pentru suprafetele interioare obişnuite, netratate (cu un coeficient de emisie epsilon = 0,9); valorile din tabel au fost determinate pentru o temperatura interioara evaluata la +20°C.
    Valoarea rezistentei termice superficiale exterioare din tabelul 9.1.1 corespunde urmatoarelor condiţii:
    - suprafaţa exterioara netratata, cu un coeficient de emisie epsilon = 0,9;
    - temperatura exterioara f2ι(e) = 0°C
    - viteza vantului adiacent suprafetei exterioare Nu = 4 m/s
    Pentru alte viteze ale vantului rezistenta termica superficiala exterioara se poate considera orientativ astfel:

              Nu R(se)
             [m/s] [mpK/W]
               1 0,08
               2 0,06
               3 0,05
               4 0,04
               5 0,04
               7 0,03
              10 0,02

    I.9.1.4. Rezistente termice ale straturilor de aer neventilat
    Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilat [R(f2α)] se considera, în functie de directia şi sensul fluxului termic şi de grosimea stratului de aer (document recomandat SR EN ISO 6946), pentru toate elementele de construcţie, cu excepţia elementelor de construcţie vitrate.
    Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care exista un oarecare grad de ventilare al spatiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta documentul recomandat este SR EN ISO 6946.
    I.9.2. Calculul rezistentei termice şi a transmitantei termice totale, unidirectionale a elementelor de construcţie opace
    Calculul tine seama de prevederile din actele normative în vigoare (document recomandat: SR EN ISO 6946).
    Rezistenta termica totala, unidirectionala a unui element de construcţie alcătuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene, fără punti termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse perpendicular pe directia fluxului termic, se calculeaza cu relaţia:

    R=R(şi) + f2ΣR(j) + ΣR(α) + Σ(se) [mpK/W] (9.2.1)

    Relaţia (9.2.1) se utilizeaza şi pentru determinarea rezistentei termice în camp curent, a elementelor de construcţie neomogene (cu punti termice).
    În calculul unidirectional, suprafetele izoterme se considera ca sunt paralele cu suprafaţa elementului de construcţie.
    La elementele de construcţie cu straturi de grosime variabila (de exemplu la planşeele de la terase), rezistentele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeţelor care se calculeaza.
    Transmitanta termica/coeficientul unidirectional de transmisie termica prin suprafaţa se determina cu relaţia:

        1
    U = ─ [W/(mpK)] (9.2.2)
        R

    Dacă valorile R şi U reprezinta rezultate finale ale calculelor termotehnice, ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale).
    I.9.3. Calculul rezistentei termice şi a transmitantei termice - corectate cu efectul
puntilor termice, a elementelor de construcţie opace - descrierea metodelor de calcul.

    Documente recomandate:
    - SR EN ISO 10211-1: «Punti termice în constructii - Fluxuri termice şi temperaturi superficiale - Partea 1: Metode generate de calcul»,
    - SR EN ISO 10211-2: «Punti termice în constructii - Calculul fluxurilor termice şi temperaturi lor superficiale - Partea 2: Punti termice liniare»;
    - SR EN ISO 14683: «Punti termice în constructii - Transmitante termice liniare - metoda simplificata şi valori precalculate».
    - SR EN 13789: «Performanta termica a cladirilor. Coeficient de pierderi de căldură prin transfer. Metoda de calcul».
    Puntile termice la cladiri determina o modificare a fluxurilor termice şi a temperaturilor superficiale în comparatie cu cele corespunzătoare unei structuri fără punti termice. Aceste fluxuri termice şi temperaturi pot fi determinate cu un grad suficient de exactitate prin calcule numerice (documente recomandate: EN ISO 10211-1 pentru flux termic tridimensional, EN ISO 10211-2 pentru flux termic bidimensional).
    Pentru puntile termice liniare este mai operativ să se utilizeze metode simplificate pentru estimarea transmitanţelor termice liniare/coeficientilor de transmisie termica liniara (document recomandat: SR EN ISO 14683).
    Fluxul termic disipat prin anvelopa cladirii, f2'd6, între mediile interior şi exterior, având ca temperaturi f2ι(i) şi f2ι(e), poate fi calculat cu relaţia:


         f2'd6=H(T)[ι(i)-ι(e),) [W] (9.3.1)

    Coeficientul de pierderi termice prin transmisie H(T), se calculeaza cu relaţia:

        H(T) = L + L(s) + H(u) [W/K] (9.3.2)

    unde:
    L este coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cladirii, definit prin relaţia (9.3.3), în [W/K];
    L(s) este coeficientul de cuplaj termic prin sol, (document recomandat: SR EN ISO 13370) şi care se admite a fi calculat în regim stationar (document recomandat: SR EN ISO 13789), în [W/K];
    H(u) coeficientul de pierderi termice prin spatii neincalzite (document recomandat: SR EN ISO 13789), în [W/K].
    Cladirile pot avea punti termice semnificative, unul dintre efecte fiind cel de creştere a fluxurilor termice disipate prin anvelopa cladirilor. În acest caz, pentru a se obtine un coeficient de cuplaj termic corect, este necesară adaugarea unor termeni de corectie prin transmitanţele termice liniare şi punctuale, după cum urmeaza:

    L= f2ΣU(j)A(j) + Σi]j,k + Zxj [W/K] (9.3.3)

    unde:
    L este coeficientul de cuplaj termic, în [W/K]; ;
    U(j) este transmitanta termica a părţii/ de anvelopa a cladirii, în [W/(mpK)];
    A(j) este aria pentru care se calculeaza U(j), în [mp];
    Psi(k) este transmitanta termica liniara a puntii termice liniare k, în [W/(mK)];
    l(k) este lungimea pe care se aplică PSI(k), în m;
    Khi(j) este transmitanta termica punctuala a puntii termice punctuale j, în [W/K].
    Valorile transmitanţelor termice liniare depind de sistemul de dimensiuni ale cladirii utilizat în calculul ariilor, efectuat pentru fluxurile unidimensionale.

    Transmitanta termica liniara, PSI, se calculeaza cu relaţia:

                1
     PSI(j) = ────── [L^2D - f2ΣU(j)A(j)] [W/(mK)] (9.3.4)
               l(j)

    unde:
    L^2D - este coeficientul liniar de cuplaj termic obţinut printr-un calcul bidimensional al componentei care separa cele doua medii considerate, în [W/K];
    U(j) - este transmitanta termica prin suprafaţa componentei unidimensionale j care separa cele doua medii considerate, în [W/(mp)];
    l(j) - este lungimea din modelul geometric bidimensional pe care se aplică valoarea U(j), în metri.
    Pentru toate calculele transmitanţelor termice liniare PSI, exista posibilitatea optarii pentru trei sisteme de dimensiuni ale cladirii pe care se bazeaza calculul (document recomandat: SR EN ISO 13789):
    - dimensiuni interioare, masurate între fetele interioare finisate ale fiecarei încăperi ale unei cladiri (excluzand grosimea elementelor despartitoare interioare);
    - dimensiuni interioare totale, masurate între fetele interioare finisate ale elementelor exterioare ale unei cladiri (incluzând şi grosimea elementelor despartitoare interioare);
    - dimensiuni exterioare, masurate între fetele exterioare finisate ale elementelor exterioare ale unei cladiri.
    Metoda aleasa în reglementarile româneşti este cea cu dimensiuni interioare totale, masurate între fetele interioare finisate ale elementelor exterioare ale unei cladiri.
    Rezistenta termica corectata se determina la elementele de construcţie cu alcatuire neomogena; ea tine seama de influenţa puntilor termice asupra valorii rezistentei termice determinate pe baza unui calcul unidirectional în camp curent, respectiv în zona cu alcatuirea predominanta.
    Rezistenta termica corectata R' şi respectiv transmitanta termica corectata/coeficientul corectat de transmisie termica prin suprafaţa U' se calculeaza cu relaţia generală:

          1 1 f2Σ[PSI x l] Σ[Khi]
    U' = ─── = ── + ────────── + ─────── [W/(mpK)] (9.3.5)
          R' R A A

    în care:
    R - rezistenta termica totala, unidirectionala, aferenta ariei A;
    l - lungimea puntilor liniare de acelasi fel, din cadrul suprafetei A
    Rezistenta termica corectata se mai poate exprima prin relaţia:

           R' = r x R [mpK/W] (9.3.6)

    în care r reprezinta coeficientul de reducere a rezistentei termice totale, unidirectionale:

                       1
     r = ───────────────────────────────── [-] (9.3.7)
             R x [f2Σ[PSI x l] + Σ[Khi]
         1 + ────────────────────────
                       A

    Transmitanţele termice liniare PSI şi punctuale Khi aduc o corectie a calcului unidirectional, ţinând seama atât de prezenta puntilor termice constructive, cat şi de comportarea reala, bidimensionala, respectiv tridimensionala, a fluxului termic, în zonele de neomogenitate a elementelor de construcţie.
    Puntile termice punctuale rezultate la intersectia unor punti termice liniare, de regula, se neglijeaza în calcule.
    Transmitanţele termice liniare PSI şi punctuale Khi nu difera în functie de zonele climatice; ele se determina pe baza calculului numeric automat al campurilor de temperaturi, pe baza indicatiilor din anexa A9.3. Pentru detalii uzuale se pot folosi valorile precalculate din tabelele cuprinse în Cataloage cu valori precalculate ale transmitanţelor termice liniare şi punctuale.
    I.9.4. Calculul transmitantei termice a elementelor vitrate
    I.9.4.1. Transmitanta termica a elementelor vitrate (ferestre şi uşi)
    Transmitanta termica a elementelor vitrate se va calcula, fie utilizand metoda simplificata (document recomandat EN ISO 10077-1 "Performanta termica a ferestrelor, usilor şi obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1 - Metoda simplificata"), fie metoda numerica bidimensionala (document recomandat SR EN ISO 10077-2 "Performanta termica a ferestrelor, usilor şi obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 2 - Metoda generală")
    Transmitanta termica a unui element vitrat simplu (fereastra, usa cu sau fără panou opac - figura 9.4.1) se calculeaza cu relaţia:

      A(g)xU(g)+A(f)xU(f +A(p)xU(p)+l(g)xPSI(g)+l(p)xPSI(p)
 U(w)=───────────────────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.1)
                  A(g) + A(f) + A(p)

    în care:
    U(g) - este transmitanta termica a vitrajului, în W/(mpK);
    U(f) - este transmitanta termica a ramei, în W/(mpK);
    U(p) - este transmitanta termica a panoului opac (dacă este cazul), în W/(mpK);
    A(g) - este aria vitrajului, în mp;
    A(f) - este aria ramei, în mp;
    A(p) - este aria panoului opac (dacă este cazul), în mp;
    l(g) - este perimetrul vitrajului, în m;
    l(p) - este perimetrul panoului opac (dacă este cazul), în m;
    PSI(g) - este transmitanta termica liniara datorata efectelor termice combinate ale vitrajului, distanţierului şi ramei [pentru vitraj simplu PSI(g) = 0], în W/(mK);
    PSI(p) - este transmitanta termica liniara pentru panoul opac (dacă este cazul), în W/(mK) [PSI(p) diferit 0 dacă panoul opac are la margine o punte termica datorita unui distantier mai puţin izolat, altfel PSI(p) = 0].

    Figura 9.4.1 - Fereastra simpla

-------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 9.4.1 - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 38 (a se vedea imaginea asociata).

    Legenda
    1 - toc
    2 - cercevea
    3 - vitraj (simplu sau multiplu)
    Transmitanta termica a unui element constituit din două elemente vitrate separate (ferestre duble - figura 9.4.2) se calculeaza cu relaţia:

                            1
    U = ────────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.2)
         1/U(w1) - R(şi) + R(s) - R(se) + 1/U(w2)

    în care:
    U(w1) - este transmitanta termica a elementului vitrat exterior, în W/(mpK);
    U(w2) - este transmitanta termica a elementului vitrat interior, în W/(mpK);
    R(şi) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, în mpK/W;
    R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, în mpK/W;
    R(s) - este rezistenta termica a spatiului dintre vitrajul celor două elemente, în mpK/W.

    Figura 9.4.2 - Fereastra dubla

-------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 9.4.2 - Fereastra dubla - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 38 (a se vedea imaginea asociata).

    Fereastra dubla
    Legenda
    1 - toc
    2 - cercevea
    3 - vitraj (simplu sau multiplu)
    a - interior
    b - exterior
    Transmitanta termica a unui element constituit din două elemente vitrate cuplate (o rama şi doua cercevele separate - figura 9.4.3) se calculeaza cu relaţia 9.4.1 unde U(g) se calculeaza cu relaţia:

                               1
    U(g) = ────────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.3)
            1/U(g1) - R(şi) + R(s) - R(se) + 1/U(g2)

    în care:
    U(g1) - este transmitanta termica a vitrajului exterior, în W/(mpK);
    U(g2) - este transmitanta termica a vitrajului interior, în W/(mpK);
    R(şi) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, în mpK/W;
    R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, în mpK/W;
    R(s) - este rezistenta termica a spatiului dintre vitrajul celor două elemente, în mpK/W.

    Figura 9.4.3 - Fereastra cuplata

-------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 9.4.3 - Fereastra cuplat - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 39 (a se vedea imaginea asociata).

    Fereastra cuplata
    Legenda
    1 - vitraj (simplu sau multiplu)
    a - interior
    b - exterior
    I.9.4.2. Transmitanta termica a ramei
    Transmitanta termica a ramei elementului vitrat, U(f), se determina prin calcul numeric sau prin masurari. În lipsa unor date mai precise, pot fi utilizate valorile orientative date în cele ce urmeaza.
    Pentru rame din profile de PVC cu rigidizare metalica:
    - U(f) = 2,2 W/(mpK) - pentru profile cu 2 camere;
    - U(f) = 2,0 W/(mpK) - pentru profile cu 3 camere;
    - U(f) = 1,8 W/(mpK) - pentru profile cu 4 camere;
    - U(f) = 1,7 W/(mpK) - pentru profile cu 6 camere.
    Pentru rame din lemn, transmitanta termica, U(f), poate fi extrasa din figura 9.4.4 de mai jos, în functie de grosimea ramei şi tipul de lemn.

    Figura 9.4.4 - Transmitanta termica pentru rame din lemn

-------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 9.4.4 - Transmitanta termica pentru rame din lemn - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 39 (a se vedea imaginea asociata).

    Transmitanta termica pentru rame din lemn
    Legenda
    X - grosimea ramei, d(f), în mm
    Y - transmitanta termica a ramei, U(f), în W/(mK)
    1 - lemn tare
    2 - lemn moale
    Pentru rame din metal fără intreruperea puntii termice transmitanta termica este U(f) = 5,9 W/(mpK), iar pentru cele cu intreruperea puntii termice U(f) se poate calcula cu relaţia:

                                     1
    U(f) = ─────────────────────────────────────────────────── (9.4.4)
           R(şi) x A(f,i)aa(d,i) + R(f) + R(se) x A(f,e)aa(d,e)


    în care:
    R(şi) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, în mpK/W;
    R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, în mpK/W;
    R(f) - este rezistenta termica a secţiunii ramei, în mpK/W;
    A(f,i) - este aria proiectata a fetei interioare a ramei, în mp;
    A(f,e) - este aria proiectata a fetei exterioare a ramei, în mp;
    A(d,i) - este aria fetei interioare a ramei aflata în contact cu aerul, în mp;
    A(d,e) - este aria fetei exterioare a ramei aflata în contact cu aerul, în mp;

    Figura 9.4.5 - Rezistenta termica R(f) a secţiunii ramei din metal cu intreruperea puntii termice

--------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 9.4.5 - Rezistenta termica R(f) a secţiunii ramei din metal cu intreruperea puntii termice - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 40 (a se vedea imaginea asociata)

    Rezistenta termica R(f) a secţiunii ramei din metal cu intreruperea puntii termice
    Legenda
    X - este cea mai mica distanta, d, dintre secţiunile de metal opuse, în mm;
    Y - este rezistenta termica, R(f), a secţiunii ramei, în mpK/W;
    I.9.4.3. Rezistenta termica a spatiului dintre doua elemente vitrate
    La elementele vitrate duble sau cuplate, rezistenta termica a spatiului dintre vitrajul celor două elemente, R(s), poate fi considerata conform tabelului 9.4.1 de mai jos.

    Tabelul 9.4.1 - Rezistenta termica a spatiilor de aer neventilat, R(s), în mpK/W, pentru ferestre cuplate sau duble, verticale

┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ Grosimea │ O faţa acoperita cu o emisivitate normala de: │ Ambele │
│ stratului ├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┤ fete │
│ de aer │ 0,1 │ 0,2 │ 0,4 │ 0,8 │ neacoperite │
│ mm │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ 6 │ 0,211 │ 0,190 │ 0,163 │ 0,132 │ 0,127 │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ 9 │ 0,299 │ 0,259 │ 0,211 │ 0,162 │ 0,154 │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ 12 │ 0,377 │ 0,316 │ 0,247 │ 0,182 │ 0,173 │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ 15 │ 0,447 │ 0,364 │ 0,276 │ 0,197 │ 0,186 │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ 50 │ 0,406 │ 0,336 │ 0,260 │ 0,189 │ 0,179 │
└──────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────┘


    I.9.4.4. Transmitanta termica liniara
    Transmitanta termica liniara a jonctiunii rama/vitraj poate fi determinata prin calcul numeric. Dacă nu sunt disponibile date mai precise, pot fi utilizate valorile orientative date în tabelul 9.4.2 de mai jos.

    Tabelul 9.4.2 - Transmitante termice liniare, PSI, pentru distantieri de aluminiu şi metal

┌───────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ │ Vitraj dublu sau │ Vitraj dublu cu emisivitate │
│ Material │ triplu, sticlă │ joasa, vitraj triplu cu doua │
│ pentru │ neacoperita, spatiu │acoperiri cu emisivitate joasa,│
│ rama │umplut cu aer sau gaz│ spatiu umplut cu aer sau gaz │
│ │ PSI │ PSI │
│ │ W/(mxK) │ W/(mxK) │
├───────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Rama de lemn şi rama │ 0,05 │ 0,06 │
│ de PVC │ │ │
├───────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Rama de metal cu │ 0,06 │ 0,08 │
│intreruperea puntii │ │ │
│ termice │ │ │
├───────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Rama de metal fără │ 0,01 │ 0,04 │
│intreruperea puntii │ │ │
│ termice │ │ │
└───────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────────────┘

    I.9.4.5. Transmitanta termica a vitrajului
    Transmitanta termica a vitrajului simplu sau a vitrajului stratificat, U(g), (de exemplu geam de siguranţă, antiefractie, antiglont) se calculeaza cu relaţia:

                           1
    U(g) = ─────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.5)
                         d(j)
            R(şi) + f2Σ ────────── + R(se)
                     j lambda(j)

    în care:
    R(şi) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, în mpK/W;
    R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, în mpK/W;
    d(j) - este grosimea panoului de sticlă sau a stratului de material j, în m;
    lambda(j) - este conductivitatea termica a sticlei sau a stratului de material j, în W/(mK).
    Transmitanta termica a vitrajului multiplu, U(g), se calculeaza (document recomandat SR EN 673 "Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul") cu relaţia:

                                  1
    U(g) = ───────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.6)
                          d(j)
            R(şi) + f2Σ ────────── + ΣR(s,j) + R(se)
                     j lambda(j)

    în care:
    R(şi) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, în mpK/W;
    R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, în mpK/W;
    d(j) - este grosimea panoului de sticlă sau a stratului de material j, în m;
    lambda(j) - este conductivitatea termica a sticlei sau a stratului de material j, în W/(mK).
    R(s,j) - este rezistenta termica a spatiului de aer, în mpK/W.
    Dacă nu sunt disponibile alte date mai precise, pentru vitrajele duble sau triple umplute cu aer sau alte gaze pot fi utilizate valori orientative ale transmitantei termice, U(g), date în tabelul 9.4.3 de mai jos.

    Tabelul 9.4.3 - Transmitanta termica, U(g), în W/(mpK), pentru vitraj dublu sau triplu umplut cu aer sau alt gaz

┌─────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ │ Vitraj │ Tip de gaz │
│ │ │(concentraţia gazului ≥ 90% │
│ Tip │ ├─────────┬─────────┬─────────┤
│ │ Sticla │ Emisivitate │Dimensiuni │ Aer │ Argon │ Kripton │
│ │ │ normala │ mm │ │ │ │
├─────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4 │ 3,3 │ 3,0 │ 2,8 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ Sticla │ │ 4-9-4 │ 3,0 │ 2,8 │ 2,6 │
│ │neacoperita │ 0,89 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │(sticlă │ │ 4-12-4 │ 2,9 │ 2,7 │ 2,6 │
│ │ normala) │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-15-4 │ 2,7 │ 2,6 │ 2,6 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-20-4 │ 2,7 │ 2,6 │ 2,6 │
│ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4 │ 2,9 │ 2,6 │ 2 2 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-9-4 │ 2 6 │ 2 3 │ 2 0 │
│ │O foaie de │ ≤ 0,4 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ sticlă │ │ 4-12-4 │ 2,4 │ 2,1 │ 2,0 │
│ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-15-4 │ 2,2 │ 2,0 │ 2,0 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-20-4 │ 2,2 │ 2,0 │ 2,0 │
│ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4 │ 2,7 │ 2,3 │ 1,9 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-9-4 │ 2,3 │ 2,0 │ 1,6 │
│ Vitraj │O foaie de │ ≤ 0,2 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ dublu │sticlă │ │ 4-12-4 │ 1,9 │ 1,7 │ 1,5 │
│ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-15-4 │ 1,8 │ 1,6 │ 1,5 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-20-4 │ 1,8 │ 1,6 │ 1,5 │
│ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4 │ 2,6 │ 2,2 │ 1,7 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-9-4 │ 2,1 │ 1,7 │ 1,3 │
│ │ O foaie de │ ≤ 0,1 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ sticlă │ │ 4-12-4 │ 1,8 │ 1,5 │ 1,3 │
│ │ acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-15-4 │ 1,6 │ 1,4 │ 1,3 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-20-4 │ 1,6 │ 1,4 │ 1,3 │
│ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4 │ 2,5 │ 2,1 │ 1,5 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-9-4 │ 2,0 │ 1,6 │ 1,3 │
│ │ O foaie de │ ≤ 0,05 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ sticlă │ │ 4-12-4 │ 1,7 │ 1,3 │ 1,1 │
│ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-15-4 │ 1,5 │ 1,2 │ 1,1 │
│ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-20-4 │ 1,5 │ 1,2 │ 1,2 │
├─────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 2,3 │ 2,1 │ 1,8 │
│ │ Sticla │ 0,89 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │neacoperita │ │ 4-9-4-9-4 │ 2,0 │ 1,9 │ 1,7 │
│ │ (sticlă │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ normala) │ │4-12-4-12-4│ 1,9 │ 1,8 │ 1,6 │
│ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 2,0 │ 1,7 │ 1,4 │
│ │2 foi de │ ≤ 0,4 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │sticlă │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,7 │ 1,5 │ 1,2 │
│ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,5 │ 1,3 │ 1,1 │
│ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 1,8 │ 1,5 │ 1,1 │
│ Vitraj │2 foi de │ ≤ 0,2 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ triplu │sticlă │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,4 │ 1,2 │ 0,9 │
│ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,2 │ 1,0 │ 0,8 │
│ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 1,7 │ 1,3 │ 1,0 │
│ │ 2 foi de │ ≤ 0,1 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ sticlă │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,3 │ 1,0 │ 0,8 │
│ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,1 │ 0,9 │ 0,6 │
│ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 1,6 │ 1,3 │ 0,9 │
│ │ 2 foi de │ ≤ 0,05 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │sticlă │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,2 │ 0,9 │ 0,7 │
│ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,0 │ 0,8 │ 0,5 │
└─────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴─────────┴─────────┴─────────┘


    I.9.4.6. Transmitanta termica a ferestrelor/usilor cu obloane
    În cazul în care ferestrele/usile sunt prevăzute cu obloane, acestea introduc o rezistenta termica suplimentara rezultata din rezistenta termica a stratului de aer inchis între oblon şi fereastra/usa şi rezistenta termica a oblonului insusi.
    Transmitanta termica a ferestrei/usii cu oblon se calculeaza cu relaţia:

                    1
    U(ws) = ────────────────── [W/mpK] (9.4.7)
             1/U(w) + Delta R


    unde:
    U(ws) - este transmitanta termica a ferestrei/usii cu oblon, în W/(mpK);
    U(w) - este transmitanta termica a ferestrei/usii, în W/(mpK);
    Delta R - este rezistenta termica suplimentara datorita stratului de aer inchis între oblon şi fereastra/usa şi a oblonului inchis insusi.
    Rezistenta termica suplimentara data de prezenta unui oblon inchis depinde de permeabilitatea la aer a acestuia. Sunt definite 5 categorii de permeabilitati la aer ale obloanelor în functie de rostul total dintre oblon şi mediul înconjurător, b(sh), conform tabelului 9.4.4 de mai jos.

    Lungimea rostului total, b(sh) se calculeaza cu relaţia:

    b(sh) = b1 + b2 + b3 (9.4.8)

    unde b1, b2 şi b3 sunt dimensiunile medii ale rosturilor de la partea inferioara, superioara şi laterala dinspre oblon (conform fig. 9.4.6).
    b3 se considera numai pentru una din laturi, deoarece rosturile laterale influenţează permeabilitatea mai puţin decat rosturile de la partea superioara şi inferioara.

    Figura 9.4.6 - Definirea dimensiunii rostului din jurul oblonului

-------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 9.4.6 - Definirea dimensiunii rostului din jurul oblonului - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 43 (a se vedea imaginea asociata).

    Legenda
    1 - oblon
    a - interior
    b - exterior

    Tabelul 9.4.4 - Relatii între permeabilitate şi rostul total dintre oblon şi mediul înconjurător

┌─────────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Clasa │ Permeabilitatea oblonului │ b(sh) (mm) │
├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 1 │ Permeabilitate foarte mare │ b(sh) > 35 │
├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 2 │ Permeabilitate la aer mare │ 15 ≤ b(sh) < 35 │
├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 3 │ Permeabilitate la aer medie │ 8 ≤ b(sh) < 15 │
├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 4 │ Permeabilitate la aer scazuta │ b(sh) ≤ 8 │
├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 5 │ Impermeabila │ b(sh) ≤ 3 şi b1 + b3 = 0 │
│ │ │ sau b2 + b3 = 0 │
├─────────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│NOTA 1 - Pentru clasele de permeabilitate 2 şi mai mari, nu trebuie să existe│
│ deschideri în interiorul oblonului insusi. │
│NOTA 2 - Obloanele sunt de clasa de permeabilitate 5 dacă sunt indeplinite │
│ urmatoarele condiţii: │
│a) Obloane rulante │
│Rosturile laterale şi inferioare sunt considerate egale cu 0 dacă garniturile│
│ sub forma de banda acopera dispozitivele de ghidare şi respectiv rigla │
│finala. Rostul superior este considerat egal cu 0, dacă accesul la cuti │
│a oblonului rulant este prevăzut cu garnituri de etansare tip bordura sau tip│
│ perie pe ambele fete ale perdelei sau dacă capatul perdelei este presat cu │
│un dispozitiv (arc) pe un material de etansare la suprafaţa interioara a │
│fetei exterioare a cutiei oblonului rulant. │
│b) Alte obloane │
│Existenta efectiva a garniturilor sub forma de banda pe trei părţi şi pe a │
│patra parte rostul mai mic de 3 mm. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    Rezistentele termice suplimentare date de prezenta unui oblon inchis pot fi calculate, în functie de clasa de permeabilitate la aer a oblonului, cu relatiile:

    - obloane cu permeabilitate foarte mare la aer:

          Delta R = 0,08 mpK/W (9.4.9)

    - obloane cu permeabilitate mare la aer:

            Delta R = 0,25 R(sh) + 0,09 mpK/W (9.4.10)


    - obloane cu permeabilitate medie la aer (de exemplu obloane mobile masive, obloane venetiene din lemn cu voleti suprapusi masivi, obloane rulante din lemn, material plastic sau metal, cu voleti legati):

           Delta R = 0,55 R(sh) + 0,11 mpK/W (9.4.11)

    - obloane cu permeabilitate scazuta la aer:

         Delta R = 0,80 R(sh) + 0,14 mpK/W (9.4.12)


    - obloane etanse

            Delta R = 0,95 R(sh) + 0,17 mpK/W (9.4.13)

    unde R(sh) este rezistenta termica a oblonului insusi.
    Relatiile de mai sus sunt valabile pentru R(sh) < 0,3 mpŢK/W. Dacă nu sunt disponibile valori masurate sau calculate pentru R(sh), pot fi utilizate valorile orientative date în tabelul 9.4.5. Pentru storurile exterioare sau interioare se utilizeaza relatiile de mai sus cu R(sh) = 0.

    Tabelul 9.4.5 - Rezistenta termica suplimentara, Delta R, pentru ferestre/uşi cu obloane închise

*Font 9*
┌────────────────────────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│ │ Rezistenta │Rezistente termice suplimentare în functie de│
│ │ termica │ permeabilitatea la aer a obloanelor*1) │
│ Tip de oblon │caracteristica│ Delta R │
│ │ a oblonului │ mp*K/W │
│ │ R(sh), │Permeabilitate │Permeabilitate│Permeabilitate│
│ │ mp*K/W │la aer ridicata│la aer medie │la aer scazuta│
├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Obloane rulante din aluminiu │ 0,01 │ 0,09 │ 0,12 │ 0,15 │
├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Obloane rulante din lemn şi │ │ │ │ │
│material plastic fără umplutura │ 0,10 │ 0,12 │ 0,16 │ 0,22 │
│spumata │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Obloane rulante de material │ 0,15 │ 0,13 │ 0,19 │ 0,26 │
│plastic cu umplutura spumata │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Obloane din lemn cu grosimi de │ 0,20 │ 0,14 │ 0,22 │ 0,30 │
│la 25 mm până la 30 mm │ │ │ │ │
└────────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┴──────────────┘


    I.9.4.7. Valori orientative pentru rezistenta termica şi transmitanta termica a unor elemente de construcţie vitrate
    Pentru elementele vitrate traditionale, rezistenta termica a tamplariei exterioare (ferestre şi uşi vitrate) din lemn, a luminatoarelor şi a peretilor exteriori vitrati poate fi considerata conform tabelului 9.4.6.

    Tabelul 9.4.6 - Rezistente termice pentru elemente de construcţie vitrate

┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┬───────┐
│ ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE VITRAT │ R' │ U(w) │
│ │mpK/W│W/(mpK)│
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┼───────┤
│ TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN │ │ │
│- simpla, cu o foaie de geam │ 0,19│ 5,26 │
│ ├─────┼───────┤
│- simpla, cu un geam termoizolant │ 0,33│ 3,03 │
│ ├─────┼───────┤
│- simpla, cu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 cm │ 0,31│ 3,23 │
│ ├─────┼───────┤
│- simpla, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanta│ 0,44│ 2,27 │
│ de 2 ... 4 cm ├─────┼───────┤
│- cuplata, cu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 cm │ 0,39│ 2,56 │
│ ├─────┼───────┤
│- cuplata, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la │ 0,51│ 1,96 │
│ distanta de 2 ... 4 cm ├─────┼───────┤
│- dubla, cu doua foi de geam la distanta de 8 ... 12 cm │ 0,43│ 2,33 │
│ ├─────┼───────┤
│- dubla, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanta │ 0,55│ 1,82 │
│ de 8 ... 12 cm ├─────┼───────┤
│- tripla, cu trei foi de geam │ 0,57│ 1,75 │
│ ├─────┼───────┤
│- tripla, cu doua foi de geam şi un geam termoizolant │ 0,69│ 1,45 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┼───────┤
│ LUMINATOARE │ │ │
│- cu o foaie de geam │ 0,18│ 5,56 │
│ ├─────┼───────┤
│- cu un geam termoizolant │ 0,29│ 3,45 │
│ ├─────┼───────┤
│- cu doua foi de geam la distanta de 1 ... 3 cm │ 0,27│ 3,70 │
│- din placi PAS │ │ │
│ ├─────┼───────┤
│ - simple │ 0,18│ 5,56 │
│ ├─────┼───────┤
│ - duble │ 0,34│ 2,94 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┼───────┤
│ PERETI EXTERIORI VITRATI │ │ │
│- geam profilit tip U, montat simplu │ 0,17│ 5,88 │
│ ├─────┼───────┤
│- geam profilit tip U, montat dublu │ 0,27│ 3,70 │
│ ├─────┼───────┤
│- geam profilit tubular │ 0,30│ 3,33 │
│ ├─────┼───────┤
│- placi PAS, montate simplu │ 0,18│ 5,56 │
│ ├─────┼───────┤
│- placi presate dm sticlă, tip S (Nevada): │ │ │
│ - pereti simpli │ 0,22│ 4,55 │
│ ├─────┼───────┤
│ - pereti dubli │ 0,42│ 2,22 │
│ ├─────┼───────┤
│- caramizi presate din sticlă cu goluri, de 80 mm grosime │ 0,31│ 3,23 │
│ ├─────┼───────┤
│- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam │ 0,18│ 5,56 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┴───────┘


    Pentru tâmplăriile metalice simple, realizate din profile din otel se pot considera urmatoarele rezistente termice:
    - 0,17 mpK/W pentru tamplaria cu o foaie de geam simplu
    - 0,28 mpK/W, pentru tamplaria cu un geam termoizolant.
    Pentru ferestre moderne, pot fi utilizate valorile orientative date în tabelele 9.4.7 şi 9.4.8 de mai jos, în functie de procentul de arie a ramei, de tipul de vitraj, transmitanta termica a vitrajului şi a ramei.

