Doriti o forma actualizata, la zi, a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !
Forma consolidată la data 29.08.2014
Pret: 15,00 RON cu TVA



Actul este prezentat in forma neactualizata!

Puteti sa consultati o forma actualizata la data 29.08.2014, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act din dreapta.








 LEGE nr. 25 din 17 decembrie 1969
privind regimul străinilor în Republica Socialistă România
EMITENT: MAREA ADUNARE NAŢIONALA
PUBLICAT ÎN: BULETINUL OFICIAL nr. 146 din 17 decembrie 1969


    EXPUNERE DE MOTIVE

    Dezvoltarea continua a relaţiilor externe ale tarii noastre în diversele domenii (politic, economic, cultural-ştiinţific, sportiv, turistic) a determinat o creştere a interesului pentru ţara noastră şi ca urmare o sporire a numărului străinilor care vin în România.
    Legislaţia referitoare la străini - Decretul nr. 260/1957 privind reglementarea intrării, şederii şi iesirii străinilor - cuprindea unele dispoziţii restrictive, cum erau cele privitoare la schimbarea domiciliului şi deplasarea străinilor, care au fost depăşite, şi totodată nu era completa întrucît nu cuprindea drepturile şi toate obligaţiile principale pe care le au străinii pe timpul şederii lor în România; de asemenea, nu stabilea condiţiile angajării lor în munca şi nici criteriile în baza cărora organele competente pot permite intrarea acestora în ţara.
    Considerentele arătate reclamau adoptarea unei noi legi privind regimul străinilor.
    În acest scop s-a adoptat alăturată lege.
    Prin această lege se stabileşte principiul ca în România străinii au, în condiţiile legii, drepturile cetăţenilor români, precum şi drepturile ce le sînt recunoscute prin alte legi sau prin tratate internaţionale la care România este parte.
    Străinii nu se bucura însă de drepturile politice, acestea neputind aparţine decît cetăţenilor români.
    De asemenea, legea prevede că, pe timpul şederii în România străinii sînt datori să respecte legile române.
    Prin aceasta se precizează drepturile şi îndatoririle ce revin străinilor în România şi se da expresie poziţiei adoptate de ţara noastră în recunoaşterea drepturilor omului, în conformitate cu principiile înscrise în diferite acte internaţionale la promovarea cărora România a contribuit în mod activ.
    Recunoscind străinilor dreptul de a intră în ţara noastră, legea precizează totodată şi situaţiile în care, în interesul securităţii statului şi al ordinii publice, li se poate refuza intrarea.
    În scopul facilitării turismului, în lege se precizează scutirea de obligaţia înregistrării la organele Ministerului Afacerilor Interne a străinilor care vin în ţara pe o durată mai mica de 90 zile.
    La stabilirea duratei mai mici de 90 zile s-a avut în vedere faptul ca Decretul nr. 973/1968 privind regimul paşapoartelor prevede la art. 7 alin. 2 ca viza turistica da dreptul la şedere în Republica Socialistă România de la 3 la 30 zile şi va putea fi prelungită, la cerere, pînă la maximum 90 zile.
    Prelungirea vizei turistice este acordată de organele Ministerului Afacerilor Interne care, cu aceasta ocazie, exercita un control asupra străinilor care rămîn în ţara şi peste termenul de 30 zile.
    Se păstrează însă obligaţia înregistrării pentru străinii care intră în ţara în mod repetat pe o durată totală mai mare de 90 zile într-un an.
    Legea stabileşte condiţiile eliberării actelor române de identitate pentru străini, iar în scopul de a se pune capăt unor practici necorespunzătoare interzice darea sau primirea spre păstrare a actelor de identitate ale străinilor, cu excepţia organelor de urmărire penală care pot păstra actele persoanelor reţinute.
    În ce priveşte deplasarea străinilor dintr-o localitate în alta, schimbarea domiciliului şi a reşedinţei lor, în lege s-a prevăzut ca dispoziţiile legale existente în aceasta materie pentru cetăţenii români se aplică în mod corespunzător şi străinilor. În felul acesta se inlatura restricţiile prevăzute prin vechea reglementare în aceasta problema.
    Pentru consideratii ce interesează ordinea publică sau securitatea statului, legea prevede că Ministerul Afacerilor Interne poate limita deplasarea străinilor, precum şi stabilirea domiciliului sau reşedinţei acestora în anumite zone sau localităţi. Strainul căruia i se face o comunicare în acest sens urmează să-şi schimbe domiciliul sau reşedinţa în alta localitate.
    În lege se prevede obligaţia persoanelor care pun la dispoziţia unui străin locuinta pentru gazduire sau teren pentru instalarea mijloacelor de cazare, de a anunta despre sosirea şi plecarea acestuia organul local al Ministerului Afacerilor Interne în termen de 24 ore. Aceasta dispoziţie a fost necesară întrucît legea nu mai menţine obligaţia strainului care se deplaseaza, de a se prezenta personal la organele Ministerului Afacerilor Interne. Se tine seama astfel de interesele tarii noastre în dezvoltarea turismului şi se are în vedere practica în aceasta materie din alte tari.
    Potrivit legii, strainului care încalcă legea română sau care prin atitudinea ori comportarea lui prejudiciază interesele statului român i se poate ridica sau limita dreptul de şedere în România de către Ministerul Afacerilor Interne. Aceasta măsura este prevăzută şi în înţelegerile internaţionale încheiate de ţara noastră cu alte tari şi se găseşte reglementată în legislaţia interna a altor state.
    Strainul căruia i s-a ridicat dreptul de a rămîne în ţara şi care nu părăseşte teritoriul român în termenul prevăzut de lege poate fi expulzat prin ordinul ministrului afacerilor interne.
    Pentru cazul cînd strainului împotriva căruia s-a luat măsura expulzării nu i se permite accesul pe teritoriul statului în care urmează să între sau sa treacă, se precizează ca, prin ordin al ministrului afacerilor interne, i se va stabili obligaţia şederii într-o localitate determinata, interzicîndu-i-se deplasarea în afară acesteia.
    Pentru consideratii privind interesele statului, legea reglementează modul şi condiţiile în care străinii pot fi angajaţi în munca pe timpul şederii lor în România.
    Este de menţionat ca angajarea străinilor este supusă şi în alte state unor restrictii decurgind din interesele apărării securităţii statului şi alte interese superioare de stat.
    Potrivit legii, ieşirea străinilor din România se poate face, ca şi intrarea, în baza actelor prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române. Legea prevede însă posibilitatea interzicerii iesirii din România a străinilor împotriva cărora se efectuează acte de urmărire penală sau exista un proces penal, pînă la încetarea motivelor care au determinat această măsură.
    Pentru a corespunde angajamentelor pe plan internaţional pe care Republica Socialistă România şi le-a asumat, în lege se prevede că dispoziţiile acesteia cu privire la regimul străinilor nu se aplică străinilor cetăţeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri internaţionale, în măsura în care prin acestea se dispune altfel.
    Mergind pe linia trecerii unor fapte penale care prezintă un pericol social redus în categoria abaterilor administrative, legea stabileşte contravenţiile ce se săvîrşesc prin încălcarea prevederilor sale, precum şi sancţiunile corespunzătoare.

    Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    În România străinii au, în condiţiile legii, drepturile fundamentale ale cetăţenilor români -cu excepţia drepturilor politice-, drepturile civile ale acestora, precum şi orice alte drepturi recunoscute prin lege sau prin acorduri internaţionale la care România este parte.
    Pe timpul şederii în România străinii sînt datori să respecte legile române.
    ART. 2
    Sînt străini, în sensul prezentei legi, persoanele care nu au cetăţenia română - fie ca au o cetăţenie străină, fie că nu au nici o cetăţenie.

    
CAP. 2
    Intrarea străinilor în România

    ART. 3
    Străinii pot intra pe teritoriul României în baza actelor pentru trecerea frontierei de stat române, prevăzute de lege.
    Actele pentru trecerea frontierei de stat române trebuie să fie prevăzute cu viza română, care se acordă către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România. Străinii care doresc sa viziteze România ca turişti pot intră în ţara pe baza vizei turistice ce se acordă, la cerere, şi de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat române.
    Sînt scutite de viza română actele pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de organele competente ale altui stat, în conformitate cu înţelegerile internaţionale la care România este parte.
    ART. 4
    Strainului i se poate refuza intrarea în România, dacă:
    a) a acţionat împotriva intereselor României sau exista indicii temeinice ca venind în ţara ar putea acţiona împotriva intereselor statului român;
    b) sînt indicii temeinice ca intenţionează să între în ţara pentru a comite infracţiuni:
    c) a încălcat normele referitoare la regimul străinilor în România sau legile vamale, valutare ori cele cu privire la trecerea frontierei de stat române;
    d) i s-a ridicat dreptul de şedere în România, a fost expulzat ori este indezirabil;
    e) nu face dovada ca are posibilităţi de întreţinere pe timpul şederii în România.