    Tabelul 9.4.7 - Transmitante termice pentru ferestre, U(w) [W/(mpK)], cu procentul de arie a ramei de 30% din întreaga arie a ferestrei

*Font 9*
                                                                            U(w) [W/(mpK)]
┌────────────┬────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ U(f) │
│ Tip │ U(g) │ W/(mp*K) │
│ de vitraj │W/(mp*K)│ aria ramei 30% │
│ │ │ 1,0 │ 1,4 │ 1,8 │ 2,2 │ 2,6 │ 3,0 │ 3,4 │ 3,8 │ 7,0 │
├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ Simplu │ 5,7 │ 4,3 │ 4,4 │ 4,5 │ 4,6 │ 4,8 │ 4,9 │ 5,0 │ 5,1 │ 6,1 │
├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 3,3 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,4 │ 3,5 │ 3,6 │ 4,4 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 3,1 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 3,5 │ 4,3 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,9 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,7 │ 2,8 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 4,1 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,7 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,2 │ 4,0 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,5 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,9 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,3 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,8 │
│ Dublu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,1 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 3,6 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,9 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,7 │ 3,5 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,7 │ 1,6 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 3,3 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 3,2 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 3,1 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,9 │
├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,3 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,7 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,1 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,8 │ 3,6 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,9 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 3,4 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,7 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,4 │ 2,5 │ 3,3 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 3,2 │
│ Triplu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 3,1 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,9 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 0,9 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,0 │ 2,8 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 0,7 │ 0,9 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,6 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 0,5 │ 0,8 │ 0,9 │ 1,0 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,6 │ 1,7 │ 2,5 │
└────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘


    Tabelul 9.4.8 - Transmitante termice pentru ferestre, U(w) [W/(mpK)], cu procentul de arie a ramei de 20% din întreaga arie a ferestrei

*Font 9*
                                                                                    U(w) [W/(mpK)]
┌────────────┬────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ U(f) │
│ Tip │ U(g) │ W/(mp*K) │
│ de vitraj │W/(mp*K)│ aria ramei 20% │
│ │ │ 1,0 │ 1,4 │ 1,8 │ 2,2 │ 2,6 │ 3,0 │ 3,4 │ 3,8 │ 7,0 │
├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ Simplu │ 5,7 │ 4,8 │ 4,8 │ 4,9 │ 5,0 │ 5,1 │ 5,2 │ 5,2 │ 5,3 │ 5,9 │
├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 5,3 │ 2,9 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 3,4 │ 3,4 │ 3,5 │ 4,0 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 3,1 │ 2,8 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 3,4 │ 3,9 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,9 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,8 │ 3,0 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,7 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,7 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,0 │ 3,0 │ 3,6 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,5 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,4 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,3 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,7 │ 3,3 │
│ Dublu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,1 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 3,1 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,9 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,3 │ 2,4 │ 3,0 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,7 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,8 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,6 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,5 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,3 │
├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,3 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,6 │ 2,7 │ 3,2 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 2,1 │ 2,0 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 3,1 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,9 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,0 │ 2,2 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,9 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,7 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,2 │ 2,8 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,6 │
│ Triplu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,5 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,3 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 0,9 │ 1,0 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,6 │ 2,2 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 0,7 │ 0,9 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 2,0 │
│ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 0,5 │ 0,7 │ 0,8 │ 0,9 │ 1,0 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,8 │
└────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘


    I.9.5. Calculul indicatorilor globali:
    I.9.5.1. Rezistenta termica/transmitanta termica medie a anvelopei cladirii
    Rezistenta termica corectata medie (R'm) a unui element de construcţie al anvelopei cladirii/transmitanta termica corectata medie a unui element de construcţie al anvelopei cladirii, se calculeaza cu relaţia:

               1 f2Σ[A(j)]
    R'(m) = ────── = ─────────────── [mpK/W] (9.5.1a)
             U'(m) Σ[A(j) * U'(j)]


    în care:
    U'(j) - transmitante termice corectate [W/(mpK)] aferente suprafeţelor A(j).
    Relaţia (9.5.1) este valabila şi pentru determinarea rezistentelor termice medii ale unor elemente de construcţie alcatuite din două sau din mai multe zone cu alcatuire omogena; în aceasta situaţie în relaţia (9.5.1) în loc de U'(j) se introduce transmitanta termica unidirectionala U(j), obtinandu-se rezistenta termica medie R(m) = 1/U(m).
    Rezistenta termica corectata medie a anvelopei cladirii [(R'(M)]/transmitanta termica medie a anvelopei cladirii [U'(cladire)] se calculeaza cu relaţia:

                  1 f2Σ[A(k)]
    R'(M) = ──────────── = ─────────────── [mpK/W] (9.5.1b)
             U'(cladire) Σ[A(k) * U'(k)]


    Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de construcţie se calculeaza cu relaţia generală:

                           A(j)
    L(j) = A(j) * U'(j) = ────── [W/K] (9.5.2)
                           R'(j)


    în care indicele j se poate referi la o suprafaţa a elementului de construcţie, la o incapere, la un nivel sau la ansamblul cladirii.
    Pentru ansamblul mai multor elemente de construcţie, valorile L se pot insuma.
    Fluxul termic f2'd6 aferent unui element de construcţie se calculeaza cu relaţia generală:

     'd6 = L(j) * Delta ι [W] (9.5.3)


    În cazul elementelor de construcţie care separa spatiul interior încălzit de un spatiu neincalzit, în locul valorii Delta ι = ι(i) - ι(e) se utilizeaza diferenţa de temperatura [ι(i) - ι(u) în care ι(u) reprezinta temperatura din spatiul neincalzit, determinata pe baza unui calcul de bilant termic.
    Pentru ansamblul mai multor elemente de construcţie, valorile 'd6 se pot insuma.
    I.9.6. Evaluarea aporturilor solare datorate elementelor de construcţie vitrate
    Pentru evaluarea aporturilor solare datorate elementelor de construcţie vitrate se ia în considerare influenţa elementelor arhitecturale cu care se realizează sisteme solare pasive şi sistemele de protecţie solara, cu considerarea condiţiilor de amplasament al cladirilor, conform prevederilor din capitolul 7. De asemenea, se tine seama de efectele de umbrire date de vecinatatile naturale şi construite etc.
    Trebuie avute în vedere şi prevederile din capitolul 12, precum şi cele din Partea a II-a a Metodologiei.
    I.9.6.1. Metoda simplificata de evaluare a aporturilor solare
    Aportul de căldură al radiatiei solare [Q(s)] se considera ca se realizează numai prin suprafetele vitrate (ferestre şi uşi exterioare, prevăzute cu geamuri). Nu se tine seama de aportul de căldură al radiatiei solare prin suprafetele opace.
    Aportul de căldură utila specific al radiatiei solare se calculeaza cu relaţia:

                                  A(Fij)
    Q(s) = 0,40 *f2Σ I(Gj) * g(i)* ──────── [kWh/mp*an] (9.6.1)
                 ij A(u)

    în care:
    Q(s) - cantitatea de căldură datorata radiatiei solare, receptionata de o cladire, pe durata sezonului de incalzire, pe un mc volum încălzit;
    I(Gj) - radiatia solara corespunzătoare unei orientari cardinale "j" [kWh/mp*an];
    g(i) - factor de transmisie a energiei solare totale prin geamurile "i" ale tamplariei exterioare;
    A(Fij) - aria tamplariei exterioare prevăzută cu geamuri clare de tipul "i" şi dispusa după orientarea cardinala "j" [mp];
    A(u) - aria suprafetei utile, incalzite - direct sau indirect - a cladirii, [mp].
    Radiatia solara disponibila se determina cu relaţia:

              24
    I(Gj) = ────── D12 * I(Tj) [kWh/mp*an] (9.6.2)
             1.000


    în care:
    D(12) - durata conventionala a perioadei de incalzire, corespunzătoare temperaturii exterioare care marcheaza începerea şi oprirea incalzirii f2ι(eo) = +12°C [zile];
    I(Tj) - intensitatea radiatiei solare totale, cu valori în functie de orientarea cardinala "j" şi de localitatea în care este amplasata cladirea [W/mp].
    Duratele convenţionale ale perioadei de incalzire D(12), valorile medii ale intensitatii radiatiei solare totale [I(Tj)], pe un plan vertical cu orientarea "j", precum şi pe un plan orizontal se vor considera utilizand valorile prevăzute în reglementarile tehnice în vigoare, precum şi tabelelor din Anexa 9.6. Pentru cladiri amplasate în localităţi care nu sunt cuprinse în tabele, valorile intensitatilor radiatiei solare totale I(Gj) se pot determina prin medierea valorilor corespunzătoare pentru cele mai apropiate 3 localităţi.
    Suprafetele având o inclinare faţă de orizontala, egala sau mai mare de 30° vor fi considerate suprafete verticale, iar cele cu o inclinare mai mica de 30° - suprafete orizontale.
    Orientarea "j" este definita de directia pe care o are o dreapta perpendiculara pe suprafaţa geamului, în cadrul sectoarelor care delimiteaza, cu o abatere de ±22,5°, directiile cardinale N, NE, E, SE, S, SV, V şi NV. În pozitiile limita dintre sectoare, se va considera valoarea cea mai mica dintre cele 2 valori I(Tj) adiacente.
    Factorul de transmisie a energiei solare totale [g(i)] prin geamurile clare ale tamplariei exterioare se va considera astfel:

    - geamuri duble (2 geamuri simple, sau un geam termoizolant dublu) .......... g = 0,75
    - geamuri triple (3 geamuri simple, sau un geam simplu + un geam termoizolant
      dublu, sau un geam termoizolant triplu) ................................... g = 0,65
    - geam termoizolant dublu, având o suprafaţa tratata cu un strat reflectant
      al razelor infrarosii ..................................................... g = 0,50
    - geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant dublu sau un geam
      termoizolant triplu), având o suprafaţa tratata cu un strat reflectant al
      razelor infrarosii ........................................................ g = 0,45
    - geam termoizolant triplu, având 2 suprafete tratate cu straturi reflectante
      ale razelor infrarosii .................................................... g = 0,40


    La tâmplăriile cu suprafetele inclinate, în calcule se vor considera ariile lor nominale, masurate în planul lor.
    La tâmplăriile exterioare la care aria libera a geamurilor [A(g)] este mai mica decat 60% din aria tamplariei respective [A(F)], aria acesteia se va considera în calcule:

    A(F) = 1,5 A(g) [mp] (9.6.3)

    Dacă aria tamplariei exterioare [A(Fj)] este mai mare decat dublul ariei părţii opace [A(Pj)] a respectivului perete, aria tamplariei exterioare care se va considera în calcule, se va limita la valoarea:

    A(Fj) = 2/3 [A(Fj) + A(Pj)] [mp] (9.6.4)


    Aportul de căldură solara Q(s) nu se va considera în calcule la determinarea necesarului anual de căldură la cladirile industriale de productie incalzite la o temperatura interioara medie mai mica de 18°C [theta(i) < 18°C].
    Pentru a se tine seama de prevederea unor dispozitive de protecţie solara se vor avea în vedere prevederile de la 9.4.
    I.9.7. Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei cladirii
    Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei cladirii (document recomandat SR EN ISO 13790:2004) sunt exprimate prin coeficientul de pierderi termice datorate improspatarii aerului/prin ventilare, calculat cu relaţia:

                            .
    H(nu) = rho(a) * c(a) * V (9.7.1)

    în care:
    H(nu) - este coeficientul de pierderi termice datorate improspatarii
                   aerului/prin ventilare, în W/K;
    rho(a) * c(a) - este capacitatea termica volumica; rho(a) * c(a) = 1200
                  J/(mcK) sau rho(a) * c(a) = 0,34 Wh/(mcK);
    .
    V - este debitul mediu volumic de aer proaspat, în mc/s sau mc/h.

    sau cu relaţia:

    H(nu) = rho(a) * c(a) * n(a) * V (9.7.2)

    în care:
    rho(a) * c(a) - este capacitatea termica volumica; rho(a) * c(a) =
                    1200 J/(mcK) sau rho(a) * c(a) = 0,34 Wh/(mcK);
    n(a) - este numărul mediu de schimburi de aer pe ora, în h^-1;
    V - este volumul încălzit, în mc.


    Pentru cladirile de locuit şi asimilate acestora, numărul mediu de schimburi de aer pe ora poate fi evaluat, în functie de:
    - categoria de cladire;
    - clasa de adapostire a cladirii;
    - clasa de permeabilitate la aer a cladirii,
    utilizand datele din tabelul 9.7.1.

    Tabelul 9.7.1 - Numărul de schimburi de aer, n(a), pentru cladiri de locuit şi asimilate acestora

*Font 9*
┌───────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ │ Clasa de │ Clasa de permeabilitate la aer │
│ Categoria cladirii │ adapostire ├────────────┬──────────┬──────────┤
│ │ │ ridicata │ medie │ scazuta │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ neadapostite │ 1,5 │ 0,8 │ 0,5 │
│ Cladiri individuale ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ (case unifamiliale, cuplate sau │ moderat adapostite │ 1,1 │ 0,6 │ 0,5 │
│ insiruite s.a.) ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ adapostite │ 0,7 │ 0,5 │ 0,5 │
├────────────────────┬──────────────┼──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ neadapostite │ 1,2 │ 0,7 │ 0,5 │
│ │ dubla ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ expunere │ moderat adapostite │ 0,9 │ 0,6 │ 0,5 │
│ Cladiri cu mai │ ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ multe apartamente, │ │ adapostite │ 0,6 │ 0,5 │ 0,5 │
│ camine, internate, ├──────────────┼──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ s.a. │ │ neadapostite │ 1,0 │ 0,6 │ 0,5 │
│ │ simpla ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ expunere │ moderat adapostite │ 0,7 │ 0,5 │ 0,5 │
│ │ ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ adapostite │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │
└────────────────────┴──────────────┴──────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────┘


    Incadrarea cladirilor în clasele de adapostire se face conform tabelului 9.7.2.
    Tabelul 9.7.2 - Incadrarea cladirilor în clasa de adapostire

*Font 9*
┌───────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Clasa de adapostire │ Tip de cladire │
├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ neadapostite │cladiri foarte inalte, cladiri la periferia oraşelor şi în piete, │
│ │cladiri la ses │
├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ moderat adapostite │cladiri în interiorul oraşelor, cu minim 3 cladiri în apropiere, │
│ │cladiri la ses protejate de arbori │
├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ adapostite │cladiri din centrul oraşelor, cladiri în paduri │
└───────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    Incadrarea cladirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 9.7.3.
    Tabelului 9.7.3 - Incadrarea cladirilor în clasele de
    permeabilitate la aer

*Font 9*
┌───────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Clasa de permeabilitate│ Tip de cladire │
│ la aer │ │
├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ridicata │cladiri cu tamplarie exterioara fără măsuri de etansare │
├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ medie │cladiri cu tamplarie exterioara cu garnituri de etansare │
├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ scazuta │cladiri cu ventilare controlata şi cu tamplarie exterioara cu măsuri │
│ │de etansare speciale │
└───────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în functie de tipul şi starea ferestrelor/usilor şi lungimea rosturilor ferestrelor şi usilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). În acest caz pot fi utilizate urmatoarele valori pentru coeficientul de infiltratie prin rosturi:
    i(1) = 0,04 - pentru ferestre şi uşi în stare buna, cu etansare speciala;
    i(2) = 0,14 - pentru ferestre şi uşi în stare buna dar fără etansare speciala;
    i(3) = 0,20 - pentru ferestre şi uşi în stare deteriorata (neetanse),
    rezultand urmatoarele relatii pentru calculul numarului de schimburi de aer:
    n(a1) = 0,52 * V/L (h^-1) (9.7.3)
    n(a2) = 1,82 * V/L (h^-1) (9.7.4)
    n(a3) = 2,60 * V/L (h^-1) (9.7.5)

    în care:
    L - este lungimea rosturilor, în m;
    V - este volumul încălzit, în mc.
    Dacă, din calcule, va rezultă o valoare n(a) ≤ 0,5 h^-1, se va considera un numar de 0,5 schimburi de aer pe ora.
    De exemplu:
    Dacă V = 50 mc şi L = 16 m, rezultă:
    n(a1) = 0,17 (h^-1) - se va considera n(a1) = 0,5 (h^-1)
    n(a2) = 0,58 (h^-1)
    n(a1) = 0,83 (h^-1)

    I.9.8. Determinarea ratei de ventilare a unui spatiu ocupat, cu condiţia de mentinere a confortului fiziologic

    Condiţia de mentinere a confortului fiziologic este ca valorile concentratiilor aparţinând CO(2) şi vaporilor de apa sa nu depăşească valorile (document recomandat NP 008-97):
    - 1600 mg/mc (cca. 0,05%) pentru CO(2);
    - 15.400 mg/mc, în regim de vara, respectiv 9.450 mg/mc în regim de iarna, pentru conţinutul de vapori de apa în aer.
    Verificarea valorii ratei de ventilare necesară, exprimata prin numărul necesar de schimburi de aer între interior şi exterior se face cu relatiile:

                           N(pers) * g ┌ ┐
C(ex)+C(0)*exp[-n(a)t(f)]+ ────────────────│1 - exp[-n(a)t(f)]│=C(max) (9.7.6)
                           n(a)*V(a)*rho(a)└ ┘

    în care:
    C(0) - concentraţia de noxe minima ca urmare a ventilarii naturale a incintei;
    C(ex) - concentraţia de noxe caracteristica mediului exterior natural;
    C(max) - concentraţia maxima de noxe din spatiu ocupat, la finele intervalului de timp t(f);
    C(L) - concentraţia de noxe maxim admisa în spatiul ocupat, document recomandat NP 008-97;
    N(pers) - numărul de persoane din incinta;
    g - debitul de noxe degajat de o persoană;
    V(a) - volumul de aer din incinta, în mc;
    n(a) - rata de ventilare, în s^-1;
    t(f) - timpul la care se incheie activitatea din spatiul ocupat, în s;
    rho(a) - densitatea aerului, în kg/mp.

    C(max) < C(L) (9.7.7)

    În cazul unor activităţi organizate care se desfăşoară în timp finit este necesar ca la momentul t(f) (de încheiere a activităţilor) şi să se respecte inegalitatea din relaţia (9.7.7). Este cazul în special al spatiilor în care se desfăşoară activităţi didactice, iar t(f) este reprezentat de durata orei de curs.
    În cazul ventilarii spatiului cu un debit constant de aer proaspat, rata de ventilare minima admisa se determina cu relaţia:

               N(pers) * g
    n(a) = ──────────────────────── [s^-1] (9.7.8)
           [C(L)-C(ex)]*V(a)*rho(a)

    I.9.9. Verificarea riscului de condens superficial şi din interiorul elementelor opace de anvelopa
    Verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei cladirii la riscul de condens superficial şi interstitial este obligatorie în etapa de audit energetic în care se face analiza solutiilor de imbunatatire a performantei termo-energetice a cladirii, pentru fiecare solutie selectata. (documente recomandate: SR EN 13788: "Performanta higrotermica a componentelor şi elementelor de construcţie - Temperatura superficiala interioara pentru evitarea umiditatii superficiale critice şi condensului interior - Metoda de calcul" - atunci când sunt disponibile date climatice medii lunare (temperaturi şi umiditati relative)).
    I.10. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanţă termica a elementelor de anvelopa aflate în contact cu solul.

    Document recomandat: SR EN ISO 13370: "Performanta termica a cladirilor - Transferul termic prin sol - Metode de calcul."
    Documentul recomandat SR EN ISO 13789, accepta, pentru elementele de construcţie în contact cu solul, ipoteza utilizarii condiţiilor de calcul în regim termic stationar.
    Pentru realizarea unui calcul considerand regimul termic nestationar se tine seama de prevederile de la 10.1.
    Pentru calculul numeric se pot utiliza prevederile din Anexa 9.3.
    I.10.1. Parametri de performanţă termica a elementelor de anvelopa în contact cu solul şi temperaturi ale spatiilor subzonelor secundare ale cladirilor
    Spatiile ocupate şi spatiile neocupate ale caror elemente de construcţie perimetrale sunt amplasate sub CTS sunt caracterizate de flux termic disipat către mediul natural exterior sau de flux termic receptionat dinspre mediul natural exterior prin intermediul solului şi al straturilor de material care constituie elementele perimetrale amplasate sub CTS. Influenţa unor spatii aflate în apropiere, caracterizate de temperaturi diferite de cele ale mediului exterior natural poate fi neglijata. Capacitatea termica semnificativa a solului asociata variatiei aleatoare a principalilor parametri climatici cu pondere importanţa în bilantul termic al spatiilor ocupate şi neocupate din cladiri, determina caracterul puternic nestationar al transferului de căldură care genereaza atât fluxurile termice cat şi nivelul de temperatura din spatiile construite.
    Relatiile de bilant termic utilizeaza temperaturi exterioare modificate care includ efectele defazajului şi amortizarii undelor termice caracteristice elementelor de construcţie cu masivitate foarte ridicata. (în cazul de faţa solul este asimilat unui material de construcţie).
    În toate cazurile se determina fluxurile termice generate de transferul de căldură dintre spatiile construite ocupate sau neocupate şi aerul exterior, precum şi fluxurile termice generate de prezenta panzei de apa freatica din sol.
    Se au în vedere urmatoarele cazuri:
    1. Spatiu (ocupat sau neocupat) caracterizat de temperatura f2ι(s) (constants sau variabila în functie de bilantul termic al spatiului), caracterizat de pereti verticali neizolati termic adiacenti solului cu înălţimea h(s) sub CTS (cota terenului sistematizat), precum şi de pardoseala neizolata termic;
    2. Caz similar cu cel anterior cu deosebirea faptului ca atât peretii verticali cat şi pardoseala sunt termoizolaţi;
    3. Combinatii între situaţiile specifice cazurilor 1 şi 2 cu referire la starea peretilor verticali şi a pardoselii din punct de vedere al dotarii cu izolatie termica;
    4. Cladire plasata pe un soclu cu înălţimea h(sc) deasupra CTS, cu subcazurile:
    4.1. Soclul fără termoizolare şi pardoseala cladirii neizolata termic;
    4.2. Soclul şi pardoseala izolate termic;
    4.3. Combinatii între starea soclului şi pardoselii din punct de vedere al dotarii cu izolatie termica.
    Relatiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul elementelor de construcţie perimetrale menţionate, în cazul incintelor subterane, sunt:

  Q(ve(k)) = A(lat)([a(1)h(s)^2 + a(2)h(s) + a(3)] * f2ι(s) +

             + b(1k)h(s)^2 + b(2k)h(s) + b(3k)) (10.1)


  Q(pard,e(k)) = A(pard)([C(1)h(s)^2 + C(2)h(s) + C(3)] * f2ι(s) +

               + d(1k)h(s)^3 + d(2k)h(s)^2 + b(4k) (10.2)


                 f2ι(s) - ι(a) ┌ f(2) ┐ ι(s) - ι(a)
Q(f(k)) = A(lat) ─────────── * În│1 + ─────h(s) │ + A(pard) ─────────── (10.3)
                                 └ f(1) ┘ f(1)

    în care:
    f2ι(s) - temperatura interioara constanta sau variabila a spatiului ocupat sau neocupat, în °C;
    ι(a) - temperatura panzei de apa freatica, egala cu temperatura exterioara medie anuală a localităţii în care este amplasata cladirea, în °C;
    h(s) - adancimea la care se afla amplasata pardoseala, sub CTS, în m;
    h(a) - adancimea panzei de apa freatica, sub CTS, în m;
    A(laf) - suprafaţa laterala a elementelor de construcţie verticale amplasate sub CTS, în mp;
    A(pard) - suprafaţa pardoselii, în mp.

                            h(a)-h(s)
    f(1) = 0,17 + 2,2f2δ(iz)+ ───────── [mpK/W]
                            lambda(s)
                  pi
    f(2) = 0,50 ──────── [mpK/W]
                lambda(s)


    f2δ(iz) - simbolul Weierstass-Kronecker;
    δ(iz) = 1 - element dotat cu izolatie termica
    δ(iz) = 0 - element fără izolatie termica
    - conductivitatea termica a solului (considerat mediu izotrop), în W/(mK).
    Coeficienţii a1, a2, a3, c1, c2, c3 se prezinta în tabelele A.10.1.1.a şi A.10.1.1.b (Anexa A.10.1) iar coeficientii b(1k), b(2k), b(3k) d(1k), d(2k), d(3k) şi d(4k) se prezinta în tabelele A. 10.1.2.a şi A.10.1.2.b (Anexa A.10.1) cu valori distincte pentru fiecare luna a anului caracterizata de indicativul (k).
    Relatiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul soclului cladirilor amplasate la înălţimea h(sc) faţă de CTS şi a fluxului termic la nivelul pardoselii, sunt urmatoarele:

  Q(sc(k)) = A(lat(sc))([a(1)h(sc)^2 + a(2)h(sc) = a(3)] * f2ι(s) +

           + b(2k)h(sc)^2 + b(2k)h(sc) + b(3k)) (10.4)


  Q(pard,sc,e(l)) = [A(pard) - A(lat,sc) + 4h(sc)^2] *

                  * ([C(1)h(sc)^2 + C(2)h(sc) + c(3)] * f2ι(s) + d(1k)h(sc)^3 +

                  + d(2k)h(sc)^2 + d(3k)h(sc) + b(4k)) (10.5)


                         f2ι(s) + ι(s)
  Q(pard,sc,f) = A(pard) ─────────── (10.6)
                             f(f)


    Relatiile (10.1) ... (10.6) determina:
    Q(ve(k)), - fluxul termic mediu disipat/patruns către/dinspre mediul exterior natural prin pereti verticali subterani, în luna k, în W;
    Q(pard,e(k)) - fluxul termic mediu disipat/patruns către/dinspre mediul exterior natural prin pardoseala incintei, în luna k, în W
    Q(f(k)) - fluxul termic disipat către panza de apa freatica, în W;
    Q(sc(k)) - fluxul termic mediu disipat/patruns către/dinspre mediul exterior prin soclul cladirii, în luna k, în W;
    Q(pard,sc,f) - fluxul termic disipat către panza de apa freatica, în W;
    SC - indice cu semnificatia de "soclu"

    Pe baza relatiilor (10.1) ... (10.6) se determina parametrii termodinamici şi marimile geometrice şi termice care intră în bilantul termic global al spatiilor subterane. Rezultă:

    _ A(lat) + A(pard)
    R(e) = ───────────────── (10.7)
            A(lat) A(pard)
            ────── + ───────
            R(ve) R(pde)


               A(lat A(pard)
               ──── f2ι(ev(k) + ────── ι(pd(k)
    _ R(ve) R(pde)
    ι(e(R(k) = ───────────────────────────── (10.8)
                  A(lat + A(pard)
                  ───────────────
                      _
                      R(e)



    în care:

    R(ve) = [a(1)h(s)^2 + a(2)h(s) + a(3)]^-1 (10.9)

    R(pde) = [C(1)h(s)^2 + C(2)h(s) + C(3)]^1 (10.10)

    f2ι(ev(k)) = -R(ve)[B(1k)h(s)^2 + b(2k)h(s) + b(3k)] (10.11)

    ι(pd(k)) = -R(pde)[d(1k)h(s)^3 + d(2k)h(s)^2 + d(3k)h(s) + d(4k)] (10.12)


    _ A(lat) + A(pard)
    R(f) = ──────────────── (10.13)
           A(lat) A(pard)
           ───── + ─────
           R(vf) R(pdf)


    în care:

              f(2)h(s)
    R(vf)= ─────────────── (10.14)
                 f(2)
           În[1+ ────h(s)]
                 f(2)

    R(pdf) = f(1) (10.15)


    Relatiile pentru determinarea fluxurilor termice, în cazul incintelor subterane devin:

             A(lat) + A(pard) _
    Q(e(k)) = ──────────────── [f2ι(s)-ι(eR(k))] (10.16)
                   _
                   R(e)


               A(lat + A(pard)
    Q(f(k)) = ──────────────── [ι(s)-ι(a)] (10.17)
                   _
                   R(f)


    În cazul cladirii amplasate pe un soclu de pamant, rezultă:

    _ A(pard) + 4h(sc)^2
    R(esc) = ───────────────────────────────── (10.18)
             A(lat A(pard) - A(lat) 4h(sc)^2
             ───── + ─────────────────────────
             R(esc) R(pdsc)


             A(lat) A(pard) - A(lat) + 4h(sc)^2
             ────── f2ι(esc(k)) + ─────────────────────────── ι(pdsc(k))
 _ R(esc) R(pdsc)
 ι(esc(k)) = ──────────────────────────────────────────────────────── (10.19)
                      A(lat) A(pard) - A(lat) + 4h(sc)^2
                      ────── + ────────────────────────────
                      R(esc) R(pdsc

    în care:

    R(esc) = [a(1)h(sc)^2 + a(2)h(sc) + a(3)]^-1 (10.20)

    R(pdsc) = [C(1)h(sc)^2 + C(2)h(sc) + C(3)]^-1 (10.21)

    f2ι(esc(k)) = -R(esc)[b(1k)h(sc)^2 + b(2k)h(sc) +b(3k)] (10.22)

ι(pdsc(k)) = -R(pdsc) [d(1k)h(sc)^3 + d(2k)h(sc)^2 + d(3k)h(sc) +d(4k)] (10.23)

    R(psc = f(1) (10.24)


    Fluxurile termice se determina cu relatiile:

             A(pard) + 4h(sc)^2 _
    Q(sce) = ────────────────── [f2ι(s) - ι(esc(k))] (10.25)
                  _
                  R(esc)



                A(pard
    Q(fsg(k)) = ──────[f2ι(s)-ι(a)] (10.26)
                R(fsc)


    În relatiile de calcul specifice incintelor subterane, A(lat) se referă la pereti verticali aflati în imediata apropiere a mediului exterior natural.
    Valoarea h(s) ≤ 2,8 m.
    Temperaturile spatiilor f2ι(s) pot fi cunoscute din condiţiile de confort termic şi fiziologic, caz în care:

    f2ι(s) = ι(i(o);

    f2ι(i(o) - temperatura interioara convenţionale de calcul, document recomandat: SR 1907/2, în functie de tipul de incinta sau variaza în functie de bilantul termic al spatiilor, caz în care:

    f2ι(s)=ι(s(k)

    Temperaturile spatiilor neocupate variaza în functie de variatia parametrilor climatici exteriori şi în functie de fluxurile termice caracteristice echipamentelor precum şi elementelor de construcţie adiacente spatiilor neocupate. Se disting urmatoarele cazuri:
    1. Subsolul neincalzit ocupa în totalitate spatiul de sub planşeul spatiilor ocupate.
    Ecuatia de bilant termic care este o ecuatie algebrica liniara având ca necunoscuta temperatura f2ι(s(k) este urmatoarea:

    A(PL)
    ─────[f2ι(i(o)) - ι(s(k))]+2piAδ(a)[ι(apa-ι(s(k)]-Q(e(k)-Q(f(k)-
    R(PL)
                                         A(Pesb)
     - 0,33n(asb)V(sb)[ι(s(k))-ι(e(k))]- ───────[ι(s(k))-ι(e(k))] = 0 (10.27)
                                         R(Pesb)


    în care fluxurile termice Q(e(k)) şi Q(f(k)) se expliciteaza sub forma relatiilor (10.16) şi (10.17). Celelalte notatii au urmatoarea semnificaţie:

    A(PL) - suprafaţa de transfer de căldură a planşeului adiacent spatiilor ocupate sau neocupate adiacente, în mp;
    A(Pesb) - suprafaţa de transfer de căldură prin elementele de construcţie supraterane ale subsolului, în mp;
    R(PL) - rezistenta termica a planşeului, în mpK/W;
    R(Pesb) - rezistenta termica a elementelor de construcţie supraterane ale subsolului, în mpK/W;
    f2δ(a) - simbolul Weierstrass-Kronecker

    δ(a) = 1 - subsol cu instalaţii termice
    δ(a) = 0 - subsol fără instalaţii termice
    A. - coeficient de transfer de căldură caracteristic echipamentelor termice din subsol determinat cu relaţia:

                             L(j)
    A = f2Σ ──────────────────────────────────────
               1 δ(iz(j)) 0,33
        j ──────── În(1+2─────────── + ─────
          lambda(iz) d(c(j)) d(e(j))


    L(j) - lungimea tronsoanelor "j", în m;

    d(e(j)) - diametrul exterior al tronsonului "j" (inclusiv termoizolatia), în m;
    d(c(j)) - diametrul conductei "j" netermoizolată, în m;
    f2δ(iz(j)) - grosimea termoizolatiei aferenta tronsonului "j" în m:
    lambda(iz) - conductivitatea termica a izolatiei, în W/(mK);
    ι(apa) - temperatura apei vehiculata prin instalatiile termice din subsol, determinata în functie de temperatura exterioara medie lunara specifică localităţii în care se afla cladirea:

    ι(apa) = 0,50(45 + m * ι(e) + n)

    Coeficienţii "m" şi "n" se determina în functie de zona climatica de iarna în care se afla localitatea, conform tabelului 10.1.

    Tabelul 10.1 - Valorile coeficientilor "m" şi "n"

   ┌───────────────────────┬─────────────┬──────────────┐
   │Zona climatica │ m │ n │
   ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤
   │ I │ -1,067 │ 52,67 │
   ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤
   │ II │ -1,034 │ 51,33 │
   ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤
   │ II │ -0,934 │ 49,33 │
   ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤
   │ IV │ -0,934 │ 49,33 │
   └───────────────────────┴─────────────┴──────────────┘


    Figura 10.1 - Dimensiunile unei conducte din instalatiile termice care traverseaza subsolul tehnic

-------------
    NOTA(CTCE)
    Reprezentarea grafica a Figurii 10.1 - Dimensiunile unei conducte din instalatiile termice care traverseaza subsolul tehnic - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21.02.2007, la pagina 58 (a se vedea imaginea asociata).

    2. Subsolul neincalzit ocupa parţial spatiul de sub planseul parterului.
    Se utilizeaza ecuatia (10.27) în care se modifica A(PL) prin adaugarea suprafetei adiacenta unui spatiu ocupat parţial amplasat sub cota CTS. Transferul de căldură prin pardoseala acestui spatiu către subsolul neocupat se neglijeaza.
    3. Subsolul este încălzit la temperatura f2ι(i(o).
    În acest caz fluxurile termice disipate către mediul exterior natural se determina cu relatiile (10.16) şi (10.17) în care f2ι(s) = ι(i(o).
    Fluxurile termice disipate dinspre spatiul ocupat al unei cladiri amplasate pe sol la cota h(sc) deasupra CTS se determina cu relatiile (10.25) şi (10.26). Vatoarea h(sc)≥0.
    Se face menţiunea ca în toate cazurile:
    Q > 0 semnifica flux termic disipat
    Q < 0 semnifica flux termic patruns.
    În cazul în care subsolul neocupat se invecineaza cu un spatiu a cărui temperatura este necunoscuta, determinarea temperaturilor ambelor spatii se face prin rezolvarea sistemului de ecuatii de bilant termic liniare caracteristice fiecarui spatiu în parte. O solutie simplificata este prezentată pentru cazul a trei clase de spatii neocupate (de exemplu subsol, casa scarilor şi pod).
    1. Ecuatia de bilant termic a subsolului este ecuatia (10.27) care include un termen suplimentar datorat transferului de căldură dintre subsol şi spatiul neocupat adiacent subsolului şi spatiilor ocupate. Rezultă ecuatia:

                                ┌ ┐
A(PL) A(s(1)) │ │
─────[f2ι(i(o))-ι(s(k))]+ ─────── │E(1)ι(i(o))+[E(2)-1]ι(s(k))+E(3)│+
R(PL) R(s(1)) └ ┘

+2piAδ(a)[ι(apa)-ι(s(k))]-Q(e(k))-Q(f(k))-0,33n(asb)V(sb *

                    A(Pesb)
*[ι(s(k))-ι(e(k))]- ───────[ι(s(k))-ι(e(k))]= 0 (10.28)
                    R(Pesb)


    care se rezolva în raport cu temperatura f2ι(s(k)).
    S-a notat:
    A(s(1)) - suprafaţa de transfer de căldură dintre spatiul neocupat l şi spatiul subsolului neocupat, în mp;
    R(s(1)) - rezistenta termica a elementelor de construcţie care sunt adiacente atât subsolului cat şi spatiului l, în mp K/W.

    2. Temperatura spatiului l neocupat se determina cu relaţia:

    f2ι(1(k) = E(1)ι(i(o)+E(2)ι(s(k)+E(3) (10.29)


    3. Temperatura celui de al doilea spatiu neocupat, 2, se determina cu relaţia:

    f2ι(2(k) = B(2)ι(i(o)+B(3)ι(s(k)+B(4) (10.30)

    Coeficienţii B şi E sunt continuti în Anexa A. 10.2.
    În Anexa A.10.3 se prezinta succesiunea etapelor de calcul privind transferul de căldură prin sol şi cel caracteristic spatiilor neocupate invecinate cu solul.
    Pentru calcule economice aferente realizării auditului energetic al cladirilor existente se va considera grosimea izolatiei termice aferente subsolului (pereti/pardoseala) de 0,10 m echivalent polistiren expandat.

    I.11. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termica, energetica şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei cladirilor şi pentru ansamblul acesteia
    Se prevad valori, diferentiate pe de o parte pentru diferite tipuri de cladiri, pe de altă parte pentru cladiri noi şi pentru cele existente care se reabiliteaza/modernizeaza, pentru urmatoarele cerinţe de performanţă (condiţii tehnice de performanţă):
    - rezistente termice corectate minime admisibile/normate/de referinţa - din condiţii de igiena şi confort termic în spatiile locuite/ocupate; transmitante termice corectate maxime admisibile/normate/de referinţa - din condiţii de igiena şi confort termic în spatiile locuite/ocupate;
    - rezistente termice corectate minime admisibile/normate/de referinţa - din condiţii de economie de energie, transmitante termice corectate maxime admisibile/normate/de referinţa
    - din condiţii de economic de energie.
    - temperaturi superficiale minime pentru evitarea riscului de condens pe suprafaţa interioara a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa cladirilor,
    - debite minime de aer proaspat etc.
    Rezistentele termice, pentru cladirile noi, sunt normate astfel:
    - pe considerente de confort higrotermic, în mod indirect, prin limitarea diferentelor de temperaturi între temperatura aerului interior şi temperatura superficiala interioara, medie, aferenta fiecarei încăperi în parte şi fiecarui tip de element de construcţie:

    Delta f2ι(imax)=ι(i) - ι(şi m) [K] (11.1)

    - pe considerente termoenergetice, în mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'(min) ale rezistentelor termice corectate, medii pe cladire, pentru fiecare tip de element de construcţie.

    I.11.1. Rezistenta termica, necesară din considerente de confort higrotermic, se calculeaza, cu relaţia:

                     Delta f2ι
    R'(nec) = ──────────────────── [mpK/W] (11.2)
              α(i) * Delta ι(imax)



    în care :
    Delta f2ι(i max) diferenţa maxima de temperatura, admisa între temperatura interioara şi temperatura medie a suprafetei interioare Delta f2ι(imax) = ι(i) - ι(sim)
    Valorile Delta ι(i max)se dau în tabelul 11.1, în functie de destinaţia cladirii şi de tipul elementului de construcţie.
    La elementele de construcţie care separa incaperea considerate de un spatiu neincalzit, în loc de valoarea Delta f2ι = ι(i) -ι(e), în relaţia (11.2) se introduce diferenţa de temperatura ι(i) - ι(u), în care ι(u) reprezinta temperatura în spatiul neincalzit, determinata pe baza unui calcul de bilant termic.
    La elementele de construcţie care separa incaperea considerate de un spatiu mai puţin încălzit, în loc de valoarea Delta ι , în relaţia (11.2) se introduce diferenţa dintre cele doua temperaturi interioare convenţionale de calcul. Relaţia (11.2) nu se aplică la suprafetele vitrate.
    Rezistentele termice corectate R' ale tuturor elementelor de construcţie ale cladirilor, calculate pentru fiecare incapere în parte, trebuie să fie mai mari decat rezistentele termice necesare:

    R' ≥ R'(nec) [mpK/W] (11.3)


    Condiţia (11.3) se aplică şi la elementele de construcţie adiacente rosturilor închise, izolate faţă de mediul exterior, la verificarea termotehnica a elementelor de construcţie interioare, spre incaperile neincalzite sau mai puţin incalzite, precum şi la cladirile incalzite cu sobe.
    La elementele de construcţie ale incaperilor în care staţionarea oamenilor este de scurta durata (de exemplu casa scarii, holurile de intrare în cladirile de locuit, ş.a.) valorile Delta f2ι(imax) din tabelul 11.1 se maresc cu 1 K.
    Pentru incaperile cladirilor de productie cu degajari importante de căldură, valoarea Delta ι(i max) nu se normeaza, dacă este indeplinita una din urmatoarele condiţii:
    - degajarile de căldură depaşesc cu cel puţin 50 % necesarul de căldură de calcul;
    - densitatea fluxului termic degajat este de cel puţin 23 W/mp de element de construcţie;
    - suprafaţa interioara a elementului de construcţie este supusă unui flux radiant permanent sau este spalata de aer uscat şi cald.
    Rezistentele termice ale elementelor de construcţie vitrate trebuie să fie mai mari decat valorile R'(nec) din tabelul 11.2.
    Pentru elementele de construcţie uşoare - cu excepţia suprafeţelor vitrate - sunt valabile valorile R'(nec) de mai jos, prin care se urmăreşte a se compensa inertia (exprimata prin greutate) redusa, prin rezistente termice sporite:

    pentru 20 kg/mp R'(nec) = 2,50 mp K/W
    pentru 50 kg/mp R'(nec) = 2,00 mp K/W
    pentru 100 kg/mp R'(nec) = 1,80 mp K/W
    pentru 150 kg/mp R'(nec) = 1,60 mp K/W


    Transmitanta termica corectata din considerente igienico-sanitare reprezinta inversul rezistentei termice, necesară din considerente igienico-sanitare:

                 1
    U'(nec) = ─────── [W/(mpK)] (11.4)
              R'(nec)


    Trebuie respectata condiţia:

    U' ≤ U'(nec) [W/(mpK)] (11.5)

    Tabelul 11.1
    Valori normate Delta f2ι(i max)

┌────────┬──────────────────────────────────┬──────┬──────────────────────────┐
│ Grupa │ Destinaţia cladirii │phi(i)│ Delta f2ι(i max [K] │
│cladirii│ │ (% ├─────────┬─────────┬──────┤
│ │ │ │ Pereti │Tavane │Pardo-│
│ │ │ │ │ │seli │
├────────┼──────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────┤
│ I │- Cladiri de locuit, camine, │ │ │ │ │
│ │ internate │ │ │ │ │
│ │- Spitale, policlinici, ş.a. │ 60 │ 4,0 │ 3,0 │2,0 │
│ │- Crese, grădiniţe │ │ │ │ │
│ │- Scoli, licee, s.a. │ │ │ │ │
├────────┼──────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────┤
│ II │- Alte cladiri social - culturale,│ │ │ │ │
│ │ cu regim normal de umiditate │ 50 │ 4,5 │ 3,5 │2,5 │
├────────┼──────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────┤
│ III │- Cladiri sociale cu regim ridicat│ │ │ │ │
│ │ de umiditate │ 60 │ 6,0 │ 4,5 │3,0 │
│ │- Cladiri de productie cu regim │ │ │ │ │
│ │ normal de umiditate │ │ │ │ │
├────────┼──────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────┤
│ IV │- Cladiri de productie cu regim │ │ │0,8* │3,5 │
│ │ ridicat de umiditate *) │ ≤75 │f2δι(r) │δι(r) │ │
└────────┴──────────────────────────────────┴──────┴─────────┴─────────┴──────┘

_________
    *)Delta f2ι(r)=ι(i)-ι(r)


    Tabelul 11.2
    Rezistente termice necesare pentru elementele de construcţie vitrate

┌────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│Grupa │ R'(nec) [mp K/W] │
│cladirii├──────────┬───────────┬─────────────────────────┤
│ │Tamplarie │Luminatoare│Pereti exteriori vitrati │
│ │exterioara│ │ │
├────────┼──────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ I │ 0,39 │ 0,32 │ 0,32 │
├────────┼──────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ II │ 0,32 │ 0,29 │ 0,29 │
├────────┼──────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ III │ 0,29 │ 0,26 │ 0,26 │
├────────┼──────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ IV │ 0,26 │ 0,23 │ 0,23 │
└────────┴──────────┴───────────┴─────────────────────────┘


    OBSERVATII:
    1) La casa scarii şi la alte spatii de circulatie, indiferent de grupa cladirii, se admite R'(nec) = 0,26 mpK/W
    2) La vitrine se admite R'(nec) = 0,22 mpK/W

    I.11.2. Rezistenta termica corectata minima, admisibila, stabilita pentru cladirile noi, pe criterii de economie de energie în exploatarea cladirilor.

    Trebuie să fie indeplinita condiţia:


    R'(m) ≥ R'(min) [mpK/W] (11.6)


    Valorile R'(min), pentru cladirile noi, se dau în tabelul 11.4.... 11.6. La cladirile existente care urmeaza a fi reabilitate şi modernizate, valorile au caracter de recomandare şi se utilizeaza pentru calculul parametrilor cladirii de referinţa conform părţii a 3-a a metodologiei: Auditul şi certificatul de performanţă energetica ale cladirii.
    Transmitanta termica corectata maxima, admisibila (normata/de referinţa), stabilita pe criterii de economie de energie în exploatarea cladirilor reprezinta inversul rezistentei termice corectate minime:

                 1
    U'(max) = ─────── [W/(mpK)] (11.7)
              R'(min)

    Trebuie indeplinita condiţia:

    U'(m) ≤ U'(max) [W/(mpK)] (11.8)


    Tabelul 11.3
    Valorile normate şi valorile limita apreciate, ale rezistentelor termice la cladirile de locuit noi

┌───┬─────────────────┬───────────────────────┬────────────────┬───────────────┐
│SIM│ │ │ │ │
│BO │ ELEMENTUL DE │ R'(nec) │ R'(min) │ VALORI LIMITA │
│LUL│ CONSTRUCTIE │ │ │ APRECIATE │
│ │ ├───────────────────────┤ │ │
│ │ │ Zona climatica │Cladiri│Cladiri ├────────┬──────┤
│ │ ├─────┬─────┬─────┬─────┤ noi │exist**)│ minR' │ maxR'│
│ │ │ I │ II │ III│ IV │ │ │ │ │
│ │ ├─────┴─────┴─────┴─────┼───────┴────────┼────────┴──────┤
│ │ │ mpK/W │ mpK/W │ mpK/W │
├───┼─────────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┼───────┬────────┼────────┬──────┤
│ E │Pereti exteriori │1,00 │1,09 │1,19 │1,28 │1,50 │1,40 │0,50 │4,00 │
├───┼───────┬─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤
│ │ │de terasa│1,33 │1,46 │1,58 │1,71 │3,50 │3,00 │0,50 │5,00 │
│ T │ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤
│ │Plansee│de pod │1,20*│1,31*│1,42*│1,54*│3,50 │3,00 │0,50 │5,00 │
├───┤ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤
│ S │ │peste │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │subsolul │1,33*│1,46*│1,58*│1,71*│1,65 │1,65 │0,30 │3,00 │
│ │ neîncălzit│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────┴─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤
│ P │Placi pe sol │2,13 │2,33 │2,53 │2,73 │4,50 │3,00 │1,00 │5,00 │
├───┼─────────────────┼─────┴─────┴─────┴─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤
│ F │Tamplarie │ │ │ │ │ │
│ │exterioara │ 0,39 │0,55 │0,40 │0,30 │1,50 │
└───┴─────────────────┴───────────────────────┴───────┴────────┴────────┴──────┘

________
    * valori orientative; valorile exacte se determina pe baza unor factori de corectie determinati printr-un calcul de bilant termic.
    ** valori orientative pentru cladiri existente care se reabiliteaza (cladire de referinţa)

    În Tabelul 11.3 se dau, pentru cladirile de locuit, valorile apreciate ca valori limita (minime şi maxime) pentru rezistentele termice corectate, medii pe ansamblul cladirii, aferente fiecarui element de construcţie. La stabilirea valorilor limita maxime s-au avut în vedere:
    - posibilitatile tehnice actuale şi pentru viitorul apropiat;
    - utilizarea materialelor termoizolante în condiţii de eficienta economica (pe baza unor calcule de optimizare);
    - practica actuala şi tendintele din alte tari.

    Tabelul 11.4
    Rezistente termice minime R'(min) ale elementelor de construcţie, pe ansamblul cladirii - la cladirile de locuit

┌────┬──────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Nr.│ ELEMENTUL DE │ R'(min)[mpK/W] │ U'(max)[W/(mpK)] │
│crt.│ CONSTRUCTIE ├─────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ CLADIRI DE LOCUIT │ CLĂDIRI DE LOCUIT │
│ │ ├─────┬───────────────────┼────────┬───────────────────┤
│ │ │ NOI │ EXISTENTE CARE│ NOI │ EXISTENTE CARE │
│ │ │ │ SE │ │ SE │
│ │ │ │ REABILITEAZA*)│ │ REABILITEAZA*)│
├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │Pereti exteriori │ │ │ │ │
│ │(exclusiv │ │ │ │ │
│ │suprafetele │ │ │ │ │
│ │vitrate, inclusiv │1,50 │ 1,40 │ 0,67 │ 0,71 │
│ 1 │peretii adiacenti │ │ │ │ │
│ │rosturilor │ │ │ │ │
│ │deschise) │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤
│ 2 │Tamplarie exteri- │ │ │ │ │
│ │oara │0,55 │ 0,40 │ 1,80 │ 2,50 │
├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤
│ 3 │Plansee peste │ │ │ │ │
│ │ultimul nivel, sub│3,50 │ 3,00 │ 0,29 │ 0,33 │
│ │terase sau poduri │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤
│ 4 │Plansee peste │1,65 │ 1,65 │ 0,60 │ 0,60 │
│ │subsoluri neîncăl-│ │ │ │ │
│ │zite şi pivnite │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤
│ 5 │Pereti adiacenti │1,10 │ 1,10 │ 0,90 │ 0,90 │
│ │rosturilor închise│ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤
│ 6 │Planşee care │4,50 │ 3,00 │ 0,22 │ 0,33 │
│ │delimiteaza cla- │ │ │ │ │
│ │direa la partea │ │ │ │ │
│ │inferioara, de │ │ │ │ │
│ │exterior (la │ │ │ │ │
│ │bowindouri, │ │ │ │ │
│ │ganguri de │ │ │ │ │
│ │trecere, ş.a.) │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤
│ 7 │Placi pe sol │ │ │ │ │
│ │(peste CTS) │4,50 │ 3,00 │ 0,22 │ 0,33 │
├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │Placi la partea │ │ │ │ │
│ │inferioara a │ │ │ │ │
│ 8 │demisolurilor sau │ │ │ │ │
│ │a subsolurilor │4,80 │ 4,20 │ 0,20 │ 0,24 │
│ │incalzite (sub CTS│ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │Pereti exteriori, │ │ │ │ │
│ │sub CTS, la │ │ │ │ │
│ 9 │demisoluri sau la │ │ │ │ │
│ │subsoluri │2,40 │ 2,00 │ 0,42 │ 0,50 │
│ │incalzite │ │ │ │ │
└────┴──────────────────┴─────┴───────────────────┴────────┴───────────────────┘

_______
    *) valori pentru cladirea de referinţa

    Pentru cladiri cu alta destinatie decat locuirea se dau, pentru cladirea de referinţa, urmatoarele valori:

    Tabelul 11.5 - pentru cladiri de categoria 1

┌──────────────────────────┬─────────┬───────┬───────┬───────┬────────┬───────┐
│Tipul de cladire │ Zona │ a │ b │ c │ d │ e │
│ │climatica│[mpK/W]│[mpK/W]│[mpK/W]│[W/(mK)]│[mpK/W]│
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ I │1,30 │2,80 │1,50 │1,10 │0,43 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Spitale, │ II │1,40 │2,90 │1,60 │1,10 │0,43 │
│ creşe şi ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ policlinici │ III │1,50 │3,00 │1,70 │1,10 │0,43 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │
│ │ IV │1,60 │3,10 │1,80 │1,10 │0,43 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ I │1,20 │2,80 │1,00 │1,10 │0,39 │
│ Cladiri de ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ invatamant şi │ II │1,25 │2,90 │1,05 │1,10 │0,39 │
│ pentru sport ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ III │1,30 │3,00 │1,10 │1,10 │0,43 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ IV │1,35 │3,10 │1,15 │1,10 │0,43 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ I │1,20 │3,00 │1,00 │1,10 │0,43 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Birouri, │ II │1,25 │3,20 │1,05 │1,10 │0,43 │
│ cladiri ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ comerciale │ III │1,35 │3,30 │1,10 │1,10 │0,43 │
│ şi hoteliere*) ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ IV │1,30 │3,50 │1,15 │1,10 │0,43 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ I │0,65 │1,80 │1,00 │1,10 │0,32 │
│ Alte cladiri ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ (industriale cu │ II │0,70 │2,00 │1,05 │1,10 │0,32 │
│ regim normal de ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ exploatare) │ III │0,75 │2,20 │1,10 │1,10 │0,39 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ IV │0,80 │2,40 │1,15 │1,10 │0,39 │
└──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴────────┴───────┘


    Tabelul 11.6 - pentru cladiri de categoria 2
┌──────────────────────────┬─────────┬───────┬───────┬───────┬────────┬───────┐
│Tipul de clădire │ Zona │ a │ b │ c │ d │ e │
│ │climatica│[mpK/W]│[mpK/W]│[mpK/W]│[W/(mK)]│[mpK/W]│
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ I │1,20 │2,70 │1,30 │1,20 │0,43 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Spitale, │ II │1,30 │2,80 │1,40 │1,20 │0,43 │
│ creşe şi ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ policlinici │ III │1,40 │2,90 │1,50 │1,20 │0,43 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │
│ │ IV │1,50 │3,00 │1,60 │1,20 │0,43 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ I │1,10 │2,70 │1,30 │1,20 │0,39 │
│ Cladiri de ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ invatamant şi │ II │1,15 │2,80 │1,40 │1,20 │0,39 │
│ pentru sport ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ III │1,20 │2,90 │1,50 │1,20 │0,43 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ IV │1,25 │3,00 │1,60 │1,20 │0,43 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ I │1,10 │2,90 │1,30 │1,20 │0,43 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Birouri, │ II │1,15 │3,10 │1,40 │1,20 │0,43 │
│ cladiri ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ comerciale │ III │1,20 │3,20 │1,50 │1,20 │0,43 │
│ şi hoteliere x) ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ IV │1,25 │3,40 │1,60 │1,20 │0,43 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ I │0,55 │1,70 │0,85 │1,20 │0,29 │
│ Alte cladiri ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ (industriale cu │ II │0,60 │1,90 │0,90 │1,20 │0,29 │
│ regim normal de ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ exploatare) │ III │0,65 │2,10 │0,95 │1,20 │0,32 │
│ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ IV │0,70 │2,30 │1,00 │1,20 │0,32 │
└──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴────────┴───────┘

________
    x) Pentru partea de cazare se aplică prevederile pentru locuinte


    În tabelele 11.5 şi 11.6 semnificatia notatiilor este urmatoarea:

    - În cladiri de categoria 1 intra cladirile cu "ocupare continua" şi cladirile cu "ocupare discontinua" de clasa de inertie mare, definita conform cap. 8 ca fiind acele cladiri a caror functionalitate impune ca temperatura mediului interior sa nu scada (în intervalul "ora 0 - ora 7") cu mai mult de 7°C sub valoarea normala de exploatare. Din aceasta categoric fac parte: creşele, internatele, spitalele, etc.;
    - În cladiri de categoria 2 intra cladirile cu "ocupare discontinue", cu excepţia celor din clasa de inertie mare. Cladirile cu "ocupare discontinue" sunt acele cladiri a caror functionalitate permite ca abaterea de la temperatura normala de exploatare să fie mai mare de 7°C pe o perioadă de 10 ore pe zi, din care cel puţin 5 ore în intervalul "ora 0 - ora 7". Din aceasta categoric fac parte: şcolile, amfiteatrele, salile de spectacole, cladirile administrative, restaurantele, cladirile industriale cu unul sau doua schimburi, etc., de clasa de inertie medie şi mica (definite în cap. 8).
    a - rezistenta termica minima, R'(min), a componentelor opace ale peretilor verticali care fac cu planul orizontal un unghi mai mare de 60°, aflati în contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, exprimata în mp K/W;
    b - rezistenta termica minima, R'(min), a planşeelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60°, aflate în contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, exprimata în mp K/W;
    c - rezistenta termica minima, R'(min), a planşeelor inferioare aflate în contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, exprimata în mp K/W;
    d - transmitanta termica liniara maxima pe perimetrul cladirii, la nivelul soclului, exprimata în W/(mK);
    e - rezistenta termica minima, R'(min), a peretilor transparenti sau translucizi aflati în contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, calculate luand în considerare dimensiunile nominate ale golului din perete, exprimata în mp K/W;
    Aprecierea performantelor realizate de elementele de construcţie perimetrale existente, în ceea ce priveşte rezistentele termice medii [R'(m)] se face prin:
    - compararea cu valorile rezistentelor termice necesare [R'(nec)], normate din considerente igienico-sanitare;
    - compararea cu valorile rezistentelor termice minime [R'(min)], normate - pentru cladirile noi - din considerente de economic de energie;
    - compararea cu valorile apreciate ca valori limita, minime şi maxime.
    Compararea cu valorile normate R'(nec) şi R'(min) se face determinand procentul de realizare a acestor valori, cu relatiile:

           R'(m)
    p1 = ─────── 100 [%] (11.9)
          R'(nec)

           R'(m)
    p2 = ──────── 100 [%] (11.10)
         R'(min)


    I.11.3. Temperaturi superficiale normate

    I.11.3.1. Verificări generale

    Temperaturile superficiale se limiteaza inferior astfel încât sa nu apara fenomenul de condens pe suprafaţa interioara a elementelor de construcţie:

    f2ι(şi,min) ≥ ι(r) [°C] (11.11)

    în care f2ι(r), este temperatura punctului de roua.
    Pentru cladiri de locuit, în condiţiile unei temperaturi interioare de calcul ι(i) = +20°C şi a unei umiditati relative a aerului umed interior phi = 60%, temperatura punctului de roua este f2ι(r) = 12°C.
    Valorile temperaturilor superficiale medii pe incapere [ι(şi min)] se limiteaza indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic PMV şi PPD, precum şi a indicatorilor specifici disconfortului local:
    - temperatura suprafetei pardoselii;
    - variatia pe verticala a temperaturii aerului;
    - asimetria temperaturii radiante.
    Temperaturile de pe suprafetele interioare ale elementelor de construcţie, atât în camp curent, cat şi în dreptul tuturor puntilor termice, trebuie să fie mai mari decat temperatura punctului de roua f2ι(r):

    ι(şi)[ι(şi min), ι(şi colt)] ≥ ι(r) [°C] (11.12)

    Temperatura punctului de roua ι(r) se poate determina din anexa A11, în functie de temperatura interioara conventionala de calcul ι(i) şi de umiditatea relativa a aerului interior [phi(i)]. Pentru alte valori f2ι(i) şi [phi(i)] decat cele din anexa A11, temperatura punctului de roua poate fi determinata, aproximativ, prin interpolare liniara. Mai exact, temperatura punctului de roua se calculeaza astfel:
    - se determina presiunea parţială a vaporilor de apa la interior, cu relaţia:

             P(s) * phi(i)
    P(vi) = ────────────── [Pa] (11.13)
                  100


    în care :
    P(s) presiunea de saturatie corespunzătoare temperaturii aerului interior, în pascali;
    phi(i) umiditatea relativa a aerului umed interior, în procente.
    - se determina temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apa, calculate cu relaţia (11.13), devine presiune de saturatie; aceasta valoare a temperaturii este temperatura punctului de roua f2ι(r).
    Temperatura pe suprafaţa interioara a elementelor de construcţie fără punti termice (sau în campul curent al elementelor de construcţie cu punti termice) se determina cu relaţia:

                    Delta (f2ι)
    ι(şi) = ι(i) - ───────── [°C] (11.14)
                   h(i)*R


    La elementele de construcţie adiacente spatiilor neincalzite în locul valorii Delta (f2ι) = ι(i) - ι(e), în relaţia de calcul (11.14), se introduce diferenţa de temperatura [ι(i) - ι(u)].
    În zona puntilor termice, temperaturile f2ι(şi) se determina printr-un calcul automat al campului de temperaturi. În mod curent, pentru determinarea temperaturilor minime ι(şi min) este suficient a se face calculul campului plan, bidimensional, de temperaturi.
    Pentru cazurile şi detaliile curente, temperaturile superficiale minime ι(şi min) se dau în tabelele cuprinse în cataloage de valori precalculate pentru punti termice uzuale. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II climatica şi pentru o temperatura interioara f2ι(i) = + 20°C. Pentru alte condiţii de temperatura [ι'(e) şi f2ι'(i)], temperatura minima [ι'(şi min)] se poate determina cu relaţia:

                         f2ι'(i) - ι'(e)
    ι'(şi min) = ι'(i) - ───────────── [T(i)-T(şi min)] [°C] (11.15)
                           ι(i)-ι(e)


    în care :
    f2ι(i) = + 20 °C
    ι(e) = - 15 °C
    ι(i)-T(e) = 35 K
    La colturile ieşinde de la intersectia a doi pereti exteriori cu un planşeu (la tavan sau la pardoseala), temperatura minima se poate determina numai pe baza unui calcul automat al campului spatial, tridimensional, de temperaturi.
    În cazul în care nu se face un astfel de calcul, se poate considera valoarea:

    f2ι(şi colt) = 1,3 ι(şi min) - 0,3ι(i) [°C] (11.16)


    în care :
    f2ι(şi min) temperatura superficiala minima, determinata pe baza campului plan de temperaturi.
    Temperatura superficiala medie, aferenta unui element de construcţie, se poate determina cu relaţia:

                     Delta f2ι
    ι(şi m) = ι(i) - ───────── [°C] (11.17)
                     h(i) * R'


    în care :
    R' rezistenta termica specifică corectata, aferenta, după necesităţi, fie une încăperi, fie ansamblului cladirii.
    Pe baza temperaturii superficiale minime f2ι(i min), se poate calcula valoarea maxima a raportului ecartului de temperatura superficiala Dzeta(max), sau factorul de temperatura al unei punti termice liniare

          2D
    f(Rsi) (document recomandat SR EN ISO 10211-2).


    Dacă intervin numai doua medii, temperaturile superficiale pot fi exprimate sub forma adimensionala printr-una din relatiile (11.18) sau (11.19):


                 f2ι(i) - ι(şi min)
    Dzeta(max) = ──────────────── [-] (11.18)
                    Delta ι

    sau

         2D ι(şi min) - ι(e)
    f(Rsi) = ──────────────── [-] (11.19)
                Delta ι

    unde:
    Dzeta(Rsi)(x,y) este raportul diferentelor de temperatura pentru suprafaţa interioara, într-un anumit punct;
    f(Rsi)(x,y) este factorul de temperatura pentru suprafaţa interioara, într-un anumit
    Pe baza temperaturii superficiale medii f2ι(şi m), se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperatura superficiala, folosind relaţia:


               f2ι(i) - ι(şi m) R(şi)
    Dzeta(m) = ────────────── = ───────── [-] (11.20)
                  Delta ι R'


    Raportul diferentelor de temperatura sau factorul de temperatura trebuie să fie calculat cu o eroare mai mica de 0,005.
    La elementele de construcţie adiacente spatiilor neincalzite, în locul valorii Delta f2ι9 din relatiile (11.17), (11.18), (11.19), se introduce diferenţa de temperatura [ι(i) - ι(u)].
    Utilizand calculul numeric se poate determina limita inferioara a temperaturilor superficiale minime.
    Dacă intervin trei temperaturi la limita, trebuie utilizati factorii de ponderare a temperaturii g.
    Aceşti factori permit, pentru toate valorile temperaturilor la limita, să se calculeze temperatura într-un punct oarecare al suprafetei interioare cu coordonate (x,y), ca functie liniara de aceste temperaturi la limita, oricare ar fi ele.
    Temperatura în punctul de coordonate (x,y) se determina cu relaţia:

    f2ι(şi)(x,y) g(1)(x,y)ι(1) + g(2)(x,y)ι(2) + g(3)(x,y)ι(3) (11.21)

    cu:

    g(1)(x,y) + g(2)(x,y) + g(3)(x,y) 1 (11.22)


    Calculul factorilor de ponderare a temperaturii g în punctul considerat se poate efectua utilizand prevederile cuprinse în anexa A din documentul recomandat SR EN ISO 10211-2.
    În mod normal punctul de interes este cel având temperatura superficiala interioara cea mai joasa.
    Acest punct se poate deplasa dacă temperaturile la limita se schimba.
    Se calculeaza temperatura superficială interioara f2ι(şi), în punctul considerat, inlocuind în relaţia (11.21) valorile calculate pentru g(1), g(2) şi g(3) şi valorile efective ale temperaturilor la limita f2ι(1), ι(2) şi f2ι(3).
    Factorul de temperatura calculat este utilizat pentru evaluarea riscului de condens superficial şi de dezvoltare a mucegaiului (document recomandat SR EN ISO 10211-1).
    La intersectia a doua punti termice liniare (de exemplu intersectia unui stalp cu o centura de planşeu) sau la intersectia a trei punti termice liniare (de exemplu imbinarea a doi pereti exteriori cu acoperisul), factorul minim de temperatura

     3D
    f
     Rsi

    calculat cu un model geometric 3-D, este mai mic decat oricare dintre puntile termice liniare, considerate izolat (a se vedea figura 11.3.1).
    În consecinţa, factorii de temperatura

     2D
    f
     Rsi

    calculati cu modelul geometric 2-D, nu furnizeaza valori sigure pentru estimarea fenomenului de condens superficial intr-o incapere.

    Figura 11.3.1 - Exemplu de intersectie a doua punti termice liniare cu indicarea pozitiei factorului minim de temperatura

--------------
    NOTA(CTCE)
    Reprezentarea grafica a figurii 11.3.1, - Exemplu de intersectie a doua punti termice liniare cu indicarea pozitiei factorului minim de temperatura, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 69, (a se vedea imaginea asociata)

    I.11.3.2. Metoda simplificata de calcul pentru intersectia de punti termice liniare
    Pentru a se obtine valori sigure ale factorului minim de temperatura la intersectia a doua sau trei punti termice liniare, se utilizeaza o metoda simplificata de calcul, pentru o estimare preliminara. Aceasta metoda simplificata cuprinde relatii pentru calculul celei mai mici valori limita la aceste intersectii, atunci când nu sunt disponibile rezultate ale unui calcul 3-D. Dacă aceste valori limita indica un risc de condens superficial sau nu satisfac valorile limita prescrise, se poate obtine un rezultat mai exact printr-un calcul 3-D (document recomandat SR EN ISO 10211-1).
    Metoda de calcul simplificat nu poate fi utilizata pentru calculul factorului de temperatura la punti termice punctuale izolate. Aceste cazuri pot fi calculate utilizand alte metode (document recomandat SR EN ISO 10211-1).
    Valoarea limita inferioara pentru

     3D
    f
     Rsi

    poate fi calculate pornind de la factorii minimi de temperatura

     2D
    f
     Rsi

    ai puntilor termice liniare care se intersecteaza, în urmatoarele condiţii:
    a) puntea termica 3-D este rezultatul a doua sau trei punti termice liniare care se intersecteaza (a se vedea figura 11.3.1);
    b) dacă mai mult de doua punti termice liniare fac parte din acelasi plan, sunt luate în considerare numai cele doua punti termice care au valorile cele mai scazute pentru

     2D
    f
     Rsi

    (a se vedea figura 11.3.2);
    c) raportul dintre valorile maxime şi minime ale coeficientului de transfer termic al oricarei părţi a anvelopei adiacente puntilor termice liniare considerate sa nu depăşească 1,5.
    Dacă nu este satisfacuta condiţia c), valoarea calculată

     3D
    f
     Rsi

    poate totusi să fie utilizata ca valoare indicativa.
    Se iau în considerare numai cele doua punti termice liniare având factorii de temperatura cei mai mici

    Figura 11.3.2 - Exemplu a patru punti termice liniare într-un plan (planseul)

-------------
    NOTA(CTCE)
    Reprezentarea grafica a figurii 11.3.2, - Exemplu a patru punti termice liniare într-un plan (planseul), se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 70, (a se vedea imaginea asociata)

    La intersectia a trei punti termice liniare, limita inferioara pentru

     3D
    f
     Rsi

    se determina cu:

     3D 1
    f = ────────────────────────────────── (11.23)
     Rsi 1 1 1 2
           ───── + ───── + ────── - ────
            2D,x 2D,y 2D,z 1D
           f f f f
            Rsi Rsi Rsi Rsi


    unde:

     3D
    f
     Rsi

    este valoarea limita inferioara a factorului minim de temperatura al puntii termice 3-D, calculate cu valoarea Rsi utilizata;

     2D
    f
     Rsi

    este factorul minim de temperatura al puntilor termice liniare orientate în directia axei x, calculate cu aceeaşi valoare Rsi (la fel pentru axa y şi axa z);

     1D
    f
     Rsi

    este media aritmetica a factorilor de temperatura ai părţilor de anvelopa omogene termic, adiacente puntilor termice liniare.
    Dacă se intersecteaza numai doua punti termice liniare, ecuatia (11.23) devine:


     3D 1
    f = ────────────────────────── (11.23)
     Rsi 1 1 1
           ───── + ───── - ─────
            2D,x 2D,y 1D
           f f f
            Rsi Rsi Rsi



    Factorii de temperatura ai părţilor de anvelopa omogena termic se determina cu:

     1D R(t) + R(se)
    f = ────────────────────── (11.25)
     Rsi R(t) + R(se) + R(şi)



    În final, trebuie prezentate urmatoarele rezultate, ca valori care sunt independente de temperaturile la limite:
    - coeficientul de cuplaj termic L între mediul interior şi cel exterior;
    - coeficientul de transfer termic liniar Psi al puntii termice liniare;
    - factorii de temperatura f(Rsi) sau raporturile diferentelor de temperatura Dzeta(Rsi) pentru punctele cu temperaturile superficial cele mai scazute din fiecare incapere considerate (inclusiv amplasamentul acestor puncte); dacă sunt utilizate trei temperaturi la limita, trebuie specificati factorii de ponderare a temperaturii.
    Temperatura superficiala interioara cea mai scazuta din fiecare incapere care face parte din mediul interior, este temperatura minima calculate cu ajutorul relatiei (11.19).

    I.12. Evaluarea influentei sistemelor solare pasive şi a sistemelor de protecţie solara asupra performantei energetice a cladirii

    Documente recomandate:
    - SR EN 13363-1: "Dispozitive de protecţie solara aplicata vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara şi luminoasa. Partea 1: Metoda simplificata"
    - SR EN 410: "Sticla pentru constructii. Determinarea caracteristicilor luminoase şi solare ale vitrajelor"
    - SR EN 673: "Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul."
    Se va tine cont de condiţiile de amplasament ale cladirilor conform specificatiilor din cap. 7.
    Elemente de calcul a eficientei energetice şi economice a sistemelor arhitectural constructive de control solar pasiv, a sistemelor pasive de captare a radiatiei solare de tipul Spatiu Solar ventilat/neventilat sunt prezentate în Partea a II-a a metodologiei
    În Anexa 12 se prezinta o metoda simplificata pentru estimarea transmisiei totale a energiei solare a unui dispozitiv de protecţie solara aplicat unui vitraj, care se bazeaza atât pe coeficientul de transfer termic şi pe cel de transmisie a energiei solare totale a vitrajului, cat şi pe factorul de transmisie luminoasa şi pe factorul de reflexie al dispozitivului de protecţie solara. Dispozitivele de protecţie solara sunt montate în paralel cu vitrajul, la exterior, la interior sau integrate şi pot fi: storuri, jaluzele şi transperante. Metoda este aplicabila atunci când factorul de transmisie a energiei solare totale a vitrajului este cuprins între 0,15 şi 0,85. Jaluzelele sau storurile trebuie să poată fi reglate astfel încât sa nu existe transmisie solara directa. Se presupune ca pentru dispozitivele de protecţie solara montate la exterior şi dispozitivele de protecţie solara integrate, spatiul dintre dispozitivele de protecţie solara şi vitraj nu este ventilat, iar pentru dispozitivele de protecţie solara montate la interior acest spatiu este ventilat. Se face referire la valoarea transmitantei termice a elementelor transparente, U pentru care se prezinta, de asemenea, metoda de determinare.
    Recomandari privind utilizarea eficienta a diferitelor tipuri de protectii solare (de la plantatii până la cele mai noi sisteme tehnologice precum şi prezentarea caracteristicilor constructive şi criteriilor de performanţă termica a elementelor componente (vitraj, element de acumulare a caldurii, rezistenta termica minima a elementului de acumulare a caldurii, amplasarea fantelor de circulatie a aerului şi debitele recomandate de aer proaspat introdus în spatiul ocupat adiacent) sunt facute în capitolul 7.

                                X

    Eficienta utilizarii sistemului pasiv de captare a radiatiei solare este determinata de caracteristicile constructive şi functionale ale sistemului.
    Se are în vedere sistemul format dintr-un perete captator vertical acoperit la exterior cu vopsea absorbanta în spectrul radiatiilor scurte [f2α(abs)] = 0,90), confectionat din beton masiv cu grosime de 0,20 m, aplicat peste structura termoizolanta a cladirii [R(c) ≥ 1,40 mp K/W], la exteriorul acesteia. Exterior peretelui de beton se amplaseaza un vitraj (simplu sau dublu) cu proprietăţi selective sau neselective. Fantele practicate la partea superioara şi inferioara a peretelui captator precum şi la părţile superioara şi inferioara a vitrajului, permit orientarea aerului cald către spatiul interior (în sezonul rece) sau către exterior (în sezonul cald). Prezenta spatiului solar contribuie la reducerea consumului de căldură al cladirii. Pentru evaluarea efectului energetic al spatiului solar se utilizeaza metoda directa.
    Performanta energetica a spatiului solar (zona climatica II) pentru spatiu solar fără vehicularea aerului între spatiul solar şi spatiile ocupate se determina din graficul din fig. 12.1. Pentru celelalte zone climatice (mediul urban) se utilizeaza urmatorii coeficienti de corectie:

    ┌──────────────────┬──────────────────┐
    │ Zona climatica │ Coeficient de │
    │ de iarna │ corectie │
    ├──────────────────┼──────────────────┤
    │ I │ 1,08 │
    ├──────────────────┼──────────────────┤
    │ III │ 0,91 │
    ├──────────────────┼──────────────────┤
    │ IV │ 0,79 │
    └──────────────────┴──────────────────┘


    Valorile din graficul din figura 12.1 reprezinta cantitatea de energie neta caracteristica sistemului de tip spatiu solar, raportata la suprafaţa de captare a radiatiei solare cu orientare Sud.
    Pentru orientarile SE, SV se introduc coeficientii de corectie:

    C(SE) = 0,81
    C(SV) = 0,88

    Figura 12.1 - Performanta energetica medie a sistemului spatiu solar amenajare perete SUD (ge = 0 W/mp.)

--------------
    NOTA(CTCE)
    Reprezentarea grafica a figurii 12.1, - Performanta energetica medie a sistemului spatiu solar amenajare perete SUD (ge = 0 W/mp.), se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 73, (a se vedea imaginea asociata)

    În cazul vehicularii aerului preluat din exterior şi introdus ca aer preincalzit în spatiul locuit/ocupat, pentru capacitatea termica de 1 W/mp, Performanta Energetica este prezentată în graficul din figura 12.2.

    Figura 12.2 - Performanta energetica medie a sistemului spatiu solar amenajare perete SUD (ge = 1W/mp.)

--------------
    NOTA(CTCE)
    Reprezentarea grafica a figurii 12.2 - Performanta energetica medie a sistemului spatiu solar amenajare perete SUD (ge = 1W/mp.), se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 73, (a se vedea imaginea asociata)

    Coeficienţii de corectie sunt cei menţionaţi anterior.

    I.13. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic şi vizual

    I.13.1. Parametri de climat interior
    Principalii parametri definitorii pentru aerul interior (documente recomandate: SR ISO 7730 "Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de confort termic" şi SR EN 27726 "Ambiante termice. Aparate şi metode de măsurare a marimilor fizice") şi care influenţează confortul uman din punct de vedere higrotermic sunt:
    - temperatura aerului;
    - temperatura medie de radiatie;
    - asimetria temperaturii de radiatie;
    - temperatura interioara;
    - temperatura conventională;
    - umiditatea absoluta/umiditatea relativa;
    - viteza aerului.

    I.13.1.1. Temperatura aerului
    Temperatura aerului este temperatura data de termometrul uscat, masurata la o anumita înălţime. Aceasta înălţime poate să difere, în functie de destinaţia incaperii:
    - la nivelul capului:
      - 1,1 m, pentru pozitia aşezat;
      - 1,7 m pentru pozitia în picioare
    - la nivelul abdomenului:
      - 0,6 m, pentru pozitia aşezat;
      - 1,1 m pentru pozitia în picioare
    - la nivelul gleznelor: 0,1 m, pentru pozitia aşezat şi în picioare;

    I.13.1.2. Temperatura medie de radiatie
    Temperatura medie de radiatie este temperatura peretilor unei incinte virtuale pentru care temperatura peretilor este uniforma şi schimburile de radiatie între aceasta incinta şi om sunt egale cu schimburile de căldură prin radiatie în incinta reala.
    Temperatura de radiatie poate fi stabilita pe baza temperaturii masurate cu termometrul globului negru şi a temperaturii şi vitezei aerului din jurul termometrului cu glob negru.
    Ea poate fi calculată, pe baza datelor privind temperaturile peretilor inconjuratori, forma acestor pereti şi pozitia lor în raport cu omul.

    I.13.1.3. Asimetria temperaturii de radiatie
    Asimetria temperaturii de radiatie se defineşte prin diferenţa dintre temperatura de radiatie plana de pe doua fete opuse ale unui mic element (temperatura de radiatie plana fiind temperatura uniforma a unei incinte pentru care radiatia pe una din fetele unui mic element plan este aceeaşi ca în mediul real neuniform).

    I.13.1.4. Temperatura interioara
    Temperatura interioara este media aritmetica a temperaturii aerului şi a temperaturii medii de radiatie considerate în centrul incaperii (sau a zonei ocupate).

    I.13.1.5. Temperatura interioara conventionala
    Temperatura interioara conventionala este temperatura interioara stabilita printr-un sistem de reglare în regim normal de incalzire.
    Temperatura interioara conventionala se va considera, în functie de destinaţia diferitelor spatii, (document recomandat: SR 1907/2).

    I.13.1.6. Umiditatea absoluta şi umiditatea relativa
    Umiditatea absoluta a aerului este cantitatea de vapori de apa continuti în aer, exprimata în mod curent prin presiunea parţială a vaporilor de apa (presiunea parţială a vaporilor de apa dintr-un amestec de aer umed fiind presiunea pe care ar exercita-o vaporii de apa continuti în acest amestec dacă ei ar ocupa singuri volumul pe care îl ocupa aerul umed la aceeaşi temperatura) şi prin raportul de umiditate (raportul dintre masa vaporilor de apa a unui eşantion de aer umed şi masa aerului uscat din acelaşi eşantion).
    Relaţia dintre cele doua marimi este:

                    P(a)
    W(g) = 0,61298 ────── (13.1)
                    P-P(a)


    în care:
    W(g) este raportul de umiditate;
    P(a) este presiunea parţială a vaporilor de apa, în P(a);
    p este presiunea atmosferica totala, în P(a).
    Umiditatea relativa a aerului este cantitatea de vapori de apa din aer în raport cu cantitatea maxima pe care el o poate contine la o anumita temperatura şi se calculeaza cu relaţia:

             P(a)
    phi = ──────── (13.2)
          P(a,sat)


    în care:

    phi este umiditatea relativa a aerului;
    P(a) este presiunea parţială a vaporilor de apa, în P(a);
    P(a,sat) este presiunea de saturatie a vaporilor de apa, în P(a);
    Umiditatea relativa poate fi exprimata şi în procente

    I.13.1.7. Viteza aerului
    Viteza aerului se defineşte prin modul şi direcţie. Pentru mediul interior marimea ce trebuie avuta în vedere este modulul vectorului viteza. Ea este utilizata la evaluarea confortului termic şi a disconfortului local produs de curentii de aer.

    I.13.2. Parametri de confort termic
    Senzatia termica resimtita de om este reprezentata de senzatia termica a corpului sau, în ansamblu. Acesta senzatie este influentata nu numai de parametrii de mediu (temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, umiditatea şi viteza aerului) ci şi de imbracaminte şi de activitatea pe care o desfaşoara în mediul termic respectiv.
    Senzatia termica a omului este o marime subiectiva şi se defineşte prin indicele PMV (votul mediu previzibil) sau indicele PPD (procentul previzibil de nemultumiti).
    Indicele PMV reprezinta opinia medie a unui grup important de persoane care îşi exprima votul privind senzatia termica în raport cu mediul termic înconjurător, pe o scara cu 7 niveluri caracterizate astfel:

    ┌────────┬─────────────────────┐
    │ Nivel │ Senzatie resimtita │
    ├────────┼─────────────────────┤
    │ +3 │foarte cald │
    ├────────┼─────────────────────┤
    │ +2 │cald │
    ├────────┼─────────────────────┤
    │ +1 │caldut │
    ├────────┼─────────────────────┤
    │ 0 │neutru │
    ├────────┼─────────────────────┤
    │ -1 │racoros │
    ├────────┼─────────────────────┤
    │ -2 │rece │
    ├────────┼─────────────────────┤
    │ -3 │foarte rece │
    └────────┴─────────────────────┘


    Indicele PMV se determina prin calcul din ecuatia de bilant termic al corpului uman, pe baza datelor privind parametrii de mediu (temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, viteza relativa a aerului, presiunea parţială a vaporilor de apa), activitatea (producţia de energie metabolica) şi rezistenta termica a imbracamintii sau utilizind valori tabelate în functie de nivelul de activitate, rezistenta termica a imbracamintii, viteza relativa a aerului şi temperatura operativa (document recomandat: SR ISO 7730)
    Indicele PPD reprezinta procentul de persoane susceptibile de a avea senzatia de prea rece sau prea cald în raport cu mediul ambiant şi furnizeaza informaţii privind disconfortul termic.
    Temperatura operativa este temperatura uniforma a unei incinte radiante negre, în care un ocupant schimba aceeaşi cantitate de căldură prin radiatie şi prin convectie ca intr-o ambianta neuniforma reala. Temperatura operativa se poate calcula cu relaţia:

                           _
    f2ι(o) = A * ι(a) + (1-A)ι(r) (13.3)

    în care:
    ι(o) este temperatura operativa, în °C;
    ι(a) este temperatura aerului, în °C;
    _
    ι(r) este temperatura medie de radiatie, în °C;
    A este un factor de corectie, dat în functie de viteza aerului, astfel:


    ┌────────────┬───────┬───────────────────────┬─────────────────────┐
    │V(a)în m/s │ < 0,2 │ de la 0,2 până la 0,6 │de la 0,7 până la 1,0│
    ├────────────┼───────┼───────────────────────┼─────────────────────┤
    │ A │ 0,5 │ 0,6 │ 0,7 │
    └────────────┴───────┴───────────────────────┴─────────────────────┘


    Pentru medii în care viteza aerului este mai mica de 0,2 m/s sau dacă diferenţa dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiatie este mai mica de 4°C, temperatura operativa se poate considera ca fiind media dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiatie (în acest caz temperatura operativa este identica cu temperatura interioara, pct. 13.1.4).
    Se poate considera ca acceptabil pentru confortul uman o ambianta caracterizata de un indice PPD mai mic de 10%, ceea ce corespunde unui indice PMV cuprins în domeniul:

    - 0,5 < PMV < + 0,5


    I.13.3. Elemente privind conceptia constructiv-arhitecturala, generală şi de detaliu, care influenţează performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al insoririi şi al iluminatului natural.
    Calitatea aerului interior depinde de calitatea aerului care patrunde din exterior şi de factorii de contaminare ai aerului din interiorul incaperilor.
    Atunci când niciunul dintre aceşti factori nu influenţează în vre-un fel luarea unei decizii, putem considera limitele normative de ventilare naturala, drept igienice; acestea se raporteaza la numărul de indivizi utilizatori în acelaşi moment ai spatiului respectiv, la volumul de aer şi la poluantii prezenţi în interior datorati diferitelor produse industriale sau materiale de construcţie, punerii acestora în lucru sau diferitelor mirosuri.
    Asigurarea normelor de igiena pentru locuintele colective prevad:
    - insorirea minima de 1 'bd ore la 21 decembrie pentru cel puţin o camera, pentru apartamentele de 2 camere şi pentru cel puţin 2 camere pentru apartamentele de 3 sau 4 camere;
    - în cadrul ansamblului urbanistic se admit maxim 5% apartamente neînsorite;
    Respectarea normelor de igiena în cazurile de mai sus este foarte importanţa datorita diferenţei ce apare între durata teoretica şi cea reala de insorire.
    Oboseala, lipsa de concentrare, iritarea mucoasei nazale şi lacrimarea, dificultatea în respiratie, frisoanele, reumatismul, toate acestea cunoscute ca simptom SBS (Sick Building Syndrome) sunt tributare nerespectarii normelor de confort ale spatiilor interioare.

    I.13.4. Definirea parametrilor de iluminat natural şi niveluri de performanţă pentru asigurarea confortului vizual.
    Confortul vizual este o stare subiectiva, care difera de la om la om, dar şi de la o activitate la alta. Pentru obtinerea confortului vizual, aspectele cantitative, specifice pentru fiecare functiune, trebuie corelate cu aspectele calitative ale mediului luminos.
    Principalii parametrii ai iluminatului natural sunt nivelul de iluminare şi uniformitatea în planul util, ambii parametri fiind dependenti de cerinţele functionale ale spatiului studiat.
    Nivelul de iluminare trebuie să fie în concordanta cu specificul activităţii desfăşurate în incapere; el trebuie să fie asigurat pe suprafaţa de referinţa - planul util - care poate fi orizontala (masa, birouri), verticală (raft, oglinda) sau inclinata (pupitru, planşeta). În functie de specificul incaperilor, se recomanda realizarea nivelurilor de iluminare prezentate în ANEXA 13.1, unde, pentru comparatie, sunt incluse şi nivelurile de lumina realizate natural.
    Uniformitatea în planul util. Factorul de uniformitate este determinat de raportul dintre nivelul de iluminare recomandat în planul util specific fiecarei functiuni (Anexa A 13.2) şi iluminarea minima simultana din incaperea respectiva.
    Se recomanda pentru cladiri de locuit, realizarea unei iluminari având un factor de uniformitate de minimum 1/10. Pentru celelalte cladiri, în functie de felul cum se desfaşoara activitatea:
    - pentru munci cu caracter static, lumina fiind necesar să fie primita în general dintr-o singura direcţie, factorul de uniformitate va fi de 1/4... 1/6;
    - pentru munca în mişcare, lumina fiind necesar să fie primita din mai multe direcţii, factorul de uniformitate va fi de 1/2... 1/3.
    Pentru incaperile de invatamant, clase, auditorii, laboratoare, ateliere, se recomanda factorul de uniformitate de 1/3.

    Factorul de lumina naturala
    În calculele de iluminat natural, se ia în considerare lumina difuza a zilei, nu şi lumina directa a soarelui, tocmai datorita variatiilor sale foarte mari (aceasta face obiectul studiilor de insorire). Cantitatea de lumina naturala a unui spatiu interior este determinata de intensitatea luminii naturale la un moment dat, de caracteristicile suprafeţelor vitrate (dimensiuni, pozitionare, proprietăţile sticlei), de eventualele protectii solare sau obstacole exterioare (constructii, vegetatie).
    Factorul de lumina naturala DP (Daylight Factor) este elementul determinant de evaluare a luminii naturale disponibile în interiorul cladirilor (document recomandat metoda CIE). El depinde de condiţiile meteo, dar metoda de calcul ia în considerare condiţii de cer acoperit. Factorul de lumina naturala este asociat unui punct din spatiul interior, fiind independent de momentul zilei sau anotimp şi se exprima prin formula:

    DF = (EHint/EHext)x 100

    unde
    EHint - iluminarea punctului interior
    EHext - iluminarea punctului fără obturari
    Factorul de lumina naturala are trei componente, corespunzătoare celor trei cai prin care lumina naturala ajunge în spatiul interior:
    - componenta cerului
    - componenta reflectata externa
    - componenta reflectată interna
    Fiecare din aceste componente se calculeaza prin metode specifice.
    O formula de calcul foarte simpla considera ca valoarea minima a factorului de lumina naturala intr-o incapere este egala cu o zecime din aria ferestrelor, exprimata ca procent din aria pardoselii:

    DF = 1/10(Afaad) * 100


    unde
    Af - suprafaţa ferestrelor
    Ad - suprafaţa pardoselii
    Avantajul metodei consta în faptul ca modelul distributiei luminii naturale în incapere poate fi calculat o singură dată; acest model nu se schimba în timp. Cunoscand distributia factorului de lumina naturala, nivelul iluminarii naturale în spatiul interior se obtine prin multiplicarea acestuia cu iluminarea exterioara disponibila la un moment dat. Se determina astfel valorile minima, medie şi maxima ale condiţiilor de lumina naturala în incaperea respectiva sau în spatii interioare similare. Dezavantajul metodei este faptul ca permite calculul doar pentru cer acoperit uniform şi nu poate analiza diferitele situaţii variabile determinate de mişcarea soarelui, de nori şi de componenta directa a razelor de soare.
    Concluziile determinarilor facute pe baza metodei:
    - pentru încăperi cu DF mai mare de 5 %, iluminatul artificial nu este necesar pe întreaga perioadă a programului de lucru; interiorul este luminos, odihnitor, cu iluminat natural generos
    - pentru DF cuprins între 2 - 5%, iluminatul artificial va fi conceput pentru a suplimenta lumina naturala
    - pentru DF mai mic de 2%, lumina artificiala va functiona pe toata perioada de lucru
    Metoda descrisa mai sus este un instrument de lucru deosebit de simplu şi eficace. În faza de proiectare a unei constructii noi, se poate optimiza consumul energetic pentru utilitati - iluminat electric, incalzire, climatizare, ventilatie - prin corelarea aportului de lumina naturala cu dimensiunile suprafeţelor vitrate (având în vedere şi alte aspecte, în special schimburile termice). Pentru o cladire existenta, cu suprafetele vitrate cunoscute, se pot întocmi calcule economice de optimizare a consumului de energie prin corelarea programului de lucru cu iluminatul natural disponibil.
    Factorul de lumina naturala este un element care intervine în ecuatia pentru determinarea consumului de energie electrica necesar pentru iluminatul artificial (v. Metodologie, Partea a 2-a -capitolul Iluminat artificial).

    I.14. Particularităţi de aplicare a metodologiei pentru cladirile existente care urmeaza a fi modernizate termic şi energetic
    Pentru cladirile existente rezistentele termice unidirectionale ale elementelor de construcţie perimetrale, se determina, de regula, cu aceleaşi metode ca şi pentru cladirile noi.
    Conductivitatea termica de calcul a materialului termoizolant se stabileşte în functie de:
    - felul, sortul şi caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevăzut în proiectul initial;
    - deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului, produsa în timp, ca urmare a diferitilor factori, dar în principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltratii şi/sau condens interior.
    Conductivitatea termica se stabileşte concret prin:
    - examinarea proiectului initial;
    - identificarea materialului prin sondaje şi/sau decopertari locale;
    - determinari de laborator ale unor probe extrase "în situ";
    - examinarea stării în care se afla materialul (în stare uscata, afectat de condens, igrasie sau infiltratii de apa, etc.)
    Pentru a tine seama de efectul negativ al umezirii, imbatranirii şi deteriorării în timp a materialelor care intră în alcatuirea elementelor de construcţie şi, în special, a materialelor termoizolante, asupra conductivitatii termice, valorile normate ale acestora vor fi corectate prin multiplicarea cu coeficientii de majorare "a", care se dau - orientativ - la pct 5.3:

    lambda = f2α x lambda(normat) [W/(m.K)] (14.1)


    Coeficientul de majorare aferent unui material de constructii se obtine prin multiplicarea coeficientului care depinde de vechimea materialului cu cel mai mare din coeficientii care depind de starea materialului (condens, igrasie, infiltratii).
    - La determinarea rezistentelor termice unidirectionale ale placilor pe sol, în cazul când pamantul şi umplutura de peste CTS sunt nisipuri şi pietrişuri cu umiditate ridicata, conductivitatea termica de calcul a pamantului pe adancimea de 3,0 m sub CTS se va considera lambda(p1) =2,5 W/(mK) în loc de 2,0 W/(mK).
    - Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate şi intabelate, relaţia de calcul a rezistentelor termice unidirectionale pentru toate elementele de construcţie cu excepţia placii pe sol şi a tamplariei exterioare, se poate scrie sub forma:

        _ d
    R = R + ────── [mpK/W] (14.2)
            lambda


    în care:
    _
    R rezistenta termica a tuturor straturilor, cu excepţia stratului termoizolant, la care se adauga rezistentele la transfer termic superficial interior şi exterior [mp K/ W]:

     _ d(j)
     R = R(şi) + R(se) + f2Σ(─────────)
                           lambda(j)

    d - grosimea de calcul a stratului termoizolant [m]
    lambda - conductivitatea termica de calcul a materialului termoizolant [W/(mK)]
    - Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate şi intabelate, relaţia de calcul a rezistentelor termice unidirectionale pentru placile pe sol poate fi scrisa sub forma:

                           d
    R(1) = 2,72 + 0,5h + ────── [mpK/W] (14.3)
                         lambda


    în care:
    R(1) - rezistenta termica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse între cota ± 0,00 şi cota stratului invariabil (CSI), la care se adauga rezistenta la transfer termic superficial interior [mpK/W]
    h - înălţimea masurata între nivelul pamantului din exteriorul cladirii (CTS) şi faţa superioara a placii din beton slab armat, suport al stratului termoizolant sau al şapei [m]
    d - grosimea de calcul a stratului termoizolant [m]
    lambda - conductivitatea termica de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)]

    - Grosimea stratului termoizolant este cea efectiva, existenta la data analizei termice şi energetice, cu luarea în consideratie atât a tasarii initiate, cat şi a celei produse în timp.
    Grosimea "d" se poate stabili fie pe baza datelor existente în proiect, confirmate prin 1-2 sondaje, fie exclusiv pe baza catorva sondaje sau/şi decopertari locale.
    La terasele fără beton de panta, cu stratul termoizolant de grosime variabila, se considera grosimea medie, ponderata cu suprafetele.
    - Pentru elementele de construcţie vitrate (tamplarie exterioara şi pereti exteriori vitrati), rezistentele termice unidirectionale (R), egale cu rezistentele termice corectate (R'), se considera - de regula - cu valorile considerate pentru cladirile noi. Dacă starea tamplariei de lemn nu este corespunzătoare (tocul şi/sau cercevelele sunt umezite, putrezite, fisurate, degradate) rezistentele termice se vor reduce cu până la 15 %, în functie de amploarea şi natura defectelor.
    - Rezistentele termice corectate (R') ale elementelor de construcţie neomogene şi cu punti termice, cu excepţia placilor pe sol, se determina pe baza relatiilor de calcul:

                              1
    R' = ─────────────────────────────────────────── [mpK/W] (14.4)
         [1-f2Σ(p(i)] Σ[Psi(j)*1(j)]
         ────────── + Σ[p(i)*U(i)] + ───────────────
             R A


    în care:
    R - rezistenta termica unidirectionala din camp curent [mpK/W];
    A - suprafaţa pentru care se face calculul [mp];
    l(j) - lungimile puntilor termice liniare de acelaşi fel(j), din cadrul suprafetei A[m]
    Psi(j) - transmitanţele termice liniare aferente puntilor termice de acelaşi fel (j),[W/(mK)];
    P(i) - ponderea zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic decat zona de camp curent [-];
    U(i) - transmitanţele termice prin suprafaţa, unidirectionale, aferente zonelor (i)[W/(mpK)]
    Rezistentele termice corectate ale placilor pe sol, în ipoteza acceptarii calculului în regim stationar, se determina pe baza relatiei:

                             1
 R' = ─────────────────────────────────────────────────── [mpK/W] (14.5)
      ┌ ┐
      │(1-f2Σ(pi) │ Delta ι(p) Σ[Psi(j)*l(j)]
      │──────── + Σ[p(i)*U(i)│* ───────── + ─────────────
      │ R(1) │ Delta ι A
      │ │
      └ ┘


    în care:
    Delta f2ι(p) - diferenţa dintre temperatura interioara şi temperatura pamantului la cota stratului invariabil (CSI) [K]:

    Delta f2ι(p) = ι(i)- ι(p) A9

    Delta ι - diferenţa dintre temperatura interioara şi temperatura exterioara convenţionala de calcul [K]:

    Delta f2ι = ι(i) - ι(e)

    R(1) - rezistenta termica unidirectionala din camp curent [(mpK/W];
    A, l(j), Psi(j), P(i), U(i) - cu aceleaşi semnificatii ca mai sus.
    Coeficienţii de reducere a rezistentelor termice unidirectionale "r" ale tuturor elementelor de construcţie, cu excepţia placilor pe sol, se pot determina cu relaţia:


         R' 1
    r = ─── = ─────────────────────────────────── [-] (14.6)
         R _ ___ 1
              (l-p) + U * p * R + R * Psi *(───)
                                             A
    în care:
    p - ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin
        izolate termic [-];
    l - lungimea însumată a tuturor puntilor termice liniare [m];
    A - aria totala a elementului de construcţie, caracterizata prin
        aceiaşi rezistenta termica unidirectionala [mp];
    _
    U - transmitanta termica unidirectionala, medie, ponderata, aferenta ariei
        totale a zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(mpK)];
    ___
    Psi - transmitanta termica liniara, medie, ponderata, aferenta lungimii
          insumate a tuturor puntilor termice liniare [W/(mK)].


    Coeficientul de reducere a rezistentei termice unidirectionale "r" ale placilor pe sol, se pot determina cu relaţia:

         R' 3,5
    r = ───── = ──────────────────────────────────────────── [-] (14.7)
         R(1) _ ___ 1
                (l-p)+ U * p * R(1)+3,5 * R(1) * Psi * (───)
                                                         S
    în care:
    R(1) - rezistenta termica unidirectionala, din camp curent, a tuturor
           straturilor cuprinse între cota ±0,00 şi CSI, la care se adauga
           rezistenta la transfer termic superficial interior R(şi), [mpK/W].
       _ ___
    p, U, Psi, l, A, - cu aceleaşi semnificatii ca mai sus


    Determinarea simplificata a rezistentelor termice corectate, cu ajutorul coeficientilor de reducere
    Rezistentele termice corectate ale tuturor elementelor de construcţie, cu excepţia suprafeţelor vitrate, se pot determina în mod simplificat, cu suficienta exactitate, dar mai operativ, cu relaţia:

    R' = r * R = r(1) * r(2) * R [mpK/W] (14.8)


    în care:
    r(1) - coeficientul de reducere a rezistentelor termice unidirectionale din camp curent, care tine seama de influenţa puntilor termice liniare [-];
    r(2) - coeficientul de reducere a rezistentelor termice unidirectionale din camp curent, care tine seama de prezenta, în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral, a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].
    La placa pe sol, în loc de R se considera rezistenta termica R(1).


    Coeficienţii de reducere "r(1)" şi "r(2)" se determina cu urmatoarele relatii:

    - la toate elementele de construcţie, cu excepţia placilor pe sol:


                  1
    r(1) = ───────────────── [-] (14.9)
                         1
           1+R * Psi * (──)
                        A

                   1
    r(2) = ────────────────── [-] (14.10)
                   _
           (l-p) + U * p * R

    la placile pe sol:

                      3,5
    r(1) = ────────────────────────── [-] (14.11)
                        ___ 1
         1+3,5 * R(1) * Psi * (───)
                                A

                        1
    0,95 ≤ r(2) = ─────────────────── ≤ 1,10 [-] (14.12)
                         _
                  (l-p)+ U * p * R(1)

                     ___ _
    în care p, l, A, Psi şi U au aceleaşi semnificatii ca mai sus.

    Coeficientul liniar de transfer termic, mediu, ponderat, se calculeaza cu relaţia:

    ___ f2Σ(psi(j) * l(j)
    Psi = ─────────────── [W/(mK)] (14.13)
                1

    în care:

    Psi(j) - transmitanţele termice liniare aferente diferitelor detalii caracteristice din cadrul ariei A [W/(m.K)];
    i(j) - lungimile corespunzătoare valorilor Psi(i), definite mai sus [m];
    l - lungimea însumată a tuturor puntilor termice liniare [m]:
    l = f2Σl(j)

    Ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic, existente în cadrul ariei elementului de construcţie considerat, se calculeaza cu relaţia:

                 A' f2ΣA'(i)
    p = Σp(i) = ──── = ────── [-] (14.14)
                 A A


    în care:
    A'(i) - ariile zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate, existente în cadrul ariei totale a elementului de construcţie [mp];
    A'- aria însumată a tuturor zonelor neizolate termic şi a celor mai puţin termoizolate [mp];

    A' = f2ΣA'(i)

    P(i)- ponderile ariilor A'(i) din totalul ariei A [-]:


            A'(i)
    p'(i) = ─────
              A

    Coeficientul de transfer termic unidirectional, mediu, ponderat, aferent ariei A', se determina cu relaţia:

    _ f2Σ[U(i) * A'(i)] Σ[U(i) * p(i)]
    U = ─────────────── = ─────────────── [W/(mpK)] (14.15)
              A' p


    în care:
    _
    U(i) - coeficientii de transfer termic aferenti diferitelor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(mpK)].

    Coeficienţii liniari de transfer termic Psi(j) se pot lua din cataloagele special intocmite cu valori precalculate.
    Pentru detalii importante care nu se gasesc în aceste acte normative, coeficientii Psi(j) se pot determina pe baza unui calcul numeric automat al campului de temperaturi.
    Transmitanţele termice unidirectionale U(i) aferente zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate, se calculeaza cu relaţia:

            1
    U(i) = ──── [W/(mpK)] (14.16)
            R(i)


    în care:
    R(i) - rezistentele termice unidirectionale ale zonelor "i", neizolate sau mai puţin termoizolate [(mpK/W]
    O serie de valori aproximative U(i) se dau în Tabelul 14.1
    Zonele neizolate termic care se iau în considerare la determinarea parametrilor

            _
    "p" şi "U"

    sunt, în principal, urmatoarele:

    - la planşeele de terasa şi de pod: chepenguri, ventilatii, coşuri de fum, strapungeri de instalaţii, recipienti de scurgere ş.a;
    - la planşeul peste subsolul neincalzit şi la placa pe sol, în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub pardoseala: suprafetele din dreptul peretilor structurali şi nestructurali (care intrerup continuitatea stratului termoizolant), precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut strat termoizolant (de ex. zona casei scarii, a holului de intrare în cladire ş.a.);
    - la planşeul peste subsolul neincalzit şi la placa pe sol, în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub placa: suprafetele din dreptul peretilor structurali şi a grinzilor din beton armat (care intrerup continuitatea stratului termoizolant), precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut strat termoizolant, ş.a.;
    - la peretii exteriori: zonele de punti termice strapunse, de latime relativ mare, pentru care nu se introduc în calcule coeficienti liniari de transfer termic: stalpi, bulbi, talpi şi grinzi din beton armat monolit etc;
    Zonele mai puţin izolate termic care se iau în considerare, de regula, la determinarea parametrilor

            _
    "p" şi "U "

 sunt, în principal, zonele de punti termice nestrăpunse ale peretilor exteriori, pentru care nu se introduc în calcule coeficienti Psi(i): stalpi, bulbi, talpi şi grinzi din beton armat monolit, toate protejate la exterior cu un strat termoizolant subtire, ş.a.
    Puntile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu să fie luate în considerare la determinarea parametrilor

            ___
    "l" şi "Psi"

 sunt, în principal, urmatoarele:
    - intersectia dintre peretii exteriori şi planşeul de terasa (în zona aticului sau a cornişei);
    - intersectia dintre peretii exteriori şi planşeul de pod (în zona streşinii);
    - intersectia dintre peretii exteriori şi planşeul peste subsolul neincalzit (în zona soclului);
    - intersectia dintre peretii exteriori şi placa pe sol (în zona soclului);
    - colturile verticale (ieşinde şi intrande) formate la intersectia dintre doi pereti exteriori ortogonali;
    - puntile termice verticale de la intersectia peretilor exteriori cu peretii interiori structurali (de ex. stalpişori din beton armat monolit protejati sau neprotejati, peretii din beton armat adiacenti logiilor, ş.a);
    - intersectia peretilor exteriori cu planşeele intermediare (în zona centurilor şi a consolelor din beton armat monolit, ş.a.)
    - placile continue din beton armat care traverseaza peretii exteriori la balcoane şi logii;
    - conturul tamplariei exterioare (la buiandrugi, solbancuri şi glafuri verticale).
    Ariile elementelor de construcţie perimetrale (A) se masoara în conformitate cu prevederile de la pct. 5.2.
    Lungimile puntilor termice liniare (l) se masoara în functie de lungimile lor reale, existente în cadrul ariilor A.

    TABELUL 14.1

    TRANSMITANŢELE TERMICE [U(i)]
    CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUȚIN TERMOIZOLATE

┌───┬─────────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────────┐
│Nr.│ │Grosimea │ U(i) │
│crt│ ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE │peretelui├──────────┬──────────────────┤
│ │ │ │ zone │ zone mai puţin │
│ │ │ │neizolate │ termoizolate │
│ │ │ │ termic │ │
│ │ ├─────────┼──────────┴──────────────────┤
│ │ │ mm │ W/(mpK) │
├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┬──────────────────┤
│ 1 │PLANSEE SUB TERASA │ - │ 2,25 │ - │
├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│ 2 │PLANSEE SUB POD NEINCALZIT │ - │ 3,25 │ - │
├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│ 3 │PLANSEE PESTE SUBSOL NEINCALZIT │ - │ 2,75 │ - │
├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│ 4 │PLACI PE SOL │ - │ 0,35 │ - │
├───┼───┬──────────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│ 5 │ │ │ │ 220 │ 3,40 │ - │
├───┤ │ Panouri mari │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│ 6 │ │ prefabricate │ │ 270 │ 3,10 │ - │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│ 7 │ │ │ │ 320 │ 2,85 │ - │
├───┤ ├──────────────┤ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│ 8 │ │ │ │ 150 │ 3,30 │ - │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│ 9 │ │ │ │ 200 │ 3,00 │ - │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│10 │ │ │Zone de punti │ 250 │ 2,75 │ - │
├───┤ │ │termice ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│11 │ │ Zidarii şi │strapunse din │ 300 │ 2,55 │ - │
├───┤ │ solutii │beton armat ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│12 │ │ monolit │ │ 350 │ 2,40 │ - │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│13 │ │ │ │ 400 │ 2,20 │ - │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│14 │ │ │ │ 450 │ 2,10 │ - │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│15 │ │ │ │ 500 │ 2,00 │ - │
├───┤ ├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│16 │ │ │ │ 325 │ - │ 2,05 │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│17 │ P │ │Zone de punti │ 375 │ - │ 1,95 │
├───┤ E │ │termice din ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│18 │ R │ │beton armat, │ 425 │ - │ 1,85 │
├───┤ E │ │protejate cu ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│19 │ T │ │zidarie din │ 475 │ - │ 1,75 │
├───┤ I │ │caramizi pline├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│20 │ I │ │125 mm │ 525 │ - │ 1,65 │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│21 │ E │ │ │ 575 │ - │ 1,55 │
├───┤ X │ ├──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│22 │ T │ │Zone de punti │ 350 │ - │ 1,00 │
├───┤ E │ │termice din ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│23 │ R │ │beton armat, │ 400 │ - │ 1,00 │
├───┤ I │ │protejate cu ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│24 │ O │ │polistiren │ 450 │ - │ 1,00 │
├───┤ R │ │celular 25 mm ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│25 │ I │ │+ zidarie din │ 500 │ - │ 0,95 │
├───┤ │ │caramizi pline├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│26 │ │ │125 mm │ 550 │ - │ 0,95 │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│27 │ │ │ │ 600 │ - │ 0,90 │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│26 │ │ │ │ 550 │ - │ 0,90 │
├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│27 │ │ │ │ 600 │ - │ 0,90 │
├───┤ │ ├──────────┬───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│28 │ │Zidarii şi │ │ │ 200 │ - │ 1,70 │
├───┤ │solutii │ ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│29 │ │monolit │ │ 75│ 250 │ - │ 1,60 │
├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│30 │ │ │ │ │ 300 │ - │ 1,55 │
├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│31 │ │ │ │ │ 350 │ - │ 1,50 │
├───┤ │ │ ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│32 │ │ │Zone de │ │ 250 │ - │ 1,25 │
├───┤ │ │punti │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│33 │ │ │termice │100│ 300 │ - │ 1,35 │
├───┤ │ │din beton │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│34 │ │ │armat, │ │ 350 │ - │ 1,30 │
├───┤ │ │protejate ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│35 │ │ │cu placi │ │ 250 │ - │ 1,25 │
├───┤ │ │sau fasii │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│36 │ │ │BCA GBN 35│125│ 300 │ - │ 1,20 │
├───┤ │ │cu grosi- │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│37 │ │ │mea în │ │ 350 │ - │ 1,15 │
├───┤ │ │mm de: ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤
│38 │ │ │ │ │ 250 │ - │ 1,15 │
├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│39 │ │ │ │150│ 300 │ - │ 1,10 │
├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤
│40 │ │ │ │ │ 350 │ - │ 1,05 │
└───┴───┴──────────────┴──────────┴───┴─────────┴──────────┴──────────────────┘


    Elementele de construcţie orizontale (planşeele de terasa şi de pod, planşeul peste subsolul neincalzit şi placa pe sol) prezinta urmatoarele particularitati:
    - exista, de regula, un unic tip de zona diferita (în ceea ce priveşte alcatuirea şi gradul de izolare termica) de zona de camp, şi anume zona neizolata termic;
    - cea mai semnificativa punte termica liniara este, de departe, intersectia suprafeţelor orizontale cu peretii exteriori ai cladirii.
                                                        __ _
    În aceste condiţii, coeficientii de transfer termic Psi şi U nu mai trebuie să fie ponderati, iar în locul lungimii totale "l" se considera perimetrul "P", masurat pe conturul fetei interioare a peretilor exteriori de la ultimul nivel (la planşeele de terasa şi de pod), respectiv de la parter (la planşeul peste subsolul neincalzit şi la placa pe sol).
    Aria elementului de construcţie orizontal (A) este aria suprafetei marginita pe contur de perimetrul (P) definit mai sus.
    În Tabelele A 14.1 ... A 14.4 din Anexa A 14.1 se dau valorile coeficientilor de reducere "r(1), determinate în functie de parametrii

                    ___
    R[R(1)], 1aa şi Psi,

iar în Tabelele A 14.5 ...A 14.8 - valorile coeficientilor de reducere "r(2)", determinate în functie de parametrii

                _
    R[R(1)]p şi U.

    În Tabelele A 14.1, A 14.2 şi A 14.3, în locul lungimii "l" se considera, în general, perimetrul "P".
    În Tabelele A14.5, A14.6 şi A14.7, pe lângă coeficientii "r(2)" aferenti diferitelor valori

    _
    U, s-au calculat şi coeficientii "r(2)" corespunzatori
       transmitanţelor termice
    _
    U(i) ale zonelor neizolate termic, care sunt:
    _
    U = 2,25 W/(mpK) - pentru planşeele de terasa
    _
    U = 3,25 W/(mpK) - pentru planşeele de pod
    _
    U = 2,75 W/(mpK) - pentru planşeele peste subsolul neincalzit
    _
    U = 0,35 W/(mpK) - pentru placa pe sol

    La determinarea rezistentelor termice corectate R' cu ajutorul coeficientilor de reducere "r(1)" şi "r(2)", se vor avea în vedere urmatoarele:

    - pentru alte valori

                      ___ _
     R[R(1)], p, 1aa, Psi şi U

    decat cele din tabelele A 14.1... A 14.8, valorile coeficientilor "r(1)" şi "r(2)" se pot determina prin interpolare;
    - la peretii exteriori, în situaţia în care, pentru unele punti termice, cu excepţia puntilor termice geometrice (de la colturi şi de pe conturul tamplariei exterioare), nu exista valori precalculate pentru coeficientii

     ___
    "Psi"

    puntile termice respective vor putea fi considerate "zone neizolate sau mai puţin termoizolate"; în aceste cazuri valorile

     _
    "U"

    aferente acestor zone vor fi majorate cu 10...30%, în functie de latimea zonei, majorarea fiind cu atât mai mare cu cat latimea puntii termice este mai mica;
    - având în vedere ca, de regula, colturile intrande ale peretilor exteriori au valori negative, influenţa acestor punti termice poate fi, acoperitor, neglijata în calcule;
    - în situaţia în care, în Tabelele din Anexa A14 nu se gasesc valorile necesare pentru parametrii

            _ ___
    p, 1aa, U şi Psi,

    coeficientii "r1" şi "r2" pot fi determinati pe baza altor valori ai acestor parametri, alese astfel încât produsul

        _ ____
    "p* U", respectiv "Psii * (1/S)"

    să fie egal cu cel al parametrilor cautati.
    Dacă la o cladire exista doua sau mai multe alcatuiri diferite la acelaşi element de construcţie (de exemplu o zona cu pereti exteriori nestructurali şi alta zona cu pereti structurali din beton armat monolit cu strat termoizolant la exterior), calculele se vor face, de regula, separat pentru fiecare alcatuire în parte, determinand valorile R, r(1), r(2) şi R' distincte. În aceasta situaţie, rezistenta termica medie a elementului de construcţie se determina în final cu relaţia:

             1 f2ΣA(j)
    R'(m) = ───── = ─────────────── [mpK/W] (14.17)
            U'(m) Σ[A(j) * U'(j)]


    în care :
    U'(j) transmitanţele termice corectate [W/(mpK)] aferente suprafeţelor A(j).
    Pentru calcule aproximative la fazele preliminare de proiectare, în locul produsului "r(1) x r(2)" din relaţia (14.8), se poate aprecia un coeficient global de reducere "r".
    Valorile coeficientilor globali de reducere a rezistentelor termice unidirectionale "r" sunt cu atât mai mici, cu cat urmatorii parametri sunt mai mari:
    - rezistenta termica unidirectionala din camp curent (R);
    - lungimea puntilor termice raportata la aria elementului de construcţie considerat (laa, Paa);
    - aria zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate, raportata la aria elementului de construcţie considerat (p);
    - valorile coeficientilor liniari de transfer termic (Psi); coeficientii Psi sunt cu atât mai mari cu cat puntile termice au o latime mai mare şi sunt mai puţin protejate (de exemplu punti termice strapunse);
    - valorile transmitanţelor termice aferente zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate (U) coeficientii U sunt cu atât mai mari cu cat zonele respective se caracterizeaza prin rezistente termice mai mici (de ex.zonele neizolate termic).

    
ANEXA A5
    ────────
(la cap. 5)
───────────

    
ANEXA A

    CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE

┌───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┐
│Nr.│ │Densitatea│Conducti-│Coeficientul│ Factorul │
│crt│ Denumirea │aparenta │vitatea │de asimilare│rezistentei la│
│ │ materialului │ p │termica │termica │permeabilitate│
│ │ │ kg/mc │de calcul│ delta │la vapori │
│ │ │ │ lamda │W/(mpK) │ l/KD │
│ │ │ │ W/(mk) │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ I. Produse pe bază de azbest │
│ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgk) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│ 1 │Placi şi foi de │ 1900 │ 0,35 │ 6,35 │ 24,3 │
│ │azbociment │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│ 2 │Placi │ 500 │ 0,13 │ 1,99 │ 1,6 │
│ │termoizolante de │ │ │ │ │
│ │azbest │ 300 │ 0,09 │ 1,28 │ 1,6 │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ II. Materiale asfaltice şi bituminoase │
│ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│ 3 │Mortar asfaltic │ 1800 │ 0,75 │ 9,05 │ 85,0 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│ 4 │Beton asfaltic │ 2100 │ 1,04 │ 11,51 │ 85,0 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│ 5 │Bitum │ 1100 │ 0,17 │ 3,37 │ *) │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ III. Betoane │
│ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgk) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│ 6 │Beton armat │ 2600 │ 2,03 │ 17,90 │ 24,3 │
│ │ │ 2500 │ 1,74 │ 16,25 │ 21,3 │
│ │ │ 2400 │ 1,62 │ 15,36 │ 21,3 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│ 7 │Beton simplu cu │ 2400 │ 1,62 │ 15,36 │ 21,3 │
│ │agregate naturale │ 2200 │ 1,39 │ 13,62 │ 14,9 │
│ │de natura sedimen-│ 2000 │ 1,16 │ 11,86 │ 12,1 │
│ │tara sau amorfa │ 1800 │ 0,93 │ 10,08 │ 8,5 │
│ │(pietris, tuf │ 1600 │ 0,75 │ 8,53 │ 7,1 │
│ │calcaros, diatomit│ 1400 │ 0,58 │ 7,02 │ 4,7 │
│ │ │ 1200 │ 0,46 │ 5,79 │ 4,3 │
│ │ │ 1000 │ 0,37 │ 4,74 │ 3,9 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│ 8 │Beton cu zgura de │ 1800 │ 0,87 │ 9,75 │ 8,5 │
│ │cazan │ 1600 │ 0,75 │ 8,53 │ 7,7 │
│ │ │ 1400 │ 0,64 │ 7,37 │ 7,1 │
│ │ │ 1200 │ 0,52 │ 6,15 │ 6,1 │
│ │ │ 1000 │ 0,41 │ 4,99 │ 4,7 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│ 9 │Beton cu zgura │ 1800 │ 0,64 │ 8,36 │ 7,7 │
│ │granulata │ 1600 │ 0,58 │ 7,50 │ 7,1 │
│ │ │ 1400 │ 0,52 │ 6,65 │ 6,6 │
│ │ │ 1200 │ 0,46 │ 5,79 │ 6,1 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│10 │Beton cu zgura │ 1600 │ 0,58 │ 7,50 │ 7,1 │
│ │expandata │ 1400 │ 0,46 │ 6,25 │ 6,5 │
│ │ │ 1200 │ 0,41 │ 5,46 │ 6,0 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│11 │Beton cu perlit │ 1200 │ 0,41 │ 5,46 │ 4,3 │
│ │ │ 1000 │ 0,33 │ 4,47 │ 3,4 │
│ │ │ 800 │ 0,26 │ 3,55 │ 2,4 │
│ │ │ 600 │ 0,17 │ 2,49 │ 2,1 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│12 │Beton cu granulit │ 1800 │ 0,81 │ 9,41 │ 7,1 │
│ │ │ 1700 │ 0,76 │ 8,85 │ 7,0 │
│ │ │ 1600 │ 0,70 │ 8,24 │ 6,9 │
│ │ │ 1500 │ 0,64 │ 7,63 │ 6,8 │
│ │ │ 1400 │ 0,58 │ 7,02 │ 6,5 │
│ │ │ 1200 │ 0,46 │ 5,79 │ 6,1 │
│ │ │ 1000 │ 0,35 │ 4,61 │ 4,7 │
│ │ │ 800 │ 0,29 │ 3,75 │ 3,4 │
│ │ │ 600 │ 0,23 │ 2,89 │ 2,4 │
│ │ │ 400 │ 0,17 │ 2,03 │ 1,9 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│13 │Beton celular │ │ │ │ │
│ │autoclavizat │ │ │ │ │
│ │(gazbeton): │ 750 │ 0,28 │ 3,57 │ 4,2 │
│ │- tip GBC - 50 │ 700 │ 0,27 │ 3,39 │ 4,2 │
│ │- tip GBN - 50 │ 600 │ 0,24 │ 2,96 │ 3,7 │
│ │- tip GBN - 35 │ 550 │ 0,22 │ 2,71 │ 3,5 │
│ │- tip GBN - T; │ │ │ │ │
│ │ GBC - T │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│14 │Produse rigide │ 500 │ 0,20 │ 2,46 │ 3,1 │
│ │spumat din cenuşă │ 400 │ 0,16 │ 1,97 │ 2,6 │
│ │de termocentrala │ │ │ │ │
│ │liata cu ciment │ │ │ │ │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ IV. Mortare │
│ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│15 │Mortar de ciment │ 1800 │ 0,93 │ 10,08 │ 7,1 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│16 │Mortar de ciment │ 1700 │ 0,87 │ 9,47 │ 8,5 │
│ │şi var │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│17 │Mortar de var │ 1600 │ 0,70 │ 8,24 │ 5,3 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│18 │Mortar de zgura cu│ 1400 │ 0,64 │ 7,37 │ 5,7 │
│ │ciment │ 1200 │ 0,52 │ 6,15 │ 4,7 │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ V. Vata minerala şi produse din vata minerala │
│ Capacitate calorica masica c = 750 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│19 │Vata minerala: │ │ │ │ │
│ │ - tip 60 │ 60 │ 0,042 │ 0,37 │ 1,1 │
│ │ - tip 70 │ 70 │ 0,045 │ 0,41 │ 1,1 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│20 │Saltele din vata │ │ │ │ │
│ │minerala │ │ │ │ │
│ │ - tip SCI 60, │ │ │ │ │
│ │SCO 60,SPS 60 │100...130 │ 0,040 │ 0,50 │ 1,3 │
│ │ - tip SPS 70 │120...150 │ 0,045 │ 0,59 │ 1,3 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│21 │Pasla minerala: │ │ │ │ │
│ │ - tip P 40 │ 40 │ 0,043 │ 0,31 │ 1,1 │
│ │ - tip P 60 │ 60 │ 0,040 │ 0,36 │ 1,6 │
│ │ - tip P 90 │ 90 │ 0,040 │ 0,44 │ 2,0 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│22 │Placi din vata │ │ │ │ │
│ │minerala: │ │ │ │ │
│ │ - tip G 100 │ 100 │ 0,048 │ 0,51 │ 2,1 │
│ │ - tip G 140 │ 140 │ 0,040 │ 0,55 │ 2,4 │
│ │ - tip AP 140 │120...140 │ 0,044 │ 0,56 │ 2,4 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│23 │Placi rigide din │ │ │ │ │
│ │fibre de bazalt │ │ │ │ │
│ │tip PB 160 │ 160 │ 0,050 │ 0,66 │ 2,5 │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ VI. Sticla şi produse pe bază de sticlă │
│ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgk) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│24 │Sticla │ 2500 │ 0,75 │ 10,67 │ ∞ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│25 │Sticla spongioasa │ 400 │ 0,14 │ 1,84 │ 28,3 │
│ │ │ 300 │ 0,12 │ 1,48 │ 28,3 │
│ │ │ 140 │ 0,075 │ 0,80 │ 28,3 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│26 │Vata de sticlă: │ │ │ │ │
│ │- cal. I │ 80 │ 0,036 │ 0,42 │ 1,1 │
│ │- cal. II │ 100 │ 0,041 │ 0,50 │ 1,2 │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ VII. Produse pe bază de ipsos, perlit, diatomit │
│ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│27 │Placi de ipsos │ 1100 │ 0,41 │ 5,23 │ 6,1 │
│ │ │ 1000 │ 0,37 │ 4,47 │ 6,5 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│28 │Placi de ipsos cu │ │ │ │ │
│ │umplutura organica│ 700 │ 0,23 │ 3,13 │ 3,4 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│29 │Ipsos celular │ 500 │ 0,18 │ 2,34 │ 1,7 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│30 │Sapa de ipsos │ 1600 │ 1,03 │ 10,00 │ 11,2 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│31 │Produse termoizo- │ 600 │ 0,22 │ 2,83 │ - │
│ │lante din diatomit│ 500 │ 0,19 │ 2,40 │ - │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│32 │Placi termoizo- │ 270 │ 0,16 │ 162 │ 1,9 │
│ │lante din perlit │ │ │ │ │
│ │liate cu ciment │ │ │ │ │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ VIII. Pamanturi şi umpluturi │
│ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│33 │Pamant vegetal în │ 1800 │ 1,16 │ 11,28 │ - │
│ │stare umeda │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│34 │Umplutura din │ 1600 │ 0,58 │ 7,50 │ 3,9 │
│ │nisip │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│35 │Umplutura din │ 1800 │ 0,70 │ 8,74 │ 2,4 │
│ │pietris │ │ │ │ │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ IX. Lemn şi produse din lemn │
│ Capacitate calorica masica c = 2510 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│36 │Pin şi brad │ │ │ │ │
│ │- perpendicular pe│ 550 │ 0,17 │ 4,12 │ 10,4 │
│ │ fibre │ │ │ │ │
│ │- în lungul │ 550 │ 0,35 │ 5,91 │ 2,0 │
│ │ fibrelor │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│37 │Stejar şi fag │ │ │ │ │
│ │- perpendicular pe│ 800 │ 0,23 │ 5,78 │ 11,3 │
│ │ fibre │ │ │ │ │
│ │- în lungul │ 800 │ 0,41 │ 7,71 │ 2,1 │
│ │ fibrelor │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│38 │Placaj incleiat │ 600 │ 0,17 │ 4,30 │ 28,3 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│39 │Rumegus │ 250 │ 0,09 │ 2,02 │ 2,4 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│40 │Placi termoizo- │ 400 │ 0,14 │ 3,19 │ 2,4 │
│ │lante din talas, │ 300 │ 0,13 │ 2,66 │ 2,1 │
│ │tip STABILIT │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│41 │Beton cu agregate │ 800 │ 0,21 │ 5,52 │ 5,3 │
│ │vegetale (talas, │ 600 │ 0,16 │ 4,17 │ 5,0 │
│ │rumegus, puzderie)│ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│42 │Placi termoizo- │ │ │ │ │
│ │lante din coaja │ │ │ │ │
│ │de rasinoase │ │ │ │ │
│ │- tip PACOSIP │ 750 │ 0,215 │ 5,42 │ 5,3 │
│ │- tip IZOTER │ 350 │ 0,125 │ 2,82 │ 2,4 │
│ │ │ 270 │ 0,116 │ 2,38 │ 2,1 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│43 │Placi din fibre de│ │ │ │ │
│ │lemn, tip PFL │ │ │ │ │
│ │(placi moi) │ │ │ │ │
│ │- placi S │220...350 │ 0,084 │ 2,08 │ 2,7 │
│ │- placi B şi BA │230...400 │ 0,094 │ 2,32 │ 3,7 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│44 │Placi aglomerate │ 300 │ 0,084 │ 2,14 │ 2,7 │
│ │fibrolemnoase, tip│ │ │ │ │
│ │PAF │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│45 │Placi din aschii │ │ │ │ │
│ │de lemn, tip PAL; │ │ │ │ │
│ │- termoizolante │ 350 │ 0,101 │ 2,53 │ 2,8 │
│ │- stratificate │ 650 │ 0,204 │ 1,90 │ 7,1 │
│ │ │ 550 │ 0,180 │ 4,24 │ 4,3 │
│ │- omogene pline │ 700 │ 0,264 │ 5,79 │ 8,5 │
│ │ │ 600 │ 0,216 │ 4,85 │ 7,1 │
│ │ │ 500 │ 0,168 │ 3,90 │ 3,4 │
│ │- omogene cu │ 450 │ 0,156 │ 3,57 │ 2,8 │
│ │ goluri │ │ │ │ │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ X. Produse termoizolante fibroase de natura organica │
│ Capacitate calorica masica c = 1670 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│46 │Placi aglomerate │ 300 │ 0,101 │ 1,91 │ 3,5 │
│ │din puzderie, tip │ 200 │ 0,086 │ 1,44 │ 3,0 │
│ │PAP │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│47 │Stufit │ │ │ │ │
│ │- presat manual │ 250 │ 0,09 │ 1,65 │ 1,3 │
│ │- presat cu masina│ 400 │ 0,14 │ 2,60 │ 1,4 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│48 │Placi din paie │ 250 │ 0,14 │ 2,05 │ 1,4 │
│ │ │ 120 │ 0,05 │ 0,85 │ 1,3 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│49 │Saltele din │ 100 │ 0,045 │ 0,74 │ 1,1 │
│ │deseuri textile │ │ │ │ │
│ │sintetice, tip │ │ │ │ │
│ │vata de tapiterie │ │ │ │ │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ XI. Umpluturi termoizolante │
│ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│50 │Zgura de cazan │ 1000 │ 0,35 │ 4,61 │ 3,3 │
│ │ │ 700 │ 0,26 │ 3,32 │ 2,9 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│51 │Zgura granulata, │ 1100 │ 0,36 │ 4,90 │ 3,4 │
│ │zgura expandata │ 900 │ 0,31 │ 4,11 │ 3,1 │
│ │ │ 500 │ 0,19 │ 2,40 │ 2,7 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│52 │Cenusa şi zgura de│ 650 │ 0,29 │ 3,38 │ 3,0 │
│ │termocentrala │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│53 │Granulit │ 900 │ 0,49 │ 5,17 │ 3,0 │
│ │ │ 500 │ 0,25 │ 2,75 │ 2,1 │
│ │ │ 300 │ 0,18 │ 1,81 │ 1,7 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│54 │Perlit │ 200 │ 0,088 │ 1,03 │ 1,7 │
│ │ │ 100 │ 0,083 │ 0,71 │ 0,9 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│55 │Diatomit │ 700 │ 0,25 │ 3,26 │ - │
│ │ │ 500 │ 0,20 │ 2,46 │ - │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ XII. Pietre naturale şi zidarie din piatra naturala │
│ Capacitate calorica masica c = 920 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│56 │Scoric bazaltica │ 1000 │ 0,26 │ 4,15 │ - │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│57 │Marmura, granit, │ 2800 │ 3,48 │ 25,45 │ 56,7 │
│ │bazalt │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│58 │Gresie şi cuartite│ 2400 │ 2,03 │ 17,99 │ 17,0 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│59 │Pietre calcaroase │ 2000 │ 1,16 │ 12,42 │ 10,6 │
│ │ │ 1700 │ 0,93 │ 10,25 │ 8,5 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│60 │Tuf clacaros │ 1300 │ 0,52 │ 6,70 │ 4,3 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│61 │Zidarie din pietre│ │ │ │ │
│ │de forma nere- │ │ │ │ │
│ │gulată, cu densi- │ │ │ │ │
│ │tate aparenta a │ │ │ │ │
│ │pietrei de: │ │ │ │ │
│ │- 2800 kg/mc │ 2680 │ 3,19 │ 23,89 │ 30,4 │
│ │- 2000 kg/mc │ 1960 │ 1,13 │ 12,13 │ 9,9 │
│ │- 1200 kg/mc │ 1260 │ 0,51 │ 6,54 │ 4,9 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│62 │Zidarie din pietre│ │ │ │ │
│ │de forma nere- │ │ │ │ │
│ │gulată, cu densi- │ │ │ │ │
│ │tatea aparenta a │ │ │ │ │
│ │pietrei de: │ │ │ │ │
│ │- 2800 kg/mc │ 2420 │ 2,55 │ 20,30 │ 15,5 │
│ │- 2000 kg/mc │ 1900 │ 1,06 │ 11,57 │ 8,7 │
│ │- 1200 kg/mc │ 1380 │ 0,60 │ 7,42 │ 5,3 │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ XIII. Zidarie din caramizi, blocuri mici şi produse din │
│ beton celular autoclavizat │
│ Capacitate calorica masica c = 870 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│63 │Zidarie din │ 1800 │ 0,80 │ 9,51 │ 6,1 │
│ │caramizi pline │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│64 │Zidarie din │ │ │ │ │
│ │caramizi cu gauri │ │ │ │ │
│ │verticale, tip GVP│ │ │ │ │
│ │cu densitatea │ │ │ │ │
│ │aparenta a cara- │ │ │ │ │
│ │mizilor de: │ │ │ │ │
│ │- 1675 kg/mc │ 1700 │ 0,75 │ 8,95 │ 5,3 │
│ │- 1475 kg/mc │ 1550 │ 0,70 │ 8,26 │ 5,0 │
│ │- 1325 kg/mc │ 1450 │ 0,64 │ 7,64 │ 4,7 │
│ │- 1200 kg/mc │ 1350 │ 0,58 │ 7,02 │ 4,5 │
│ │- 1075 kg/mc │ 1250 │ 0,55 │ 6,57 │ 4,3 │
│ │- 950 kg/mc │ 1150 │ 0,46 │ 5,77 │ 4,1 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│65 │Zidarie din │ 1200 │ 0,52 │ 6,26 │ 3,4 │
│ │caramizi de │ │ │ │ │
│ │diatomit, cu │ │ │ │ │
│ │densitatea │ │ │ │ │
│ │aparenta a cara- │ │ │ │ │
│ │mizilor de │ │ │ │ │
│ │1000 kg/mc │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│66 │Zidarie din │ │ │ │ │
│ │blocuri mici pline│ │ │ │ │
│ │din beton cu │ │ │ │ │
│ │agregate usoare, │ │ │ │ │
│ │cu densitatea │ │ │ │ │
│ │aparenta a blocu- │ │ │ │ │
│ │rilor de: │ │ │ │ │
│ │- 2000 kg/mc │ 1980 │ 1,16 │ 12,02 │ 10,6 │
│ │- 1800 kg/mc │ 1800 │ 0,93 │ 10,26 │ 8,5 │
│ │- 1600 kg/mc │ 1620 │ 0,75 │ 8,72 │ 7,1 │
│ │- 1400 kg/mc │ 1440 │ 0,61 │ 7,43 │ 4,7 │
│ │- 1200 kg/mc │ 1260 │ 0,50 │ 6,29 │ 4,3 │
│ │- 1000 kg/mc │ 1080 │ 0,42 │ 5,34 │ 3,9 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│67 │Zidarie din │ │ │ │ │
│ │blocuri de beton │ │ │ │ │
│ │celular autocla- │ │ │ │ │
│ │vizat: │ │ │ │ │
│ │- cu rosturi │ │ │ │ │
│ │subtiri │ │ │ │ │
│ │ - tip GBN 35 │ 675 │ 0,27 │ 3,38 │ 3,8 │
│ │ - tip GBN 50 │ 775 │ 0,30 │ 3,82 │ 4,3 │
│ │- cu rosturi │ │ │ │ │
│ │ obisnuite │ │ │ │ │
│ │ - tip GBN 35 │ 725 │ 0,30 │ 3,70 │ 3,9 │
│ │ - tip GBN 50 │ 825 │ 0,34 │ 4,28 │ 4,4 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│68 │Fasii armate din │ │ │ │ │
│ │beton celular │ │ │ │ │
│ │autoclavizat │ │ │ │ │
│ │- tip GBN 35 │ 625 │ 0,25 │ 3,13 │ 3,7 │
│ │- tip GBN 50 │ 725 │ 0,28 │ 3,57 │ 4,2 │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ XIV. Metale │
│ Capacitate calorica masica c = 480 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│69 │Otel de construc- │ 7850 │ 58 │ 125,6 │ ∞ │
│ │tii │ │ │ │ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│70 │Fonta │ 7200 │ 50 │ 111,7 │ ∞ │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│71 │Aluminiu │ 2600 │ 220 │ 140,8 │ ∞ │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ XV. Polimeri şi spume de polimeri │
│ Capacitate calorica masica c = 1460 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│72 │Polistiren celular│ 20 │ 0,044 │ 0,30 │ 30,0 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│73 │Spume de policlo- │ 70 │ 0,05 │ 0,61 │ 3,0 │
│ │rura de vinil │ 30 │ 0,05 │ 0,40 │ 3,0 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│74 │Poliuretan celular│ 30 │ 0,042 │ 0,36 │ 30,0 │
├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│ XVI. Materiale în suluri │
│ Capacitate calorica masica c = 1460 J/(kgK) │
├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│75 │Covor PVC │ │ │ │ │
│ │- fără suport │ 1800 │ 0,38 │ 8,49 │ 425 │
│ │textil │ 1600 │ 0,33 │ 7,46 │ 425 │
│ │- cu suport │ 1600 │ 0,29 │ 7,00 │ 425 │
│ │textil │ 1400 │ 0,23 │ 5,83 │ 425 │
├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│76 │Panza bitumata │ 600 │ 0,17 │ 3,28 │ *) │
│ │carton bitumat, │ │ │ │ │
│ │etc. │ │ │ │ │
└───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┘

_________
    *) Valoarea este conforma STAS 6472/4-89

    OBSERVATII:
    1. Conductivitatile termice de calcul din anexa A sunt date la condiţiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatarii, conform prevederilor din STAS 6472/4-89
    2. Alte materiale decat cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcţie numai cu avizul unui institut de specialitate.
    3. Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A, conductivitatea termica se poate determina experimental, conform STAS 5912-89 ( pentru materialul în stare uscata), conductivitatea fiind raportata la temperatura de 0°C
    Conductivitatile termice de calcul lambda se obtin prin majoritatea valorilor determinate experimental lambda(0) după cum urmeaza:

    - betoane usoare având:
          lambda(0) ≤ 0,16 W/(mK) 60%
          lambda(0) = 0,17 ...... 0,23 W/(mK) 35%
          lambda(0) = 0,24 ...... 0,30 W/(mK) 30%
          lambda(0) = 0,31 ...... 0,46 W/(mK) 25%
          lambda(0) = 0,47 ...... 0,58 W/(mK) 20%
    - produse din vata minerala 10%
    - produse din lemn 20%
    - produse fibroase de natura organica 20%
    - masa ceramica 20%
    - polimeri şi spume din polimeri
          - cu pori inchisi 10%
          - cu pori deschisi 20%


    4. Densitatea aparenta data în anexa A se referă la materialele în stare uscata până la masa constanta.
    5. Pentru materiale cuprinse în anexa A, dar având alte densitati aparente, conductivitatea termica de calcul se poate determina prin interpolare.
    6. Pentru materialele şi densitatile aparente necuprinse în anexa A, coeficientul de asimilare termica s se calculeaza conform pct. 12.4 din prezentul normativ.
    7. Pentru materialele care nu au valori 1/K(D) în anexa A, primim şi pentru alte materiale necuprinse în anexa A, factorul rezistentei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentala de către un institut de specialitate.
    8. Pentru materiale sub forma de vopsele, pelicule sau folii, valurile 1/K(D) se dau în STAS 6472/4-89.


    
ANEXA A7
    ────────
(la cap. 7)
───────────

    ELEMENTE PRIVIND CONCEPTIA CONSTRUCTIV-ARHITECTURALA CARE INFLUENTEAZA PERFORMANŢELE CLADIRII SUB ASPECT TERMIC, AL VENTILARII: NATURALE, AL INSORIRII şI AL ILUMINATULUI NATURAL

    
ANEXA A7.1

    ELEMENTE DE CONDUCERE, TRECERE ŞI DE CONTROL AL LUMINII

--------------
    NOTA(CTCE)
    Reprezentarea grafica a elementelor de conducere, trecere şi de control al luminii, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 94, (a se vedea imaginea asociata).


    
ANEXA A7.2

                  VARIATIA LUMINII NATURALE

    Fig. 1. - Variatia luminii naturale în functie de dispunerea ferestrelor: lateral pe o parte, lateral pe doua părţi sau în diferite solutii de iluminat zenital (cf. Neufert)

---------------
    NOTA (CTCE)
    Figura 1 - Variatia luminii naturale în functie de dispunerea ferestrelor - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 95, (a se vedea imaginea asociata)

    Fig. 2. - Graficul de variatie a luminii naturale în functie de dispunerea pe verticala a aceleiasi ferestre (cf. Neufert)

---------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 2 - Graficul de variatie a luminii naturale în functie de dispunerea pe verticala a aceleiasi ferestre - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 95, (a se vedea imaginea asociata)



    
ANEXA A7.3

    RAPORTUL DINTRE ARIA FERESTRELOR şI ARIA PARDOSELII INCAPERILOR IN FUNCTIE DE DESTINATIA ACESTORA/FUNCTIUNI
             (document recomandat STAS 6221-89)

┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│ │ Raportul dintre │
│ Destinaţia incaperilor │aria ferestrelor │
│ │şi aria pardose- │
│ │lii incaperii │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Încăperi la locuinte: │ │
│- de locuit │ 1/6 ... 1/8 │
│- celelalte încăperi │ 1/8 ... 1/10 │
│- scari │1/10 ... 1/14 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Încăperi de lucru: │ │
│- birou, laborator, biblioteca, atelier, cabinet medical │ 1/5 ... 1/7 │
│- la laboratoare de cercetari şi control │ 1/3 ... 1/4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Încăperi de invatamant: │ │
│- sali de clasa, sali de desen sau lucru manual, laboratoare│ 1/3 ... 1/4 │
│- coridoare │ 1/8 ... 1/10 │
┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Încăperi de crese, gradinite, camine: │ │
│- sali de joc la gradinite │ 1/3 ... 1/4 │
│- spalator, camera dus, WC, vestiar, coridor │ 1/8 ... 1/10 │
│- magazii de efecte, depozit combustibil │ 1/10 ... 1/12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Încăperi de spitale şi institutii medicale: │ │
│- saloane bolnavi, camere de zi, camere de asteptate, camere│ 1/6 ... 1/7 │
│ personal, sali de tratament │ │
│- saloane bolnavi TBC, saloane copii bolnavi │ 1/5 ... 1/6 │
│- sali de nastere, interventii şi pansamente, laboratoare - │ │
│ farmacii │ 1/4 ... 1/5 │
│- alte încăperi afară de salile de operaţii cu anexele lor │ 1/7 ... 1/9 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Încăperi la cladiri administrative │ 1/6 ... 1/10 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Biblioteci - sali de lectura │ 1/5 ... 1/6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Sali de sport: │ │
│- sali de gimnastica şi sport │ 1/5 ... 1/6 │
│- sali de haltere, box, scrima, ping-pong │ 1/4 ... 1/5 │
│- vestiare, dusuri │ 1/10 ... 1/12 │
│- cabinet medical │ 1/5 ... 1/7 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Încăperi de restaurante, cantine: │ │
│- sali de mese │ 1/6 ... 1/8 │
│- laboratoare de preparare │ 1/4 ... 1/6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Încăperi la hoteluri: │ │
│- camere, sali comune │ 1/6 ... 1/8 │
└────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘


    
ANEXA A7.4

    VALORI INFORMATIVE ALE COEFICIENTULUI DE REFLEXIE PENTRU DIVERSE MATERIALE SAU SUPRAFETE
                   (document recomandat STAS 6221-89)

┌────┬───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│Nr. │ Materialul sau suprafaţa │Coeficientul de │
│crt.│ │ reflexie │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 1 │Zugraveala alba (noua) │ 0,80 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 2 │Zugraveala alba (veche) │ 0,75 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 3 │Zugraveala cenusie │ 0,25 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 4 │Zugraveala crem │ 0,70 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 5 │Zugraveala verde deschis │ 0,57 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 6 │Zugraveala verde inchis │ 0,20 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 7 │Zugraveala albastra deschis │ 0,45 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 8 │Zugraveala roz │ 0,42 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 9 │Zugraveala rosie │ 0,16 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 10 │Zugraveala bruna │ 0,16 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 11 │Vopsitorie lac alb lucios │ 0,72 ... 0,80 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 12 │Vopsitorie lac de aluminiu │ 0,54 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 13 │Placi marmura alba cu luciu │ 0,30 ... 0,80 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 14 │Placi marmura mata │ 0,50 ... 0,70 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 15 │Sticla de geam transparent │ 0,10 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 16 │Sticla de geam mătuită cu nisip │ 0,11 ... 0,18 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 17 │Sticla opaca │ 0,15 ... 0,28 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 18 │Sticla stratificata pentru difuziune │ 0,30 ... 0,60 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 19 │Placi de otel │ 0,28 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 20 │Hartie desen alba │ 0,80 ... 0,85 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 21 │Hartie galbena, verde sau albastra deschis │ 0,60 ... 0,70 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 22 │Hartie albastra mediu │ 0,35 ... 0,45 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 23 │Hartie albastra inchis │ 0,05 ... 0,10 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 24 │Hartie cenusie inchis │ 0,01 ... 0,05 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 25 │Hartie neagra │ 0,03 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 26 │Ecran de panza alba │ 0,70 ... 0,80 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 27 │Tencuiala de ipsos │ 0,40 ... 0,45 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 28 │Tencuiala obisnuita │ 0,25 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 29 │Tigla noua │ 0,25 ... 0,35 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 30 │Tigla veche │ 0,05 ... 0,10 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 31 │Lemn de artar │ 0,40 ... 0,50 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 32 │Lemn de stejar │ 0,30 ... 0,50 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 33 │Lemn de nuc │ 0,10 ... 0,30 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 34 │Lemn baituit │ 0,10 ... 0,30 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 35 │Granit │ 0,44 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 36 │Nisip obisnuit │ 0,21 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 37 │Pamant │ 0,08 ... 0,20 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 38 │Pomi vara │ 0,03 ... 0,05 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 39 │Suprafete verzi în natura │ 0,03 ... 0,10 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 40 │Strat de nori │ 0,80 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 41 │Zapada curata │ 0,80 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 42 │Stofa neagra │ 0,001 ... 0,002 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 43 │Catifea neagra │ 0,002 ... 0,008 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 44 │Imbracaminte de culoare deschisa │ 0,17 │
└────┴───────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘


    
ANEXA A7.5

                REZOLVARI VOLUMETRICE PARTICULARE

    Fig. 7.5.1
    Raportul limita de 1: 2,4 dintre laturile dreptunghiului ipotetic ce delimiteaza aria construita devine eficient prin schimbarea de direcţie S-E

---------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 1.5.1. - Raportul limita de 1: 2,4 dintre laturile dreptunghiului ipotetic ce delimiteaza aria construita - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 98, ( a se vedea imaginea asociata).


    Fig. 7.5.2

--------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 7.5.2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 98, (a se vedea imaginea asociata).


    Fig. 7.5.3
    Graficul pune în evidenta exprimat în procente pierderea şi caştigul de căldură pentru o cladire a carei forma în plan este dreptunghiulară sau patrata, în functie de orientarea cardinala

---------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 7.5.3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 99, (a se vedea imaginea asociata).


    
ANEXA A7.6

                   PERFORMANTA TERMICA A ANVELOPEI

    Fig. 7.6.1
    Suprafaţa de fereastra orientata spre Sud şi masa termica care stocheaza căldură pe timpul zilei şi o cedeaza spatiului functional pe timpul noptii

-------------
    NOTA(CTCE)
    Reprezentarea grafica a figurii 7.6.1 ce reprezinta suprafaţa ferestrei orientata spre Sud şi masa termica care stocheaza căldură pe timpul zilei şi o cedeaza spatiului functional pe timpul noptii, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 100, (a se vedea imaginea asociata).


    Fig. 7.6.2
    Sistemul de castig de căldură izolat. Spatiu solar (sera). Operare pe timp de zi şi în timpul noptii

-------------
    NOTA(CTCE)
    Reprezentarea grafica a figurii 7.6.2 ce reprezinta sistemul de castig de căldură izolat. Spatiu solar (sera). Operare pe timp de zi şi în timpul noptii, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 100, (a se vedea imaginea asociata)


    Fig. 7.6.3
    Modul de operare al unui perete - masa termica sau perete Trombe pe timpul zilei şi pe timpul noptii

-------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 7.6.3 - Modul de operare al unui perete - masa termica sau perete Trombe pe timpul zilei şi pe timpul noptii - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 101, (a se vedea imaginea asociata).



    
ANEXA A7.7

            OPTIMIZAREA LUMINARII NATURALA A SPAŢIILOR INTERIOARE

    Fig. 7.7.1
    Dispozitive de umbrire pe fatada orientata spre Vest

-------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 7.7.1 - Dispozitive de umbrire pe fatada orientata spre Vest - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 102, (a se vedea imaginea asociata)


    
ANEXA A7.8

                     TIPURI DE SPATII INTERIOARE

    Fig. 7.8.1
    Tip de atrium spinal

-------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 7.8.1 - Tip de atrium spinal - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 102, (a se vedea imaginea asociata)

    Spatii care comunică aflate sub un luminator central


    
ANEXA A7.9

           CLASIFICAREA CLADIRILOR IN RAPORT CU POZITIA IN MEDIUL CONSTRUIT


    7.1.1. Amplasamentul
    Proiectul cladirii şi proiectul de amenajare peisagera sunt un răspuns la microclimatul local şi la problemele de mediu specifice amplasamentului.
    Alegerea amplasamentului trebuie să se faca pe baza criteriala. La aparitia unei noi functiuni pe un amplasament trebuie pastrat specificul amplasamentului.
    Cladirea se poate afla sau poate fi construita pe un amplasament care prezinta urmatoarele caracteristici:
    - în zona preponderent antropizată - structura urbana istoric constituita;
    - în zone antropizate în care se pot evidentia aspecte şi criterii ecologice, fie ale dezvoltării urbane locale (tesut urban nou constituit sau în curs de structurare suburbii), fie în cadrul asezarilor rurale, fie în zone în care predominante sunt caracteristicile geosistemului natural, puţin alterat de actiunea de antropizare.
    Cladirea trebuie să fie astfel situata pe amplasament şi configurata spatial - volumetric încât:
    - să fie utilizate toate oportunitatile solar pasive pentru încălzirea, racirea şi luminare naturala a spatiilor interioare;
    - să se limiteze suprafetele din amplasament ocupate de parcaje şi de drumurile de acces; să se adopte strategia proiectarii solare pasive atât pentru amenajarea peisagera cat şi pentru cladire.
    Orientarea spatiilor interioare functionale ale cladirii şi a spatiilor deschise exterioare faţă de punctele cardinale trebuie realizata astfel încât:
      - să se asigure optima luminare naturala a incaperilor şi câştigul de căldură necesar;
      - să se beneficieze de un castig maxim de energie solara captata în sistem pasiv şi să poată fi controlata insorirea nedorita (şi datorita vegetatiei, a formele de relief sau a vecinatatilor construite);
      - să se poată reduce pierderile de căldură datorate infiltratiilor de aer (controlul directiei vantului);
      - să se poată asigura ventilarea naturala.
    Este necesar să se intocmeasca proiectul de arhitectura peisagera pentru utilizarea vegetatiei native care are ca avantaje directe: conservarea apei, reducerea cantităţii de pesticide, reducerea mortalitatii plantelor şi cost de întreţinere redus şi pentru selectarea acelor copaci care plantati lângă cladire sa nu aduca, în timp, mari daune fundatiilor sau acoperisurilor, prin cresterea radacinilor sau prin cresterea coroanei. În general, copacii şi iarba contribuie la cresterea umiditatii şi reduc impactul pe care ploile torentiale îl pot produce în imediata vecinatate a cladirii.
    Trebuie să se propuna prin proiectul de amenajare peisagera umbrirea pe cel puţin 30% a suprafeţelor amenajate pentru parcaje, pietonale, locuri de odihnă şi să fie utilizate materiale şi culori reflectante cel puţin pe o suprafaţa de 30%.
    O asemenea strategie aplicata la nivel urban poate conduce la 50% reducere din necesarul de căldură al unei constructii care în condiţii vitrege de microclimat beneficiaza de masurile de izolare higrotermica optima.
    7.1.2. Orientarea cladirii în raport cu punctele cardinale şi faţă de vantul dominant

    Fig. 7.1.2.1 - Orientarea cladirii în raport cu punctele cardinale

------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 7.1.2.1 - Orientarea cladirii în raport cu punctele cardinale - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 104, (a se vedea imaginea asociata).

    Cea mai favorabila orientare a unei cladiri mul ti etaj ate (Fig. 7.1.2.1) aflata în zona temperat continentala, indiferent ca este vorba de cladiri rezidentiale sau publice, este aceea în care axul lung al cladirii este orientat Est-Vest, în asa fel încât axul transversal perpendicular pe acesta sa faca un unghi de 18° spre Est faţă de axul Nord-Sud, cu preocuparea pentru asigurarea umbririi, pe timp de vara, pe fatada lunga orientata spre Sud-Est. Fatadele scurte vor fi orientate spre Nord-Est şi Sud-Vest şi este de preferat ca o fatada orientata Vest sa nu prezinte ferestre.
    Excepţie fac cladirile situate în siturile urbane aglomerate în care nu s-a tinut cont de climat sau în siturile în care vederea spectaculoasa, care se deschide spre peisaj, contrazice orientarea cardinala favorabila. Se recomanda decupajul volumetric controlat pentru adoptarea unor solutii specifice proiectarii solar-pasive.
    Insorirea spatiilor functionale este foarte importanţa din punct de vedere igienico-sanitar mai ales în cazul locuintelor şi a programelor arhitecturale pentru invatamant.

    Fig. 7.1.2.2
    Solutii utilizate în optimizarea luminarii naturale a spatiilor interioare

------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 7.1.2.2 - Solutii utilizate în optimizarea luminarii naturale a spatiilor interioare - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 104, (a se vedea imaginea asociata).

    Optimizarea luminarii naturale a spatiilor interioare se poate realiza prin:
      - configurarea spatial - volumetrica şi strategia de proiectare privind controlul luminii care patrunde în interiorul spatiilor (luminatoare, geometria ferestrelor, sisteme de redirectionare a luminii, diferite tipuri de atrium, curti interioare);
      - utilizarea dispozitivelor de umbrire cum sunt copertinele amplasate pe fatada orientata spre Sud, utilizarea lamelelor verticale reglabile spre Est şi Vest (Anexa 7.7) şi/sau utilizarea vegetatiei care permite luminii naturale sa patrunda în interiorul spatiilor având şi efect în reducerea stralucirii şi a supraincalzirii;
      - utilizarea sistemelor, integrate tamplariei sau montate pe tavanul incaperii, de deflectare a luminii/tavane reflectorizante - în scopul de a permite luminii naturale sa patrunda în adancimea spatiului incaperii (însoţită de un studiul necesar pentru evitarea stralucirii sau contrastului excesiv);
      - selectarea geamurilor în functie de factorul de transmisie luminoasa;
      - utilizarea senzorilor pentru controlul iluminatului electric în functie de starea vremii, deci în functie de cantitatea de lumina care patrunde, în interiorul spatiilor, în timpul zilei;
      - alte strategii şi tehnologii utilizate în sporirea luminarii naturale a spatiilor interioare.
    Controlul luminarii naturale este necesar în cazul unor programe arhitecturale cum sunt scolile; clasa pe plan patrat necesita luminarea pe doua laturi fie adiacente (golul pe a doua latura, cea opusa catedrei trebuie să reprezinte ca suprafaţa 1/3 din suprafaţa peretelui), fie opuse, fie suplimentarea pe o latura a suprafetei vitrate, cu ajutorul configurarii spatiale a ferestrei. Controlul luminarii naturale este necesar şi în spatiile muzeale, atelierele artistilor plastici etc. care necesita luminare zenitala. Pentru unele încăperi cu destinatie speciala cum sunt laboratoarele, atelierele de mestesugarit este important ca ele să fie orientate şi sa primeasca lumina dinspre Nord. Pentru alte încăperi cum sunt bucatariile din locuinte trebuie evitata orientarea spre Vest, în condiţiile în care acest spatiu este utilizat mai ales după-amiezele. Mai puţin importante sunt aceste probleme în cazul spatiilor din cadrul programelor arhitecturale de cazare - tranzit sau temporare. În cazul cladirilor de birouri luminarea naturala s-a dovedit foarte importanţa sub aspect psihologic şi aceasta a condus la gasirea unor rezolvari particulare prin introducerea atriumurilor în cazul cladirilor compacte rezolvate pe plan în adancime (cunoscut ca spatiu al biroului peisager sau spatiu deschis etc.).
    Este importanţa proiectarea unor cladiri cu înaltă capacitate de stocaj, dar cu posibilitati de ventilare ziua şi mai ales noaptea în sezonul cald; experienta în domeniu arata ca sunt preferate şi constructiile cu posibilitati de stocaj mediu, fără alte măsuri aditionale de ventilare.
    Vantul este perceput la nivelul solului sau la înălţimea omului ca rafala de vant; viteza şi directia să se modifica mult în timp şi functie de caracteristicile spatiale.
    Elementele din peisaj şi felul în care acestea se succed sau se combina, indiferent ca este vorba despre relief, oras sau alte tipuri de asezari influenţează sistemul complex de impact al vantului în foarte multe feluri. Sistemul vanturilor locale este în mare parte generat de diferentele de temperatura ale aerului deasupra pamantului sau deasupra apei, în vai sau pe pantele dealurilor sau muntilor, functie de orele zilei sau ale noptii, functie de orientarea cardinala a formelor de relief Distributia verticala a temperaturii aerului în atmosfera este un alt factor important. Profilul vertical dat de viteza constanta a vantului este diferit în oras faţă de zonele verzi din proximitatea lui.
    În proiectul pentru o noua asezare schemele de analiza a directiei vantului şi a brizelor au devenite operationale prin studiile sistemului de vanturi şi brize: vanturi cauzate de inversiuni termice, brize - zi/noapte, brize - munte/vale etc.
    Interactiunea dintre curentii de aer şi suprafetele cladirilor este un fenomen foarte complex şi greu de calculat. Poate fi predictibila, însă, prin testarea machetelor în tunelul de vant. Testele trebuie facute înainte ca peisajul urban sa sufere alterari majore. Se recomanda testarea cladirilor de dimensiuni mari, a cladirilor ale caror fatade prezinta deschideri de mari dimensiuni, au fatade curbe sau primesc pe fatade alte tipuri de tehnologii fie ele de umbrire, fie integrate anvelopei.
    De asemenea se recomanda testarea pe macheta în tunelul de vant a unui grup de cladiri, care prezinta zonele exterioare dintre ele amenajate mai ales acolo unde se vor amplasa fantani, paravane spalate de apa, suprafete de apa cu rol ecologic etc.
    Tehnologia computerizata avansată este un instrument pentru simularea miscarilor aerului în interiorul spatiului construit în functie de condiţiile exterioare privind: viteza vantului, geometria cladirii, mediul construit înconjurător, temperaturile interioare şi exterioare, tipul şi gradul de permeabilitate al anvelopei. Utilizarea corecta a vantului şi a presiunii exercitate asupra anvelopei pot conduce la ventilarea naturala chiar şi în cazul cladirilor foarte inalte sau foarte joase.
    Pentru zonele urbane au fost evidentiate prin studii efectele locale nefavorabile pentru constructii şi spatiile dintre ele: efectul Wise, efectul Venturi, efectul de piramida, efectul de incinta, efectul de canal etc.
    Plantele în general şi copacii în mod special produc racirea prin evaporare pe timpul verii, dar efectul psihologic poate fi socotit mult mai important decat influenţa asupra temperaturii exterioare şi implicit din interiorul cladirii. Copacii cu coroana bogata au efect de umbrire pe timpul verii şi lasă razele Soarelui sa însorească cladirea pe timpul iernii, perioada în care îşi pierd frunzele. Acesti copaci, plantati în imediata vecinatate a cladirii, ajuta eficient în realizarea controlului pasiv al umbririi.

    Fig. 7.1.2.3
    Plantatiile - Efecte de umbrire şi de insorire

-------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 7.1.2.3 - Plantatiile - Efecte de umbrire şi de insorire, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 106, (a se vedea imaginea asociata).

    Fig. 7.1.2.4
    Controlul secţiunii cladirilor în zonele aglomerate, urbane caracterizate prin densitatea construcţiilor

-------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 7.1.2.4 - Controlul secţiunii cladirilor în zonele aglomerate, urbane caracterizate prin densitatea construcţiilor - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis din 21 februarie 2007, la pagina 106, (a se vedea imaginea asociata).