    
CAP. 3
    Şederea străinilor în România

    ART. 5
    Dispoziţiile legale cu privire la domiciliu şi reşedinţa stabilite pentru cetăţenii români se aplică în mod corespunzător şi străinilor.
    Strainul care intră în România pentru a se stabili cu domiciliul sau pentru a-şi stabili reşedinţa pe o durată mai mare de 90 zile îşi va anunta sosirea la organul Ministerului Afacerilor Interne din localitatea unde urmează a domicilia sau a avea reşedinţa, în termen de 3 zile de la trecerea frontierei de stat române, în vederea luării în evidenta şi a obţinerii actului român de identitate. Aceeaşi obligaţie o au şi străinii care au intrat în ţara în mod repetat, în interes personal, pe o durată totală mai mare de 90 zile într-un an.
    Pentru copilul sub 14 ani, obligaţia de anuntare revine părintelui sau altui reprezentant legal ori insotitorului lui.
    Străinii veniti în România pentru o şedere mai mica de 90 zile nu sînt obligaţi să se prezinte la organele Ministerului Afacerilor Interne pentru a-şi declara reşedinţa.
    ART. 6
    Străinilor care au împlinit vîrsta de 14 ani li se eliberează următoarele acte române de identitate:
    a) carnet de identitate, pentru străinii care îşi stabilesc domiciliul în România;
    b) legitimatie provizorie, pentru străinii care îşi stabilesc reşedinţa în România pe o durată mai mare de 90 zile.
    Copilul sub 14 ani se trece în actul de identitate al părintelui sau altui reprezentant legal ori al insotitorului lui.
    La împlinirea virstei de 14 ani, străinii sînt obligaţi să se prezinte cu actele necesare la organul local al Ministerului Afacerilor Interne, în vederea obţinerii actului român de identitate.
    ART. 7
    Carnetul de identitate se eliberează pe baza actului de trecere a frontierei de stat şi a actelor de stare civilă.
    Legitimatia provizorie se eliberează pe baza actului de trecere a frontierei de stat.
    ART. 8
    Carnetul de identitate se eliberează cu termen de valabilitate de 10 ani şi se vizează anual.
    Legitimatia provizorie se eliberează cu termen de valabilitate pe perioada pentru care s-a aprobat şederea în România.
    ART. 9
    Cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea vizei anuale sau a valabilităţii carnetului de identitate, străinii se vor prezenta la organul local al Ministerului Afacerilor Interne în evidenta căruia figurează, pentru viza anuală sau eliberarea unui nou carnet.
    Posesorul legitimatiei provizorii, care doreşte să obţină prelungirea termenului de şedere în România, se va prezenta cu cel puţin 24 ore înainte de expirarea valabilităţii acesteia la organul prevăzut la alineatul precedent, pentru eliberarea unei noi legitimatii sau prelungirea valabilităţii legitimatiei.
    ART. 10
    Orice modificare, adăugire sau menţiune facuta pe carnetul de identitate sau pe legitimatia provizorie de către alte organe decît cele ale Ministerului Afacerilor Interne este interzisă şi atrage nulitatea acestor acte.
    ART. 11
    Se eliberează un nou carnet de identitate sau o noua legitimatie provizorie:
    a) la expirarea termenului de valabilitate pentru care au fost eliberate;
    b) la schimbarea numelui;
    c) în caz de anulare;
    d) în caz de distrugere, deteriorare, furt sau pierdere.
    ART. 12
    În termen de 48 ore de la constatarea lipsei carnetului de identitate sau a legitimatiei provizorii, titularul actului va anunta cel mai apropiat organ al Ministerului Afacerilor Interne.
    Persoana care găseşte un act de identitate pentru străini îl va preda celui mai apropiat organ al Ministerului Afacerilor Interne.
    ART. 13
    Actele române de identitate ce au fost eliberate străinilor vor fi predate, în cel mult 3 zile de la ridicarea lor, organului competent al Ministerului Afacerilor Interne, de către:
    a) organul care a dispus arestarea; în cazul cînd măsura a fost luată de instanţa judecătorească, obligaţia de a preda actele revine organului care a executat arestarea:
    b) organul de stare civilă, pentru morţi.
    ART. 14
    Darea sau primirea spre păstrare în orice scop a actelor de identitate ale străinilor, în afară de cazurile prevăzute la art. 13, este interzisă. Organul de urmărire penală poate păstra actele persoanelor reţinute, pe timpul cît durează reţinerea.
    ART. 15
    Actele române de identitate eliberate strainului se retrag de către organele competente ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă acesta:
    a) părăseşte teritoriul tarii;
    b) i s-a ridicat dreptul de şedere în ţara sau este expulzat;
    c) a dobîndit cetăţenia română.
    ART. 16
    Persoana fizica sau juridică care pune la dispoziţia unui străin locuinta pentru gazduire sau teren pentru instalarea mijloacelor de cazare mobile este obligată sa anunţe despre sosirea şi plecarea acestuia organului local al Ministerului Afacerilor Interne, în termen de 24 ore.
    Pentru anuntare se va cere strainului sa completeze o fişa de evidenta tip, al carei conţinut va fi stabilit de Ministerul Afacerilor Interne.
    În cazul cînd se constată că strainul nu are pasaport ori alt act de trecere a frontierei de stat, carnet de identitate sau legitimatie provizorie, cel căruia i se solicita gazduirea este obligat sa anunţe de îndată organul local al Ministerului Afacerilor Interne.
    ART. 17
    Strainul domiciliat în România va anunta organului Ministerului Afacerilor Interne, în evidenta căruia se afla, orice act sau fapt de stare civilă privind persoana sa, în termenele prevăzute de lege pentru cetăţenii români. Actul sau faptul de stare civilă intervenit în străinătate se va anunta la data cînd strainul a aflat despre aceasta, respectiv la data cînd s-a reintors în România.
    ART. 18
    Pentru consideratii ce interesează ordinea publică sau securitatea statului, Ministerul Afacerilor Interne poate limita deplasarea străinilor, precum şi stabilirea domiciliului sau reşedinţei acestora în anumite zone sau localităţi.
    Strainul cu domiciliul sau reşedinţa într-o zona sau localitate din cele prevăzute în alineatul precedent este obligat ca, în termenul stabilit în comunicarea ce i se face de către organul Ministerului Afacerilor Interne, să-şi schimbe domiciliul sau reşedinţa în alta localitate.
    ART. 19
    Strainul venit în România pentru o şedere temporară este obligat sa părăsească ţara la expirarea termenului de şedere.
    Şederea în România poate fi prelungită de către organul competent al Ministerului Afacerilor Interne. Cererea de prelungire se va face cu cel puţin 24 ore înainte de expirarea termenului de şedere; în caz de forta majoră, ea poate fi facuta şi după expirarea termenului de şedere, dar nu mai tirziu de 24 ore de la încetarea forţei majore.
    ART. 20
    Ministrul afacerilor interne poate ridica sau limita dreptul de şedere în România strainului care a încălcat legea română, precum şi aceluia care prin atitudinea sau comportarea sa a adus prejudicii intereselor statului român.
    ART. 21
    Strainul aflat temporar în România căruia i s-a ridicat dreptul de şedere este obligat sa părăsească ţara în termen de 48 ore de la data cînd aceasta i s-a adus la cunoştinţa, iar dacă dreptul de şedere i-a fost limitat, este obligat sa părăsească ţara la data fixată.
    Strainul cu domiciliul în România căruia i s-a ridicat dreptul de a rămîne în ţara este obligat sa părăsească teritoriul României în termen de 60 zile de la data cînd i s-a adus la cunoştinţa aceasta.
    În cazul cînd nu se conformează prevederilor alineatelor precedente, strainul poate fi expulzat prin ordinul ministrului afacerilor interne. Dacă strainului nu i se permite accesul pe teritoriul statului în care urmează să între sau prin care urmează sa treacă, prin ordinul ministrului afacerilor interne i se va stabili obligaţia de şedere într-o localitate determinata, pînă cînd plecarea din ţara va fi posibila.
    Strainul căruia i s-a stabilit obligaţia şederii într-o anumită localitate nu se poate deplasa în afară acesteia decît cu aprobarea organelor competente ale Ministerului Afacerilor Interne.
    ART. 22
    Strainul este obligat să se prezinte de îndată la invitaţia ce i se face de orice organ de stat. De asemenea, atunci cînd i se cere de către un organ de stat, el trebuie să-şi declare calitatea de străin.