    
ANEXA A9.3

    CALCULUL NUMERIC AUTOMAT - METODA DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE - VALIDAREA PROGRAMELOR DE CALCUL

    PROGRAME GENERALE ŞI PROGRAME DE TIP EXPERT PENTRU EVALUAREA AUTOMATA A PERFORMANTEI TERMOENERGETICE A CLADIRILOR SAU A UNOR PARTI DIN ACESTEA

    1. PRINCIPALELE CATEGORII DE PROGRAME DE CALCUL AUTOMAT
    pentru determinarea campului de temperaturi, a campului de presiuni a vaporilor de apa, a fluxurilor de căldură şi a celorlalte marimi termotehnice derivate din acestea, în vederea evaluării performantei energetice a cladirilor
    Programe de calcul elaborate în România şi utilizate în practica curenta de cercetare şi proiectare începând cu anul 1978
    1.1. REGIMUL TERMIC STATIONAR
    1.1.1. CAMPUL DE TEMPERATURA
    a. Calcul unidirectional (1-D);
    b. Calcul plan, bidimensional (2-D);
    c. Calcul spatial, tridimensional (3-D) ;
    1.1.2. CAMPUL DE TEMPERATURA ŞI CAMPUL DE DIFUZIE A VAPORILOR DE APA
    a. Calcul la condens unidirectional (1-D)
    b. Calcul la condens plan, bidimensional (2-D)
    c. Calcul la condens spatial, tridimensional (3-D)
    1.1.3. CALCULUL NELINIAR AL CAMPULUI DE TEMPERATURA ŞI A CAMPULUI DE DIFUZIE A VAPORILOR DE APA-variatia conductibilitatii termice cu temperatura şi umiditatea.
    a. Calcul unidirectional (1-D);
    b. Calcul plan, bidimensional (2-D);
    c. Calcul spatial, tridimensional (3-D);
    1.2. REGIMUL TERMIC NESTATIONAR
    1.2.1. CAMPUL DE TEMPERATURA
    a. Calcul unidirectional (1-D);
    b. Calcul plan, bidimensional (2-D);
    c. Calcul spatial, tridimensional (3-D);
    1.2.2. CALCULUL NELINIAR AL CAMPULUI DE TEMPERATURA ŞI AL CAMPULUI DE DIFUZIE A VAPORILOR DE APA-variatia conductibilitatii termice cu temperatura şi umiditatea.
    a. Calcul unidirectional (1-D);
    b. Calcul plan, bidimensional (2-D);
    c. Calcul spatial, tridimensional (3-D);
    1.3. PROGRAME DE CALCUL TERMOTEHNIC AUTOMAT CU CARACTER GENERAL.
    a. Calculul coeficientilor globali de izolare termica G şi G1.
    b. Optimizare termoenergetica.
    c. Trasarea izotermelor de referinţa pe fatada cladirilor.
    d. Elaborarea şi editarea certificatului energetic al cladirilor.
    e. Etc...
    1.4. PROGRAME DE CALCUL CARE AUTOMATIZEAZA METODELE DE CALCUL MANUALE SAU METODELE APROXIMATIVE DE CALCUL ( programe utilitare de calcul)
    a. Evaluarea prin metode aproximative a rezistenta termice a elementelor anvelopei cladirii;
    b. Evaluarea prin metode aproximative a transmitantei termice a ferestrelor şi uşilor;
    c. Etc...
    2. STRUCTURA GENERALĂ A PROGRAMELOR DE CALCUL AUTOMAT
    2.1. Generalitati
    Metodele de calcul de mare exactitate sunt cunoscute ca metode numerice (metoda elementelor finite, metoda faşiilor finite, metoda diferenţelor finite, metoda elementelor de frontieră, metoda bilantului termic,...). Utilizarea acestor metode numerice presupune o subdivizare a cladirii analizate, pe baza unui set de reguli, în urma careia se formeaza o retea de calcul în nodurile careia se scriu ecuatiile numerice adecvate. În urma rezolvarii sistemului de ecuatii se obtin temperaturi în nodurile retelei de calcul şi temperaturi în orice punct al elementului (prin interpolare). Pe baza campului de temperaturi, din distributia temperaturilor se poate determina fluxul de căldură şi celelalte marimi termotehnice derivate din acestea necesare evaluării performantei energetice a cladirilor
    2.2. Modelul geometric
    În sistemul cartezian de coordonate, modelul geometric pentru calculul campului de temperaturi sau a campului de difuzie a vaporilor de apa se obtine prin decuparea din elementul real a zonelor care prezinta interes pentru calcul. Alegerea planurilor de decupaj (principale de separare) şi a dimensiunilor de calcul unde se pozitioneaza acestea sau simplificarea modelul geometric se face cu respectarea regulilor de modelare prevăzute în documentele recomandate: C 107-2005/ Partea a 3-a şi SR EN ISO 10211-1/1998, capitolul 5.
    2.2.1. Subdiviziunile modelului geometric
    Modelul geometric, cuprins între planurile de decupaj, se imparte cu ajutorul unor planuri de sectionare (planuri secundare), formand reteaua ortogonala de calcul a campului de temperaturi. Se prevad, în mod obligatoriu, planuri de sectionare între materiale cu caracteristici termotehnice diferite, în axul geometric al puntilor termice liniare sau punctuale, pe suprafetele elementului, precum şi în zonele în care se modifica condiţiile de contur.
    Paşii retelei de calcul NrPaşi, diferiti pe fiecare direcţie a sistemului cartezian de discretizare, precum şi necesitatea modificarii acestora (indesirea retelei de calcul), se efectueaza în conformitate cu prevederile din documentele recomandate C 107-2005/ Partea a 3-a, Anexa J, punctul 3 şi SR EN ISO 10211/1-98, capitolul 5.
    2.2.2. Descrierea modelului geometric şi amplasarea retelei de discretizare ( de calcul):
    - pentru detalii care conţin în componenta lor şi elemente metalice, programul de calcul trebuie să permită utilizarea paşilor de discretizare de ordinul 1.0 mm sau 0.1 mm;
    - amplasarea retelei se face manual, fisiere text (Programe de categoria A)
    - amplasarea retelei se realizează în mod grafic (Programe de categoria B)
    - amplasarea retelei se realizează automat de către program (Programe de categoria C);
    2.2.3. Numărul minim total de paşi de calcul ai retelei de discretizare, pentru diverse categorii de programe de calcul automat, rezultat în urma experientei acumulate în practica curenta de cercetare şi proiectare, NrPaşi, tot:

    2.2.3.1. Calcul plan, bidimensional (2-D)
    a) Programe de calcul pentru detalii constructive
         NrPasi,tot=NrPaşiX*NrpaşiY>= 4.000;
    b) Programe de calcul pentru elemente decupate din anvelopa cladirii, de latimea sau înălţimea unei încăperi
         NrPasi,tot=NrPaşiX*NrpaşiY>= 15.000;
    c) Programe de calcul pentru o fatada a cladiri (secţiune orizontala)
         NrPasi,tot =NrPaşiX*NrpaşiY>= 80.000;
    d) Programe de calcul pentru pentru o secţiune orizontala prin întreaga cladire sau pentru o secţiune verticala prin cladire (inclusiv prin sol)
         NrPasi,tot =NrPaşiX*NrpaşiY>= 200.000;
    2.2.3.2. Calcul spatial, tridimensional (3-D)
    a) Programe de calcul pentru detalii constructive
         NrPaşi,tot=NrPasiX*NrpaşiY*NrpaşiZ >= 20.000;
    b) Programe de calcul pentru un element decupat din anvelopa
         NrPaşi,tot=NrPaşiX*NrpaşiY*NrpasiZ >= 200.000;
    c) Programe de calcul pentru o fatada a cladiri (inclusiv prin sol)
         NrPaşi,tot=NrPaşiX*NrpaşiY*NrpasiZ >= 500.000;
    d) Programe de calcul pentru întreaga cladire (inclusiv prin sol)
         NrPaşi,tot=NrPaşiX*NrpaşiY*NrpaşiZ >= 2.400.000;

    2.4. Parametrii climatici de calcul
    Calculul campului de temperaturi se va face pe baza temperaturilor la limita prevăzute în documente recomandate: C 107-2005/ Partea a 3-a, cap. 5 şi SR EN ISO 10211/1-98, cap. 6, cu urmatoarele precizări:
    - planurile orizontale şi verticale de decupaj sunt adiabatice (flux termic nul pentru sistem) cu excepţia din cap. 6.1.3 din SR EN ISO 10211/1-98;
    - temperatura în interiorul spatiilor neincalzite va fi egala cu temperatura T(u) rezultata dintr-un calcul de bilant termic;
    Amplitudinea de variatie sinusoidala a temperaturii aerului exterior stabilita la nivel naţional;
    Variatia orara a temperaturii aerului exterior stabilita la nivel naţional;
    Variatia orara a intensitatii radiatiei solare directe şi difuze stabilita la nivel naţional;
    Viteza de circulatie a aerului exterior stabilita la nivel naţional;
    Umidităţile relative de calcul ale aerului interior şi exterior vor fi utilizate cele prevăzute în documentele recomandate: C 107-2005/ Partea a 3-a, şi SR EN ISO 13788.
    Presiunea atmosferica, care influenţează parametrii de calcul la condens, stabilita la nivel naţional;

    2.5. Caracteristicile termotehnice de calcul
    Conductivitatile termice de calcul ale materialelor de construcţie, a straturilor de aer şi a condiţiilor pentru luarea în consideratie a materialelor cvasiomogene din componenta structurii elementului de construcţie, densitatea aparenta şi căldură specifică, se vor lua în calcul în conformitate cu prevederile din documentele recomandate: SR EN ISO 10456, anexa A, C 107-2005/ Partea a 3-a şi SR EN ISO 10211-1/1998;
    Conductivitatile termice de calcul ale terenului din sol se vor lua în conformitate cu prevederile din documentele recomandate: C 107-2005/ Partea a 3-a şi SR EN ISO 13370-2003;
    Rezistenta termica superficiala interioara R(şi) şi exterioara R(se) sunt cele precizate în normativele amintite mai sus, pentru ficare caz în parte.
    Conductivitatile termice variabile cu temperatura şi umiditatea se vor lua în considerare cele din agrementele tehnice pentru materiale, cataloage de prezentare a produselor sau din literatura de specialitate.
    2.6. Introducerea datelor de intrare:
    - introducere manuala, fişiere text (Programe de categoria A)
    - introducere grafica (Programe de categoria B şi C)
    2.7. Ecuatiile de echilibru energetic
    Sistemul de ecuatii va fi generat de către programul de calcul, în mod automat, prin scrierea ecuatiilor de echilibru energetic în nodurile retelei de calcul, pe baza caracteristicilor retelei de discretizare şi pe baza caracteristicilor termotehnice ale materialelor amplasate în jurul nodurilor retelei. Pentru rezolvarea sistemului de ecuatii se pot utiliza metode directe de rezolvare sau metode iterative de rezolvare. În cazul metodelor iterative de rezolvare a sistemului de ecuatii se vor preciza criteriile de convergenta a rezultatelor şi precizia cu care programul efectueaza calculele epsilon(max):
    - diferenţa maxima a temperaturii în nodurile retelei între doua iteratii succesive;
    - abaterea maxima de la valoarea 0 a echilibrului energetic în nodurile retelei.
    2.8. Alocarea memoriei de calcul
    Programul de calcul trebuie să permită alocarea dinamica a memoriei calculatorului pentru stocarea datelor de intrare, a datelor necesare rezolvarii sistemului de ecuatii şi a datelor cu rezultatele obtinute, salvarea şi stocarea imaginilor grafice cu rezultate.
    2.9. Raportul cu rezultate
    - Programe de categoria A, rezultatele de calcul sunt prezentate tabelar.
    - Programe de categoria B şi C, rezultatele de calcul sunt prezentate tabelar şi grafic sub forma de:
    o suprafete izoterme
    o curbe izoterme
    o suprafete izoflux

    3. CARACTERISTICI TEHNICE MINIMALE PENTRU PRINCIPALELE CATEGORII DE PROGRAME DE CALCUL HIGROTERMIC
    3.1. Regimul termic stationar
    a. Date de intrare pentru program:
    - condiţii geometrice (forma şi dimensiuni, amplasarea puntilor termice,...);
    - caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor, cu valori constante în timp şi care nu depind de temperatura şi umiditate;
    - caracteristicile termotehnice de calcul ale pamantului din sol (dacă este cazul);
    - condiţii de contur, cu valori constante în timp :
      - temperatura de calcul a aerului interior f2ιi;
      - temperatura de calcul a aerului exterior ιe;
      - temperaturile de calcul la limita aplicate (în numar nelimitat) ιu;
      - coeficientii de schimb superficial de căldură pe faţa interioara hi;
      - coeficientii de schimb superficial de căldură pe faţa exteriora he;
        sau
      - rezistentele termice superficiale interioare R(şi);
      - rezistentele termice superficiale exterioare R(se);
      - suprafetele pe care se aplică valorile pentru: hi, he sau R(şi), R(se);
      - umiditatea relativa a aerului phii;
    b. Date de ieşire pentru program (rezultate):
    - campul de temperatura în nodurile retelei de calcul;
    - valorile campului de temperatura în oricare punct al elementului (interpolare bidimensionala sau tridimensionala);
    - temperaturile minime, medii şi maxime pe suprafetele elementului f2ι(şi,min),
ι(şi,med), ι(şi,max)
    - localizarea punctelor cu temperatura minima ι(şi,min);
    - factorul de temperatura pe suprafaţa interioara f(Rsi);
    - raportul diferentelor de temperatura xi(Rsi);
    - fluxul de căldură 'd6;
      - densitate de flux q;
      - rezistente termice minime, medii şi maxime R(min), R(med), R(max);
      - rezistenta termica specifice corectate R';
      - coeficientul de cuplaj termic L;
      - coeficientul de cuplaj termic L^2D ;
      - coeficientul de cuplaj termic L^3D;
      - coeficientul liniar de transfer de căldură psi;
      - coeficientul punctual de transfer de căldură khi;
      - alte marimi fizice derivate ...;
    c. Condiţii de convergenta pentru rezolvarea sistemului de ecuatii
      - echilibrul energetic al fluxurilor termice în fiecare nod j al retelei de calcul, aflat în interiorul elementului sau pe suprafaţa acestuia, Σ'd6j=0;
      - echilibrul energetic al fluxurilor termice de pe faţa interioara cu cele de pe faţa exterioara a elementului 'd6(şi)='d6(se);
    3.2.Regimul termic nestationar
    a. Date de intrare pentru program:
      - condiţii geometrice (forma şi dimensiuni, amplasarea puntilor termice ,...);
      - caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor, cu valori constante în timp şi care nu depind de temperatura şi umiditate;
      - caracteristicile termotehnice de calcul ale pamantului din sol (dacă este cazul);
      - condiţii de contur, cu valori variabile în timp :
        - amplitudinea de variatie sinusoidala a temperaturii aerului exterior Af2ιe;
        sau
        - temperatura orara de calcul a aerului exterior ιe, pentru perioade de minimum un an de zile;
        - temperaturile orare de calcul aplicate la limita (în numar nelimitat) ιu;
        - intensitatea orara de calcul a radiatiei solare, directe I(D) şi difuze I(d), pe orientari cardinale;
        - intensitatea orara de calcul a aporturilor interne de căldură convective f2'd6(I,c) şi radiative f2'd6(I,r);
        - rata orara a ventilarii : pentru improspatarea aerului, naturale datorita infiltratiilor şi a ventilarii mecanice h^-1 ;
        - temperatura aerului care se introduce în incapere în cazul ventilarii mecanice f2ιav;
        - proprietăţile straturilor care compun vitrajul: tau(j), e(j) şi rho(j);
        - proprietăţile emisive ale straturilor de finisaj interior şi exterior : e(i) şi e(e);
        - parametrii solari:
          o factorul de insorire fs;
          o factorul de aport solar pentru aer fsa ;
          o factorul de reflectare solara a incaperii fsl;
          o factorul de repartitie solara pentru suprafeţele interioare fd:
          o absorbanta solara a suprafeţelor exterioare verticale şi orizontale
          f2α(sr)
     - coeficientii de schimb superficial de căldură pe feţele interioare h(ci), h(ri);
     - coeficientii de schimb superficial de căldură pe faţa exteriora h(ce), h(re);
     - umiditatea relativa a aerului phii şi phie;
    b. Date de ieşire pentru program (rezultate):
    - campul de temperatura variabil în nodurile retelei de calcul pentru fiecare pas de timp de calcul;
    - valorile campului de temperatura în oricare punct al elementului (interpolare);
    - temperaturile minime, medii şi maxime pe suprafetele elementului f2ιsi,min, ιsi,med, ιsi,max;;
    - localizarea punctelor cu temperatura minima ιsi,min;
    - amortizarea şi defazajul amplitudinii de variatie sinusoidala a temperaturii aerului exterior Af2ιe;
    - valorile variabile ale temperaturii aerului interior ιa, ιa,min, ιa,med, ιa,max;
    - valorile variabile ale temperaturii operative ιop, ιop,min, ιop,med, ιop,max;
    - temperatura interioara pe timp de iarna sau pe timp de vara în încăperi sau cladiri neclimatizate, curbele de incalzire racire ale unei încăperi sau cladiri ιa sau ιop;
    - fluxul de căldură variabil pierdut prin elementul de construcţie 'd6;
    - fluxul de căldură variabil din radiatie solara intrat în incapere prin suprafetele vitrate 'd6s;
    - fluxul de căldură variabil consumat pentru improspatarea aerului, datorita infiltratiilor şi a ventilarii mecanice f2'd6v;
    - necesarul variabil de energie pentru încălzirea incaperii sau cladirii pe timp de iarna Qi şi necesarul anual de energie Q(i)^an
    - necesarul variabil de energie pentru ventilarea incaperii sau cladirii pe timp de vara Q(v) şi necesarul anual de energie Q(v)^an
    d. Condiţii de convergenta pentru rezolvarea sistemului de ecuatii
      - incrementul de timp de calcul Delta t = Delta t(min) din coditii de convergenta a solutiei în fiecare nod al retelei de calcul;
      - echilibrul energetic al fluxurilor termice în fiecare nod j al retelei de calcul, nod aflat în interiorul elementului sau pe suprafaţa acestuia, cu cantitatea de căldură acumulata în nod

                    f2δι
   nod Σ'd6j=c*rho* -- ;
                    δt

    - echilibrul energetic al fluxurilor termice de pe faţa interioara şi cele de pe faţa exterioara a elementului cu cantitatea de căldură acumulata în masa elementului de construcţie f2'd6si-

                 f2δι
      'd6se=c*rho* -- ;
                 δt

    3.3. Programe de calcul pentru determinarea temperaturii interioare pentru evitarea umiditatii superficiale critice şi condensului interior
    a. Date suplimentare specifice de intrare pentru program:
      - Permeabilitatile la vapori ale materialelor, presiunile de saturatie ale vaporilor de apa şi umidităţile relative de calcul ale aerului interior şi ale aerului exterior se vor utiliza cele prevăzute în documentele recomandate: C 107-2005/ Partea a 3-a şi SR EN ISO 13788.
    b. Date de ieşire pentru program (rezultate):
      - campul de temperatura în nodurile retelei de calcul;
      - campul de difuzie a vaporilor de apa în nodurile retelei de calcul;
      - cantitatea de apa condensata în element pe perioada rece a anului;
      - cantitatea de apa evaporata din element pe perioada calda a anului;
      - gradul de umezire suplimentara a straturilor de material termoizolant;
    3.4. Calculul neliniar în regim termic stationar sau nestationar
    a. Date suplimentare de intrare pentru program :
      - caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor, cu valori variabile în timp şi care depind de temperatura şi umiditate, se utilizeaza date din agrementele tehnice şi din literatura de specialitate.
    b. Date de ieşire suplimentare pentru program (rezultate):
      - valorile variabile ale caracteristicilor termotehnice de calcul ale materialelor, pentru diverşi paşi ai timpului de calcul şi la sfarşitul duratei de calcul.

    4. VALIDAREA REZULTATELOR OBTINUTE CU AJUTORUL PROGRAMELOR DE CALCUL AUTOMAT
    Programele de calcul şi alte produse informatice existente în utilizare curenta, nou achiziţionate sau a noilor programelor de calcul concepute pentru determinarea campului de temperaturi, a campului de presiuni a vaporilor de apa, a fluxurilor de căldură, a necesarului de energie pentru incalzire şi ventilatie şi a celorlalte marimi termotehnice derivate din acestea, în vederea evaluării performantei energetice a cladirilor, se valideaza pentru utilizare pe teritoriul României pe baza metodologiei naţionale de validare şi agrementare a produselor informatice pentru calcule termotehnice.
    Metodologia naţionala de validare şi agrementare precizeaza condiţiile, etapele şi procedura de validare a programelor de calcul automat, existente sau a programelor nou concepute pentru evaluarea performantei termoenergetice a cladirilor sau a unor părţi din acestea, pe baza testelor naţionale specifice de validare a diverselor categorii de programe de calcul.
    Până la definitivarea metodologiei naţionale de validare şi agrementare a programelor de calcul automat enumeram cateva teste de validare, existente în normativele de specialitate disponibile, cu precizarea ca unele dintre acestea au un caracter aplicativ limitat:
    - Programe de calcul în regim stationar pentru calcule (1-D):
        o Calculul factorilor de transmisie solara şi luminoasa : testele de validare Anexa C din EN 13363-2:2005 (informativa);
    - Programe de calcul în regim stationar pentru detalii constructive sau pentru elemente decupate din anvelopa cladirii, (2-D) şi (3-D)
        o pe baza testelor de validare din Anexa A, cap A.1. şi A.2. din SR EN ISO 10211/1-98 (normativa);
        o pe baza testelor de validare din Anexa D, din EN ISO 10077/2-2003 (normativa);
    - Programe de calcul în regim nestationar, cu neglijarea puntilor termice şi a stocajului termic în acestea, cu luarea în considerarea a suprafeţelor care limiteaza incaperea ca suprafete izoterme, pentru calcule (1-D), cu un montaj în schema electrica spatiala :
       o Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii, fără climatizare: testele de validare (informativa) cuprinse în SR EN ISO 13791:2006.
       o Calculul energiei pentru încălzirea şi ventilarea spatiilor : testele de validare cap. 8. şi criterii de validare cap. 9. WI_17_PrEN 15265:2005 (normativa);
    - Programe de calcul în regim stationar, în regim nestationar, de calcul la condens sau cele de calcul neliniar, (2-D) şi (3-D), care analizeaza secţiuni complexe prin anvelopa ce depasesc dimensiunile unei încăperi sau care analizeaza cladirea în ansablul ei, vor fi omologate pe baza testelor naţionale de validare a programelor de calcul.

    DATE MINIMALE CONTINUTE DE DOCUMENTATIA TEHNICA DE PREZENTAREA A PROGRAMELOR
DE CALCUL AUTOMAT SUPUSE COMISIEI DE VALIDARE

    1. Prezentarea fenomenului fizic real pe care îl abordeaza programul de calcul automat, stadiul actual de rezolvare pe plan naţional şi international.
    2. Descrierea modelului fizic de simulare a fenomenului fizic real analizat.
    3. Prezentarea modelul matematic care imbraca modelul fizic adoptat (ecuatiile analitice diferentiale aferente).
    4. Prezentarea detaliata a structurii datelor de intrare referitor la:
    Caracteristicile termotehnice ale materialelor componente
      - conductivităţii termice de calcul
      - densitati
      - căldură specifică
      - factorul rezistentei la permeabilitate la vapori de apa
      - variatia conductivitatii termice cu temperatura şi umiditatea
      - emisivitati
      - etc..
    Coditii de contur
      - temperaturi de calcul
      - umiditati de calcul
      - rezistente superficiale
      - intensitatea radiatiei directe şi difuze
      - viteza vantului
      - presiunea atmosferica
      - orientarea cardinala a elementului de construcţie (cladirii)
      - etc...
    4.3 Condiţii geometrice pentru alegerea:
      - planurilor de decupaj (adiabatice, simetrie sau de continuitate)
      - planurilor auxiliare
      - retelei de calcul
        - numărul minim de paşi de discretizare
        - condiţii de indesire a retelei de calcul
    4.4 Descrierea detaliata a algoritmului de calcul
      - metoda numerica care imbraca modelul matematic;
      - metoda de rezolvare a modelului matematic;
      - condiţii de convergenta a solutiei sistemului;
        - precizia de calcul pentru temperaturi;
        - precizia de calcul pentru fluxuri termice:
          - în nodurile interioare;
          - în nodurile de pe fetele elementului;
          - pe ansamblul elementului studiat;
      - modul de introducere sau de generare a datelor de intrare
      - modul de generare a sistemului de ecuatii
      - resursele, soft şi hard, necesare pentru utilizarea programului de calcul automat.
    5. Conţinutul raportului cu rezultatele obtinute şi modul de prezentare a acestora.
    6. Manual de utilizare a programului de calcul automat, care să cuprindă:
      - recomandari, limite şi condiţii de utilizare a programului de calcul;
      - exemple numerice de calcul, cu datele de intrare şi rezultatele obtinute prezentate detaliat şi în mod explicit;
      - prezentarea modului de abordare şi rezolvare a testelor normative de validare a programelor de calcul, concluzii desprinse;
      - alte date utile comisiei de validare şi viitorilor utilizatori.
    7. Prezentarea reclamei comerciale, eventual a siglei, programului de calcul automat şi a datelor de identificare a autorilor şi a firmei/persoanelor de contact (maxim A4 pe ambele fete).

    NOTA
    Metodologia care prevede condiţiile, etapele şi procedura de validare a programelor de calcul automat a performantei termoenergetice a cladirilor sau a unor părţi din acestea este în curs de elaborare.

    
ANEXA A9.4

    PERFORMANTA TERMICA A FERESTRELOR UŞILOR ŞI OBLOANELOR

    A. Prezentare generală
    Suprafetele vitrate reprezinta o pondere insemnata din suprafaţa anvelopei cladirii. Suprafetele vitrate reprezinta zone cu permeabilitati termice ridicate prin care se disipeaza în atmosfera un procent insemnat din energia termica consumata pentru încălzirea cladirilor (15 %-45%);
    În mod operativ curent, transmitanta termica a elementelor vitrate se calculeaza prin metode simplificate (document de referinţa SR EN ISO 10077-1 "Performanta termica a ferestrelor, uşilor şi obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1 - Metoda simplificata");
    Pot fi intocmite tabele cu rezultate determinate în condiţii statice pentru proprietăţile fizice ale gazelor, ipoteza care se departeaza mult de caracterul neliniar şi dinamic de interactiune între temperatura şi transferul radiativ şi convectiv al caldurii prin sisteme vitrate. Pentru determinarea performantei termice a vitrajelor se recomanda utilizarea metodelor numerice bidimensionale (document de referinţa SR EN ISO 10077-2 "Performanta termica a ferestrelor, uşilor şi obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 2 - Metoda generală").
    Datele continute în tabelele care pot fi intocmite sunt utile şi indispensabile pentru determinarea performantei termice a vitrajelor pentru activităţi de :
     - proiectare a noilor cladiri
     - în faza de expertizare a fondului de cladiri
     - în faza de auditare a fondului de cladiri
     - la proiectarea reabilitarii termice a cladirilor
    Au fost determinate valori ale transmitantei termice a vitrajelor duble şi triple, umplute cu diferite gaze, în condiţii climatice medii multianuale: f2ι(e) = 5°C , ι(i) = 20°C.
    Pentru intocmirea tabelelor cu performanta termica a vitrajelor duble şi triple, se utilizeaza metodele şi documentele recomandate:
     - EN 13363 pentru determinarea fluxurilor de căldură şi a caracteristicilor solare şi luminoase ale vitrajului şi ale dispozitivelor de protecţie solara,
     - SR EN ISO 10077-2 metode numerice bidimensionale (2-D) pentru performanta termica a ferestrelor, uşilor şi obloanelor.
    Determinarea fluxurilor de căldură şi a caracteristicilor solare şi luminoase ale vitrajului şi ale dispozitivelor de protecţie solara

    1. Principiile de calcul
    Ansamblul vitrajului şi dispozitivele de protecţie solara sunt compuse dintr-o succesiune de straturi de material separate de spatii umplute cu de gaz. Straturile de material sunt considerare omogene şi cu conductivităţii termice care nu variaza cu temperatura.
    Fluxul de radiatie solara şi căldură sunt considerate ca se transfera unidimensional. Pentru spatiile ventilate, expresiile convectiei bidimensionale convertite în formule unidimensionale.
    Straturile de material şi spatiile sunt numerotate cu indicele j de 1 la n, spatiul n reprezinta mediul interior iar spatiul 0 mediul exterior exterieur. Modelul fizic nu limiteaza numărul de straturi.
    Formulele de baza indicate pentru radiatia solara şi pentru transferul de căldură exprima bilantul energetic pentru fiecare strat.
    Pentru rezolvarea sistemului dinamic neliniar de ecuatii rezultat, este recomandata utilizarea un proces iterativ de calcul.

    Fig. 1. schema unui sistem constituit din straturi de material spatii

-------------
    NOTA(CTCE)
    Fig. 1 - schema unui sistem constituit din straturi de material spatii - se afla în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis, din 21 februarie 2007, la pagina 117 (a se vedea imaginea asociata).

    Legenda

    Te Temperatura aerului exterior 1 Exterior 8 Radiatie solara
    Tre Temperatura radianta exterioara 2 Stratul 1 9 Factor de transmisie
    nue Viteza vantului exterior 3 Spatiul 1 solara şi luminoasa
    Ti Temperatura aerului interior 4 Stratul j directa
    Tri Temperatura radianta interioara 5 Spatiul j 10 Factor de reflexie
                                         6 Stratul n solara şi luminoasa
                                         7 Interior directa
                                                      11 Transfer termic
                                                         radiativ şi convectiv
                                                         (direct şi indirect)


    NOTA
    Ambianta interioara şi exterioara sunt caracterizate de temperatura aerului şi de temperatura radianta; mediul exterior este caracterizat şi de viteza vantului.
    2. Caracteristicile optice şi solare ale vitrajelor
    Pentru fiecare lungime de unda lambda şi pentru fiecare strat al vitrajului j, asupra fluxului radiativ spectral normalizat Ij şi I'j se pot scrie urmatoarele ecuatii de echilibru (Figura 2) :

    I(j)(lambda) = tau(j)(lambda) * I(j-1)(lambda) + rho'(j)(lambda) * I'(j)(lambda)
    I'(j)(lambda) = rho(j)(lambda) * I(j-1)(lambda)+ tau'(j)(lambda) *
                    I'(j)(lambda) (1)

    unde:
    tau(j)(lambda) factorul de transmisie spectrala a fetei orientate spre exterior ;
    tau'(j)(lambda) factorul de transmisie spectrala a fetei orientate spre interior ;
    rho(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a fetei orientate spre exterior;
    rho'(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a fetei orientate spre
interior;
    I(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre interior ;
    I'(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre exterior ;

    Figura 2. Schema cu datele caracteristice stratului j şi fluxurile spectrale aferente

--------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 2 - Schema cu datele caracteristice stratului j şi fluxurile spectrale aferente - se afla în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis, din 21 februarie 2007, la pagina 118 (a se vedea imaginea asociata).

    Ecuatia (1) se scrie pentru fiecare strat j al vitrajului rezultand un sistem cu n ecuatii având ca necunoscute valorile lui I(j)(lambda) şi I'(j)(lambda).
    Sistemul de ecuatii se rezolva punand condiţiile la limita:
    I(0)(lambda) = 1 şi I(n)(lambda) = 0. (2)
    După rezolvarea sistemului de ecuatii şi după ce se cunosc, pentru fiecare strat j, valorile fluxului radiativ spectral I(j)(lambda) şi I(j)(lambda) se obtine:
    - factorul de transmisie spectrala : tau(j)(lambda) = I(n)(lambda) (3)
    - factorul de reflexie spectrala : rho(j)(lambda) = I'0(lambda) (4)
    - factorul de absorbtie spectrala :

    f2α(j)(lambda) = (1-rho(j)(lambda)-tau(j)(lambda)*I(j)(lambda) +

    + (1-rho'(j)(lambda) - tau'(j)(lambda))*I'(j)(lambda) (5)

    Pentru fiecare strat j, factorul de transmisie solara directa tau(e), factorul de reflexie solara directa rho(e), factorul de absorbtie spectrala f2α(ej) se calculeaza pe baza datelor spectrale (document recomandat SR EN 410:1998);
    Factorul de transmisie luminoasa directa tau(nu), şi factorul de reflexie luminoasa directa rho(nu), se calculeaza în acelasi mod;
    3. Transferul de căldură
    3.1 Radiatia termica
    Fluxul de căldură prin radiatie depinde de temperatura sistemului cuplat cu alte fluxuri de căldură care apar în sistem.
    Pentru radiatia termica se utilizeaza schema din figura 3 unde sunt prezentate, pentru fiecare faţa a straturilor care compun sistemul, vitraj sau strat de protecţie solara :
    T(j) temperatura absoluta;
    tau (thj) factorul de transmisie solara directa;
    epsilon(j) emisivitatea efectiva a fetei orientate spre exterior;
    epsilon'(j) emisivitatea efectiva a fetei orientate spre interior;
    q(th,j) densitatea de flux radiativ către interior;
    q'(th,j) densitatea de flux radiativ către exterior.

    Figura 3. Datele caracteristice ale stratului j şi densitatile de flux radiativ aferente

-------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 3 - Datele caracteristice ale stratului j şi densitatile de flux radiativ aferente - se afla în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis, din 21 februarie 2007, la pagina 119 (a se vedea imaginea asociata).

    Emisivitatea efectiva epsilon este dedusa din emisivitatea normal epsilon(n), determina cu ajutorul unui spectofotometru în infrarosu, care se corecteaza după procedura descrisa în SR EN 673 anexa A.2.
    Pentru fiecare strat j al sistemului vitrajului se scriu ecuatii de echilibru energetic radiativ rezultand un sistem de ecuatii complex, unde temperaturile sunt scrise la puterea a patra :

q(th,j) = tau(th,j) * q(th,j-1) + (1 - epsilon'(j) - tau(th,j) * q'(th,j-1) +
epsilon'(j) * sigma * T(j-1)^4

q'(th,j-1) = (1 - epsilon(j) - tau(th,j)) * q(th,j-1) + tau(th,j) * q'(th,j) +
epsilon(j) * sigma * T(j)^4 (6)


    Condiţiile la limita sunt date de temperaturile radiante exterioare şi interioare, respectiv Tr,e fi Tr,i

    q(th,O) = f2'f3 * T(ăe)^4 ; q(th,n) = 'f3 * T(ă,i)^4 (7)

    După rezolvarea sistemului de ecuatii şi determinarea temperaturilor Tj, se pot calcula:
    - fluxul radiativ net spre exterior
    q(e) = q'(th,0) - q(th,0) (8)
    - fluxul radiativ net spre interior
    q(i) = q'(th,n) - q(th,n) (9)
    flux termic net, din radiatie termica, în stratul j

    q(th,aj) = epsilon(j)'q(th,j- 1)-epsilon'(j)* q'(th,j)
               +(epsilon(j)+epsilon'(j))*f2'f3*T(j)^4 (10)


    3.2 Transferul de căldură prin conductie şi convectie în spatii închise cu suprafete vitrate

    Figura 4. Prezentarea schematica a datelor caracteristice ale unui spatiu inchis şi densitatea fluxului de căldură prin conductie et convectie

--------------
    NOTA(CTCE)
    Figura 4 se afla în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 bis, din 21 februarie 2007, la pagina 119 (a se vedea imaginea asociata).

    Legenda
    1 Stratul j
    2 Spatiu de gaz j
    3 Stratul j+ 1
    lambda(j) Conductivitatea termica a gazului într-un spatiu j la temperatura Tm = (Tj + Tj + 1)/2
    s(j) Grosimea stratului de gaz din stratul j
    h(g,j) Conductanta termica a gazului din spatiul j
    q(c,j) Densitatea fluxului de căldură al prin conductie şi convectie de la stratul j la stratul j + 1
    Conductivitatea termica a gazului într-un spatiu limitat j, la temperatura medie T(m,j) = (T(j) + T(j+1))/2, inchis între suprafete vitrate(Figura 4), este data de către relaţia :

    h(g,j) = Nu(j)*lambda(j)/s(j) (11)

    unde:

    lambda(j) este conductivitatea termica a gazului din spatiul inchis j
    s(j) grosimea stratului de gaz;
    lambda conductivitatea termica a gazului la temperatura Tm;
    Nu numărul adimensional Nusselt, document de referinţa SR EN ISO 673:2000;
    Condiţii la limita
    Condiţiile la limita pentru exterior sunt:
     - pentru la temperatura aerului T(0) = T(e);
     - pentru coeficientul de transfer termic prin convectie: h(g,0)= h(c,e) (12)
    Condiţiile la limita pentru interior sunt:
     - pentru la temperatura aerului: T(n+1) = T(j);
     - pentru coeficientul de transfer termic prin convectie : h(g,n)=h(c,i); (13)
    După rezolvarea sistemului de ecuatii şi determinarea temperaturilor T(j), în fiecare nod al retelei de calcul, se pot calcula :
    - căldură neta rezultata în stratul j (prin conductie şi convectie) est data de:
    q(c,aj) = h(g,j-1) * (Tj-1 - Tj) + h(g,j) * (Tj+1 - Tj) (14)
    - densitatea de flux de căldură prin convectie spre ambianta exterioara este data de relaţia:
    q(c,e) = q(c,a,0) = h(g,0) * (T1 -Te) (15)
    - densitatea de flux de căldură prin convectie dinspre ambianta interioara este data de relaţia:
    q(c,i) = q(c,a,n) = h(g,n) * (Ti -Tn) (16)
    4. Bilantul energetic în regim termic stationar
    Prin scrierea bilantului energetic în fiecare nod j al retelei de calcul rezultă un sistem algebric neliniar de ecuatii:
    f2α(ej) * I + q(th,aj) + q(c,aj) = 0 (17)

    în care

    I este intensitatea totala a radiatiei solare;
    α(ej) este factorul de absorbtie solara a stratului j;
    q(th,aj) este radiatia termica absorbita ;
    q(c,aj) este căldură rezultanta prin conductie şi convectie.

    În formulare completa, ecuatia de bilant energetic pentru nodul j al retelei de calcul devine :

  I * [(1 - rho(j)(lambda) - tau(j)(lambda)) * I(j-1)(lambda) +
  (1 - rho'(j)(lambda)- tau'(j)(lambda) * I'(j)(lambda)] + epsilon(j) *
  *q(th,j-1) - epsilon'(j) * q'(th,j) + (epsilon(j) + epsilon'(j))*
  * f2'f3 * T(j)^4 + h(g,j-1) * (T(j-1) - T(j)) + h(g,j) * (T(j+1) - T(j)) = 0 (18)


    După scrierea ecuatiei de bilant energetic, în fiecare nod al retelei de calcul, rezultă un sistem de ecuatii algebric neliniar. Pentru rezolvarea sistemului de ecuatii rezultat, se recomanda utilizarea unui proces iterativ, datorita caracterului neliniar şi dinamic de interactiune între temperatura şi transferul radiativ şi convectiv al caldurii. Caracterul dinamic impune rescrierea sistemului de ecuatii, datorita modificarii coeficientilor sistemului de ecuatii, pentru fiecare pas al calculului iterativ.

    
ANEXA A9.6

    Intensitatea radiatiei solare totale (I(T)) şi difuze (I(d)) pe plan vertical şi orizontal - valori medii zilnice [W/mp]

*Font 9*
ALEXANDRIA
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │74,5│107,3│100,3│ 95,7│ 92,5│ 98,9│119,1│138,4│138,0│122,2│74,6│67,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │57,6│ 87,8│ 88,8│ 92,5│ 86,8│ 94,7│111,9│124,0│120,1│101,4│58,4│52,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │30,3│ 54,1│ 64,3│ 76,7│ 75,5│ 80,8│ 85,7│ 78,1│ 85,3│ 64,7│33,6│27,1│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │14,9│ 28,2│ 38,4│ 53,1│ 70,9│ 79,5│ 84,2│ 76,0│ 60,5│ 36,1│16,7│12,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │13,6│ 20,8│ 29,9│ 39,7│ 66,4│ 78,1│ 82,6│ 73,8│ 51,5│ 25,3│15,5│11,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │14,9│ 28,2│ 38,4│ 53,1│ 70,9│ 79,5│ 84,2│ 76,0│ 60,5│ 36,1│16,7│12,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │30,3│ 54,1│ 64,3│ 76,7│ 75,5│ 80,8│ 85,7│ 78,1│ 85,3│ 64,7│33,6│27,1│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │57,6│ 87,8│ 88,8│ 92,5│ 86,8│ 94,7│111,9│124,0│120,1│101,4│58,4│52,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │48,8│ 85,5│121,9│168,8│207,8│239,3│254,6│233,7│176,9│112,2│55,1│41,0│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│13,6│ 20,8│ 29,9│ 39,7│ 47,0│ 50,4│ 50,3│ 45,1│ 35,7│ 25,3│15,5│11,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│27,1│ 41,7│ 59,8│ 79,5│ 94,1│100,7│100,7│ 90,2│ 71,5│ 50,6│31,0│23,6│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

BACAU
┌────────────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │66,2│96,3│102,3│ 91,9│ 88,2│ 93,5│107,8│121,9│116,4│115,0│61,1│55,9│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │51,2│78,8│ 90,2│ 88,8│ 82,9│ 89,8│101,6│109,8│101,9│ 95,4│48,0│43,1│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │26,8│48,7│ 64,7│ 73,8│ 72,5│ 77,4│ 79,2│ 71,0│ 73,8│ 60,8│28,0│22,5│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │13,1│25,5│ 37,7│ 51,4│ 68,3│ 76,2│ 77,9│ 69,2│ 53,8│ 33,7│14,4│10,4│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │11,9│19,0│ 28,8│ 38,6│ 64,1│ 74,9│ 76,6│ 67,4│ 46,5│ 23,6│13,4│10,0│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │13,1│25,5│ 37,7│ 51,4│ 68,3│ 76,2│ 77,9│ 69,2│ 53,8│ 33,7│14,4│10,4│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │26,8│48,7│ 64,7│ 73,8│ 72,5│ 77,4│ 79,2│ 71,0│ 73,8│ 60,8│28,0│22,5│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │51,2│78,8│ 90,2│ 88,8│ 82,9│ 89,8│101,6│109,8│101,9│ 95,4│48,0│43,1│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │43,1│77,1│122,4│162,2│197,3│224,2│229,5│207,5│152,7│105,2│46,2│34,3│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│11,9│19,0│ 28,8│ 38,6│ 46,3│ 50,1│ 48,9│ 43,2│ 33,7│ 23,6│13,4│10,0│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│23,8│37,9│ 57,6│ 77,2│ 92,6│100,3│ 97,8│ 86,4│ 67,5│ 47,1│26,8│19,9│
└────────────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

BARLAD
┌────────────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │70,2│96,6│100,0│ 97,6│ 88,7│ 99,2│111,6│127,0│124,1│122,4│64,5│57,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │54,2│79,1│ 88,4│ 94,3│ 83,4│ 95,0│105,1│114,2│108,3│101,2│50,6│44,5│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │28,2│49,0│ 63,6│ 77,8│ 72,8│ 81,1│ 81,4│ 73,2│ 77,6│ 63,9│29,3│23,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │13,5│25,7│ 37,4│ 53,1│ 68,6│ 79,7│ 80,0│ 71,3│ 55,8│ 34,8│14,8│10,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │12,3│19,1│ 28,8│ 39,1│ 64,4│ 78,3│ 78,6│ 69,4│ 47,9│ 23,8│13,8│10,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │13,5│25,7│ 37,4│ 53,1│ 68,6│ 79,7│ 80,0│ 71,3│ 55,8│ 34,8│14,8│10,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │28,2│49,0│ 63,6│ 77,8│ 72,8│ 81,1│ 81,4│ 73,2│ 77,6│ 63,9│29,3│23,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │54,2│79,1│ 88,4│ 94,3│ 83,4│ 95,0│105,1│114,2│108,3│101,2│50,6│44,5│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │45,2│77,5│120,4│171,6│198,5│240,3│238,1│215,5│160,9│110,3│48,2│35,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│12,3│19,1│ 28,8│ 39,1│ 46,4│ 50,4│ 49,3│ 43,8│ 34,0│ 23,8│13,8│10,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│24,5│38,3│ 57,7│ 78,3│ 92,8│100,7│ 98,6│ 87,5│ 67,9│ 47,7│27,6│20,4│
└────────────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

BOTOSANI
┌────────────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │73,4│94,4│102,2│ 91,9│ 90,5│ 90,2│105,0│119,4│116,6│112,9│62,2│58,0│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │56,4│77,2│ 90,1│ 88,8│ 85,0│ 86,8│ 99,1│107,6│101,9│ 93,6│48,7│44,6│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │28,7│47,6│ 64,4│ 73,7│ 73,9│ 75,2│ 77,7│ 69,8│ 73,6│ 59,5│28,1│22,9│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │13,0│24,7│ 37,2│ 51,1│ 69,5│ 74,1│ 76,4│ 68,1│ 53,4│ 32,9│14,1│10,1│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │11,7│18,3│ 28,2│ 38,3│ 65,1│ 72,9│ 75,2│ 66,3│ 46,1│ 22,8│13,0│ 9,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │13,0│24,7│ 37,2│ 51,1│ 69,5│ 74,1│ 76,4│ 68,1│ 53,4│ 32,9│14,1│10,1│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │28,7│47,6│ 64,4│ 73,7│ 73,9│ 75,2│ 77,7│ 69,8│ 73,6│ 59,5│28,1│22,9│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │56,4│77,2│ 90,1│ 88,8│ 85,0│ 86,8│ 99,1│107,6│101,9│ 93,6│48,7│44,6│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │45,4│75,1│121,7│162,1│203,0│215,1│223,4│203,4│152,3│102,9│46,1│34,4│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│11,7│18,3│ 28,2│ 38,3│ 46,4│ 49,8│ 48,8│ 42,7│ 33,2│ 22,8│13,0│ 9,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│23,4│36,5│ 56,4│ 76,6│ 92,8│ 99,6│ 97,5│ 85,4│ 66,4│ 45,7│26,1│19,3│
└────────────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

Municipiul BUCURESTI
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │76,7│106,9│103,5│ 94,8│ 91,6│ 96,8│ 94,9│138,1│136,8│125,7│73,3│68,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │59,3│ 87,3│ 91,4│ 91,6│ 86,0│ 92,8│ 89,9│123,8│119,1│104,1│57,4│53,0│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │30,9│ 53,9│ 65,9│ 76,0│ 74,9│ 79,6│ 72,2│ 78,0│ 84,6│ 66,0│33,0│27,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │14,9│ 28,0│ 38,9│ 52,8│ 70,4│ 78,2│ 71,1│ 75,8│ 60,1│ 36,3│16,5│12,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │13,6│ 20,7│ 30,0│ 39,6│ 65,9│ 76,9│ 70,1│ 73,7│ 51,2│ 25,2│15,3│11,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │14,9│ 28,0│ 38,9│ 52,8│ 70,4│ 78,2│ 71,1│ 75,8│ 60,1│ 36,3│16,5│12,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │30,9│ 53,9│ 65,9│ 76,0│ 74,9│ 79,6│ 72,2│ 78,0│ 84,6│ 66,0│33,0│27,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │59,3│ 87,3│ 91,4│ 91,6│ 86,0│ 92,8│ 89,9│123,8│119,1│104,1│57,4│53,0│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │49,6│ 85,0│124,8│167,2│205,6│233,5│200,8│233,2│175,5│114,2│54,2│41,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│13,6│ 20,7│ 30,0│ 39,6│ 46,9│ 50,3│ 48,2│ 45,0│ 35,6│ 25,2│15,3│11,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│27,1│ 41,4│ 60,0│ 79,2│ 93,9│100,7│ 96,3│ 90,1│ 71,1│ 50,4│30,6│23,5│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

CALAFAT
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │78,4│113,0│100,7│ 93,5│ 91,7│ 98,4│118,0│129,1│132,3│121,4│70,6│65,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │60,6│ 92,2│ 89,1│ 90,4│ 86,1│ 94,3│110,9│116,1│115,3│100,8│55,4│50,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │31,6│ 56,4│ 64,5│ 75,1│ 75,0│ 80,6│ 85,1│ 74,4│ 82,3│ 64,4│32,1│26,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │15,2│ 28,8│ 38,5│ 52,4│ 70,5│ 79,2│ 83,6│ 72,4│ 58,8│ 36,0│16,4│12,1│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │13,8│ 21,0│ 29,9│ 39,5│ 66,0│ 77,8│ 82,1│ 70,5│ 50,3│ 25,3│15,2│11,6│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │15,2│ 28,8│ 38,5│ 52,4│ 70,5│ 79,2│ 83,6│ 72,4│ 58,8│ 36,0│16,4│12,1│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │31,6│ 56,4│ 64,5│ 75,1│ 75,0│ 80,6│ 85,1│ 74,4│ 82,3│ 64,4│32,1│26,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │60,6│ 92,2│ 89,1│ 90,4│ 86,1│ 94,3│110,9│116,1│115,3│100,8│55,4│50,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │50,6│ 88,7│122,2│165,1│205,9│238,0│252,1│219,2│170,6│111,6│53,0│39,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│13,8│ 21,0│ 29,9│ 39,5│ 47,0│ 50,4│ 50,2│ 44,4│ 35,3│ 25,3│15,2│11,6│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│27,6│ 42,1│ 59,9│ 79,1│ 93,9│100,7│100,4│ 88,8│ 70,7│ 50,5│30,4│23,2│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

CALARASI
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │78,6│111,0│103,8│ 92,6│ 90,2│ 97,1│117,7│137,9│131,3│133,0│76,1│68,6│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │60,7│ 90,6│ 91,7│ 89,5│ 84,8│ 93,1│110,6│123,6│114,4│109,8│59,4│52,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │31,5│ 55,5│ 66,1│ 74,5│ 73,9│ 79,7│ 84,9│ 77,9│ 81,7│ 69,0│34,0│27,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │15,0│ 28,4│ 38,9│ 52,1│ 69,6│ 78,4│ 83,4│ 75,7│ 58,5│ 37,2│16,7│12,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │13,7│ 20,8│ 30,0│ 39,4│ 65,2│ 77,0│ 81,9│ 73,6│ 50,0│ 25,2│15,5│11,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │15,0│ 28,4│ 38,9│ 52,1│ 69,6│ 78,4│ 83,4│ 75,7│ 58,5│ 37,2│16,7│12,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │31,5│ 55,5│ 66,1│ 74,5│ 73,9│ 79,7│ 84,9│ 77,9│ 81,7│ 69,0│34,0│27,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │60,7│ 90,6│ 91,7│ 89,5│ 84,8│ 93,1│110,6│123,6│114,4│109,8│59,4│52,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │50,4│ 87,3│125,1│163,6│202,0│234,2│251,4│232,9│169,4│118,8│55,6│41,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│13,7│ 20,8│ 30,0│ 39,4│ 46,8│ 50,3│ 50,2│ 45,0│ 35,2│ 25,2│15,5│11,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│27,3│ 41,6│ 60,0│ 78,7│ 93,6│100,7│100,3│ 90,0│ 70,3│ 50,4│31,0│23,4│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

CAMPINA
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │98,8│108,3│ 95,8│ 91,0│ 90,9│ 91,4│ 99,6│109,9│122,5│114,3│89,1│75,0│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │75,4│ 88,3│ 84,9│ 88,1│ 85,4│ 87,8│ 94,3│ 99,6│107,1│ 95,0│68,9│57,4│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │37,2│ 54,1│ 61,7│ 73,4│ 74,3│ 76,0│ 74,9│ 66,7│ 77,1│ 61,0│38,2│28,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │15,7│ 27,6│ 37,1│ 51,4│ 69,9│ 74,8│ 73,7│ 65,2│ 55,8│ 34,4│17,3│12,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │13,9│ 20,2│ 29,1│ 39,0│ 65,5│ 73,6│ 72,6│ 63,6│ 48,1│ 24,4│15,8│11,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │15,7│ 27,6│ 37,1│ 51,4│ 69,9│ 74,8│ 73,7│ 65,2│ 55,8│ 34,4│17,3│12,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │37,2│ 54,1│ 61,7│ 73,4│ 74,3│ 76,0│ 74,9│ 66,7│ 77,1│ 61,0│38,2│28,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │75,4│ 88,3│ 84,9│ 88,1│ 85,4│ 87,8│ 94,3│ 99,6│107,1│ 95,0│68,9│57,4│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │58,0│ 85,0│117,0│161,0│203,8│218,2│211,4│189,0│159,7│105,9│61,4│43,1│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│13,9│ 20,2│ 29,1│ 39,0│ 46,8│ 50,0│ 48,6│ 43,1│ 34,5│ 24,4│15,8│11,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│27,8│ 40,4│ 58,2│ 77,9│ 93,5│100,0│ 97,2│ 86,2│ 69,0│ 48,8│31,6│23,3│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

CARANSEBES
┌────────────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │72,9│94,8│ 95,0│ 85,8│ 85,9│ 91,9│107,1│120,0│124,3│120,6│69,1│60,0│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │56,3│77,8│ 84,2│ 83,1│ 80,9│ 88,3│101,0│108,2│108,5│ 99,9│54,1│46,3│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │29,3│48,5│ 61,2│ 69,7│ 71,0│ 76,3│ 78,9│ 70,5│ 77,9│ 63,5│31,2│24,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │14,1│25,9│ 36,9│ 49,7│ 67,0│ 75,1│ 77,6│ 68,7│ 56,2│ 35,1│15,7│11,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │12,8│19,6│ 28,9│ 38,3│ 63,1│ 73,9│ 76,3│ 66,9│ 48,3│ 24,4│14,5│10,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │14,1│25,9│ 36,9│ 49,7│ 67,0│ 75,1│ 77,6│ 68,7│ 56,2│ 35,1│15,7│11,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │29,3│48,5│ 61,2│ 69,7│ 71,0│ 76,3│ 78,9│ 70,5│ 77,9│ 63,5│31,2│24,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │56,3│77,8│ 84,2│ 83,1│ 80,9│ 88,3│101,0│108,2│108,5│ 99,9│54,1│46,3│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │47,0│77,2│116,1│152,4│191,7│219,6│227,9│204,7│161,4│109,9│51,3│36,8│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│12,8│19,6│ 28,9│ 38,3│ 46,2│ 50,0│ 49,0│ 43,3│ 34,4│ 24,4│14,5│10,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│25,7│39,1│ 57,9│ 76,6│ 92,3│100,0│ 97,9│ 86,6│ 68,8│ 48,8│29,0│21,4│
└────────────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

CLUJ─NAPOCA
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │71,2│101,6│102,6│ 94,2│ 90,4│ 97,8│108,9│120,2│117,3│120,8│73,5│49,0│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │54,9│ 82,9│ 90,5│ 91,0│ 84,9│ 93,7│102,6│108,3│102,7│ 99,9│57,2│38,0│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │28,3│ 50,8│ 64,8│ 75,4│ 73,9│ 80,2│ 79,8│ 70,3│ 74,2│ 63,1│32,3│20,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │13,4│ 26,1│ 37,7│ 52,0│ 69,5│ 78,8│ 78,4│ 68,5│ 53,9│ 34,4│15,5│ 9,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │12,1│ 19,1│ 28,7│ 38,8│ 65,2│ 77,4│ 77,1│ 66,7│ 46,6│ 23,6│14,2│ 9,4│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │13,4│ 26,1│ 37,7│ 52,0│ 69,5│ 78,8│ 78,4│ 68,5│ 53,9│ 34,4│15,5│ 9,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │28,3│ 50,8│ 64,8│ 75,4│ 73,9│ 80,2│ 79,8│ 70,3│ 74,2│ 63,1│32,3│20,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │54,9│ 82,9│ 90,5│ 91,0│ 84,9│ 93,7│102,6│108,3│102,7│ 99,9│57,2│38,0│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │45,3│ 79,9│122,6│165,9│202,7│236,3│232,0│204,7│153,6│108,9│52,6│31,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│12,1│ 19,1│ 28,7│ 38,8│ 46,5│ 50,3│ 48,9│ 43,0│ 33,7│ 23,6│14,2│ 9,4│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│24,2│ 38,2│ 57,5│ 77,5│ 93,0│100,6│ 97,8│ 85,9│ 67,4│ 47,1│28,5│18,8│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

CONSTANTA
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │92,3│110,7│108,5│100,2│ 95,5│102,1│119,4│134,3│136,6│123,9│81,0│70,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S V │70,8│ 90,4│ 95,7│ 96,8│ 89,4│ 97,7│112,1│120,5│118,9│102,7│63,1│54,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │35,8│ 55,5│ 68,5│ 79,8│ 77,4│ 83,1│ 85,9│ 76,5│ 84,5│ 65,3│35,8│27,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │16,0│ 28,5│ 39,8│ 54,4│ 72,5│ 81,6│ 84,3│ 74,4│ 60,1│ 36,2│17,2│12,5│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │14,3│ 20,9│ 30,3│ 40,0│ 67,7│ 80,1│ 82,8│ 72,4│ 51,2│ 25,2│15,9│11,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │16,0│ 28,5│ 39,8│ 54,4│ 72,5│ 81,6│ 84,3│ 74,4│ 60,1│ 36,2│17,2│12,5│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │35,8│ 55,5│ 68,5│ 79,8│ 77,4│ 83,1│ 85,9│ 76,5│ 84,5│ 65,3│35,8│27,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │70,8│ 90,4│ 95,7│ 96,8│ 89,4│ 97,7│112,1│120,5│118,9│102,7│63,1│54,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │56,4│ 87,3│129,6│176,1│215,1│248,0│255,1│227,3│175,3│113,1│58,3│42,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│14,3│ 20,9│ 30,3│ 40,0│ 47,2│ 50,9│ 50,4│ 44,8│ 35,6│ 25,2│15,9│11,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│28,7│ 41,8│ 60,6│ 80,0│ 94,4│101,8│100,7│ 89,6│ 71,2│ 50,5│31,8│23,8│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

CRAIOVA
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │76,9│113,6│ 99,7│ 94,1│ 90,8│ 97,5│115,2│135,9│136,0│124,0│73,2│68,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │59,4│ 92,6│ 88,3│ 91,0│ 85,3│ 93,5│108,3│121,9│118,4│102,8│57,3│52,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │31,0│ 56,6│ 64,0│ 75,6│ 74,3│ 80,0│ 83,5│ 77,1│ 84,2│ 65,4│33,0│27,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │15,0│ 28,8│ 38,2│ 52,6│ 69,9│ 78,6│ 82,0│ 75,0│ 59,9│ 36,2│16,5│12,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │13,6│ 20,9│ 29,8│ 39,5│ 65,5│ 77,3│ 80,5│ 72,9│ 51,1│ 25,2│15,3│11,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │15,0│ 28,8│ 38,2│ 52,6│ 69,9│ 78,6│ 82,0│ 75,0│ 59,9│ 36,2│16,5│12,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │31,0│ 56,6│ 64,0│ 75,6│ 74,3│ 80,0│ 83,5│ 77,1│ 84,2│ 65,4│33,0│27,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │59,4│ 92,6│ 88,3│ 91,0│ 85,3│ 93,5│108,3│121,9│118,4│102,8│57,3│52,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │49,8│ 88,8│121,3│166,1│203,5│235,5│245,8│229,8│174,7│113,1│54,2│41,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│13,6│ 20,9│ 29,8│ 39,5│ 46,9│ 50,3│ 49,9│ 44,9│ 35,5│ 25,2│15,3│11,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│27,2│ 41,9│ 59,6│ 79,1│ 93,7│100,7│ 99,7│ 89,8│ 71,1│ 50,4│30,7│23,5│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

CURTEA DE ARGES
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │90,4│115,3│ 99,4│ 87,0│ 86,2│ 91,4│110,4│130,5│129,0│124,0│79,0│80,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │69,2│ 93,8│ 87,9│ 84,2│ 81,2│ 87,8│104,0│117,2│112,5│102,7│61,5│61,6│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │34,8│ 56,9│ 63,6│ 70,5│ 71,2│ 76,0│ 80,7│ 74,8│ 80,4│ 65,0│34,8│30,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │15,3│ 28,4│ 37,8│ 50,1│ 67,2│ 74,8│ 79,3│ 72,8│ 57,5│ 35,6│16,6│12,5│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │13,7│ 20,4│ 29,3│ 38,5│ 63,2│ 73,6│ 77,9│ 70,8│ 49,3│ 24,6│15,3│11,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │15,3│ 28,4│ 37,8│ 50,1│ 67,2│ 74,8│ 79,3│ 72,8│ 57,5│ 35,6│16,6│12,5│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │34,8│ 56,9│ 63,6│ 70,5│ 71,2│ 76,0│ 80,7│ 74,8│ 80,4│ 65,0│34,8│30,7│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │69,2│ 93,8│ 87,9│ 84,2│ 81,2│ 87,8│104,0│117,2│112,5│102,7│61,5│61,6│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │54,7│ 88,8│120,4│154,4│192,4│218,2│235,4│221,2│166,6│112,3│56,5│45,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│13,7│ 20,4│ 29,3│ 38,5│ 46,2│ 50,0│ 49,1│ 44,3│ 34,7│ 24,6│15,3│11,9│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│27,4│ 40,7│ 58,6│ 77,0│ 92,4│100,0│ 98,3│ 88,6│ 69,3│ 49,1│30,6│23,8│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

DOROHOI
┌────────────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │66,9│90,4│ 96,4│ 90,8│ 87,4│ 88,5│102,5│112,7│116,2│109,7│61,9│59,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │51,5│74,0│ 85,1│ 87,8│ 82,2│ 85,2│ 96,9│101,9│101,7│ 91,0│48,4│45,8│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │26,6│45,9│ 61,3│ 72,9│ 71,9│ 74,1│ 76,4│ 67,4│ 73,4│ 58,1│27,9│23,3│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │12,5│24,1│ 36,1│ 50,7│ 67,7│ 73,0│ 75,2│ 65,8│ 53,2│ 32,3│14,0│10,1│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │11,3│18,0│ 27,8│ 38,1│ 63,6│ 71,8│ 73,9│ 64,1│ 45,9│ 22,7│12,9│ 9,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │12,5│24,1│ 36,1│ 50,7│ 67,7│ 73,0│ 75,2│ 65,8│ 53,2│ 32,3│14,0│10,1│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │26,6│45,9│ 61,3│ 72,9│ 71,9│ 74,1│ 76,4│ 67,4│ 73,4│ 58,1│27,9│23,3│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │51,5│74,0│ 85,1│ 87,8│ 82,2│ 85,2│ 96,9│101,9│101,7│ 91,0│48,4│45,8│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │42,4│72,7│116,1│160,3│195,4│210,5│217,8│193,1│151,9│100,6│45,8│34,9│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│11,3│18,0│ 27,8│ 38,1│ 46,0│ 49,6│ 48,6│ 42,5│ 33,1│ 22,7│12,9│ 9,7│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│22,7│36,0│ 55,7│ 76,2│ 92,1│ 99,2│ 97,3│ 85,1│ 66,2│ 45,3│25,9│19,3│
└────────────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

DRAGASANI
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │88,5│119,8│100,5│ 93,3│ 89,3│ 96,8│114,6│135,3│134,2│126,5│77,5│77,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │67,9│ 97,4│ 88,8│ 90,2│ 83,9│ 92,8│107,7│121,4│116,9│104,7│60,4│59,1│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │34,4│ 58,9│ 64,2│ 74,9│ 73,3│ 79,6│ 83,1│ 76,8│ 83,2│ 66,2│34,4│29,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │15,5│ 29,1│ 38,2│ 52,2│ 69,0│ 78,2│ 81,6│ 74,7│ 59,2│ 36,2│16,7│12,6│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │13,9│ 20,8│ 29,6│ 39,3│ 64,8│ 76,9│ 80,2│ 72,6│ 50,5│ 24,9│15,4│12,0│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │15,5│ 29,1│ 38,2│ 52,2│ 69,0│ 78,2│ 81,6│ 74,7│ 59,2│ 36,2│16,7│12,6│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │34,4│ 58,9│ 64,2│ 74,9│ 73,3│ 79,6│ 83,1│ 76,8│ 83,2│ 66,2│34,4│29,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │67,9│ 97,4│ 88,8│ 90,2│ 83,9│ 92,8│107,7│121,4│116,9│104,7│60,4│59,1│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │54,4│ 91,7│121,7│164,7│199,9│233,5│244,5│228,8│172,5│114,3│56,1│44,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│13,9│ 20,8│ 29,6│ 39,3│ 46,7│ 50,3│ 49,8│ 44,8│ 35,2│ 24,9│15,4│12,0│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│27,8│ 41,5│ 59,2│ 78,6│ 93,3│100,7│ 99,5│ 89,5│ 70,4│ 49,8│30,8│24,0│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

GALATI
┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │80,0│102,6│102,5│ 92,6│ 90,9│ 96,9│135,4│134,8│133,5│127,6│70,6│69,5│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │61,5│ 83,9│ 90,5│ 89,6│ 85,4│ 92,9│126,5│120,9│116,2│105,4│55,3│53,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │31,5│ 51,7│ 65,1│ 74,4│ 74,3│ 79,6│ 94,5│ 76,5│ 82,7│ 66,3│31,7│27,1│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │14,6│ 26,8│ 38,2│ 51,9│ 69,9│ 78,3│ 92,6│ 74,4│ 58,8│ 35,9│15,8│11,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │13,1│ 19,8│ 29,3│ 39,0│ 65,5│ 77,0│ 90,7│ 72,3│ 50,1│ 24,4│14,6│11,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │14,6│ 26,8│ 38,2│ 51,9│ 69,9│ 78,3│ 92,6│ 74,4│ 58,8│ 35,9│15,8│11,8│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │31,5│ 51,7│ 65,1│ 74,4│ 74,3│ 79,6│ 94,5│ 76,5│ 82,7│ 66,3│31,7│27,1│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │61,5│ 83,9│ 90,5│ 89,6│ 85,4│ 92,9│126,5│120,9│116,2│105,4│55,3│53,3│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │50,0│ 81,6│123,2│163,6│203,8│233,8│290,7│228,0│171,4│114,3│52,0│40,6│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│13,1│ 19,8│ 29,3│ 39,0│ 46,7│ 50,3│ 51,2│ 44,6│ 34,9│ 24,4│14,6│11,2│
├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│26,3│ 39,7│ 58,7│ 78,1│ 93,4│100,6│102,4│ 89,1│ 69,7│ 48,8│29,2│22,5│
└────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┘

IASI
┌────────────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┐
│ LUNA │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │VIII │ IX │ X │ XI │XII │
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S │66,9│87,4│100,2│ 92,0│ 89,6│ 95,6│108,6│122,1│119,4│113,1│62,1│56,5│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─V │51,6│71,7│ 88,4│ 88,9│ 84,2│ 91,7│102,3│110,0│104,3│ 93,8│48,7│43,5│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) V │26,8│44,9│ 63,4│ 73,8│ 73,4│ 78,8│ 79,6│ 71,1│ 75,1│ 59,7│28,2│22,5│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─V │12,8│24,1│ 37,1│ 51,2│ 69,1│ 77,5│ 78,2│ 69,2│ 54,3│ 33,2│14,3│10,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N │11,7│18,2│ 28,4│ 38,4│ 64,7│ 76,2│ 76,9│ 67,4│ 46,8│ 23,2│13,2│ 9,8│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) N─E │12,8│24,1│ 37,1│ 51,2│ 69,1│ 77,5│ 78,2│ 69,2│ 54,3│ 33,2│14,3│10,2│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) E │26,8│44,9│ 63,4│ 73,8│ 73,4│ 78,8│ 79,6│ 71,1│ 75,1│ 59,7│28,2│22,5│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) S─E │51,6│71,7│ 88,4│ 88,9│ 84,2│ 91,7│102,3│110,0│104,3│ 93,8│48,7│43,5│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(T) Oriz. │43,0│71,5│120,1│162,3│200,8│230,1│231,3│207,8│155,5│103,5│46,4│34,1│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Vert.│11,7│18,2│ 28,4│ 38,4│ 46,4│ 50,2│ 48,8│ 43,1│ 33,5│ 23,2│13,2│ 9,8│
├────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┤
│I(d) ─ Oriz.│23,3│36,5│ 56,8│ 76,9│ 92,8│100,5│ 97,7│ 86,2│ 67,0│ 46,3│26,5│19,5│
└────────────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───