    
CAP. 4
    Angajarea în munca a străinilor sau dobindirea de către aceştia a calităţii de membri ai organizaţiilor obşteşti

    ART. 23
    Străinii nu pot fi angajaţi în aparatul organelor puterii de stat, în unităţile Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Securităţii Statului şi nici în celelalte organe ale administraţiei de stat; de asemenea, ei nu pot fi aleşi sau angajaţi în organele judecătoreşti sau ale procuraturii.
    Străinii pot fi angajaţi, fără a putea ocupa funcţii de conducere, în instituţii, în întreprinderi sau organizaţii economice, de stat ori obşteşti, cu excepţia acelora care prin specificul activităţii lor prezintă importanţa pentru apărarea şi securitatea statului. Ministerele şi celelalte organe centrale de stat şi obşteşti vor stabili instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice în care nu pot fi angajaţi străinii.
    Străinii pot dobîndi calitatea de membri ai organizaţiilor obşteşti dacă statutul acestor organizaţii nu le interzice dobindirea acestei calităţi.
    Pentru angajarea străinilor potrivit prevederilor alineatului 2, cît şi pentru dobindirea calităţii de membri ai unei organizaţii obşteşti, este necesar acordul Ministerului Afacerilor Interne.
    Acordul prevăzut la alineatul precedent nu se cere la angajarea în munca a cetăţenilor străini care vin în România pentru desfăşurarea unei activităţi pe o durată determinata, în baza unor contracte sau a unor angajamente internaţionale încheiate de organizaţiile socialiste.
    ART. 24
    Angajarea, transferarea şi încetarea angajării străinilor se anunta în termen de 5 zile de către cel care angajează, la organul local al Ministerului Afacerilor Interne. Aceeaşi obligaţie revine, în mod corespunzător, organizaţiilor obşteşti, în ce priveşte pe străinii care devin membri ai acestor organizaţii.
    ART. 25
    Străinii veniti în România pentru o şedere temporară în scop personal ori aflaţi în tranzit pe teritoriul român nu pot fi angajaţi în munca şi nici nu pot desfăşura pe cont propriu vreo activitate lucrativă.

    
CAP. 5
    Ieşirea străinilor din România

    ART. 26
    Străinii pot ieşi din România în baza actelor prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.
    ART. 27
    Strainul invinuit sau inculpat într-o cauza penală nu poate părăsi ţara decît numai după scoaterea de sub urmărire, încetarea urmăririi penale, încetarea procesului penal sau achitare, iar în caz de condamnare, numai după executarea pedepsei.
    În cazul în care condamnarea a fost pronunţată cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, strainul poate părăsi ţara după ce hotărîrea a rămas definitivă.
    Strainul care nu are domiciliul în România şi este invinuit sau inculpat într-o cauza penală poate părăsi ţara chiar şi fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute în alineatul 1, dacă a depus cauţiunea prevăzută de lege.
    Strainului care are de îndeplinit o obligaţie de întreţinere sau o obligaţie rezultată din prestarea unor servicii publice i se poate permite ieşirea din ţara, dacă exista garanţii corespunzătoare ca acestea vor fi îndeplinite.
    ART. 28
    În cazurile prevăzute la art. 27, organele competente sau persoanele interesate vor înştiinţa Ministerul Afacerilor Interne despre obligaţiile ce revin strainului, comunicînd şi actele doveditoare.

    
CAP. 6
    Contravenţii

    ART. 29
    Încălcarea dispoziţiilor din prezenta lege, arătate mai jos, constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 80 la 200 lei, contravenţiile la dispoziţiile art. 5, 6 alin. 3. art. 9, 17, 22 şi 38;
    b) cu amendă de la 160 la 300 lei, contravenţiile la dispoziţiile art. 10, 12 alin. 1, art. 14 şi art.16 alin.1 şi 2;
    c) cu amendă de la 200 la 500 lei, contravenţiile la dispoziţiile art. 16 alin. 3, art. 19, 24 şi 39;
    d) cu amendă de la 300 la 1000 lei, contravenţiile la dispoziţiile art. 18 alin. 2, art. 21 alin. 4, art. 23 alin. 1, 2 şi 4 şi art. 25.
    ART. 30
    Constatarea contravenţiilor prevăzute în prezenta lege se face de ofiţerii şi subofiterii de militie, care, prin procesul-verbal de constatare, aplica şi sancţiunea.
    ART. 31
    Contravenienţii pot face plîngere contra procesului-verbal de constatare a contravenţiei în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia, după caz, la şeful Inspectoratului militiei municipiului Bucureşti, la şeful inspectoratului militiei judeţene, la şeful militiei municipiului sau oraşului, ori la loctiitorii acestora.
    Plîngerea se soluţionează, prin încheiere motivată, în termen de cel mult 30 zile de la data înregistrării ei.
    Încheierea prin care s-a soluţionat plîngerea este definitivă şi executorie.
    ART. 32
    Ori de cîte ori faptele considerate contravenţii prin prezenta lege se săvîrşesc în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, acestea vor fi urmărite, judecate şi sancţionate potrivit legii penale.

    
CAP. 7
    Dispoziţii finale şi tranzitorii

    ART. 33
    În înţelesul prezentei legi, organe ale Ministerului Afacerilor Interne sînt: Direcţia pentru paşapoarte, evidenta străinilor şi controlul trecerii frontierei, Inspectoratul militiei municipiului Bucureşti şi inspectoratele militiei judeţene, organele municipale, orăşeneşti şi comunale ale militiei.
    ART. 34
    Evidenta străinilor se tine de către organele Ministerului Afacerilor Interne.
    Ministerul Afacerilor Interne va asigura tipărirea fişelor de evidenta necesare, pe care le va pune la dispoziţia persoanelor juridice şi fizice care acorda gazduire străinilor.
    De la prevederile alineatului 1 se exceptează următoarele categorii de străini, a căror evidenta se tine de către Ministerul Afacerilor Externe:
    a) membrii misiunilor diplomatice, reprezentantelor permanente, oficiilor consulare şi reprezentantelor consular-comerciale, precum şi membrii familiilor lor;
    b) pe bază de reciprocitate, invitaţii membrilor misiunilor diplomatice, reprezentantelor permanente, oficiilor consulare şi reprezentantelor consular-comerciale;
    c) străinii veniti în misiuni oficiale la organizaţiile şi organismele internaţionale guvernamentale sau la secţiile acestora, precum şi membrii familiilor lor;
    d) corespondenţii publicaţiilor agentiilor de ştiri şi a radio-televiziunilor străine, precum şi membrii lor de familie, pe bază de reciprocitate.
    ART. 35
    Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili norme speciale privind evidenta şi deplasarea străinilor menţionaţi în art. 34 alin. 3.
    ART. 36
    Străinii cărora li se acordă dreptul de azil pot fi scutiţi, de către ministrul afacerilor interne, de unele obligaţii ce le revin conform dispoziţiilor prezentei legi.
    ART. 37
    Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi străinilor cetăţeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri internaţionale, în măsura în care prin acestea nu se dispune altfel.
    ART. 38
    Străinii care vin în Republica Socialistă România şi utilizează mijloace de cazare proprii nu se pot stabili cu acestea decît pe terenuri special amenajate sau care se pot închiria în acest scop.
    ART. 39
    Organizaţiile socialiste care au angajaţi străini sînt obligate ca, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sa înainteze propunerile lor organelor Ministerului Afacerilor Interne, în vederea obţinerii acordului prevăzut la art. 23 alin. 4. În cazul cînd organele Ministerului Afacerilor Interne nu sînt de acord cu menţinerea strainului în locul de muncă în care se afla, sau strainul, potrivit prevederilor art. 23, nu poate rămîne în funcţie, cel care l-a angajat îl va transfera în alt loc de muncă, în condiţiile Codului muncii, cu respectarea prevederilor art. 23 din prezenta lege.
    ART. 40
    Decretul nr. 260/1957 privind reglementarea intrării, şederii şi iesirii străinilor din Republica Socialistă România, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 15 iunie 1957, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.

               ------------

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici



(click aici pentru a vedea toate aplicatiile CTCE)






Parteneri:

Contact

Bd. Decebal, nr. 32
Piatra Neamt
Romania
0233-211.020 , 218.110, 210.290, 210.291
0233.206.575

Contact Me

Urmariti-ne pe

Facebook
Vizitatori Unici
Astazi 60
Ieri 386
Total 65293
Media pe zi 641

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic