Doriti o forma actualizata, la zi, a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !
Forma consolidată la data 31.07.2014
Pret: 13,00 RON cu TVA



Actul este prezentat in forma neactualizata!

Puteti sa consultati o forma actualizata la data 31.07.2014, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act din dreapta.








 DECRET nr. 156 din 12 aprilie 1970 (*republicat*)
privind regimul paşapoartelor
EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT ÎN: BULETINUL OFICIAL nr. 75 din 25 decembrie 1985

    *) Republicare în temeiul art. II din Decretul nr. 381 din 5 decembrie 1985, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 66 din 7 decembrie 1985.
    Decretul nr. 156/1970 a fost publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 32 din 12 aprilie 1970.

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

    CAP. 1
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Pasaportul este actul eliberat de organele competente de stat pe baza căruia cetăţenii români au dreptul sa treacă frontiera de stat română pentru a călători sau domicilia în străinătate.
    Cu pasaportul se dovedeşte identitatea titularului.
    În străinătate, pasaportul care îndeplineşte condiţiile de valabilitate da titularului sau dreptul la protecţie din partea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.
    Documentele eliberate de organele române competente care dau dreptul la trecerea frontierei de stat române sînt: pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu, pasaportul simplu, pasaportul pentru cetăţenii români domiciliaţi în străinătate, titlul de călătorie şi pasaportul pentru persoane fără cetăţenie.
    Categoriile de persoane care pot beneficia de documentele prevăzute la alineatul precedent se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
    Pasapoartele sînt individuale sau colective.
    Cetăţenii români pot trece frontiera de stat română şi pe baza altor acte eliberate, în acest scop, de organele competente ale statului român, în conformitate cu înţelegerile internaţionale la care România este parte.
    ART. 2
    Pasapoartele şi actele eliberate de organele competente ale altui stat dau dreptul la trecerea frontierei de stat române, dacă sînt recunoscute sau acceptate de statul român.
    ART. 3
    În înţelesul prezentului decret, actele prevăzute la art. 1 alin. ultim şi art. 2 ţin loc de paşapoarte.
    ART. 4
    Pasaportul da dreptul la trecerea frontierei de stat române prin punctele de frontieră deschise în acest scop, precum şi prin alte locuri stabilite prin înţelegeri internaţionale la care România este parte.
    ART. 5
    Pasapoartele pentru cetăţenii români domiciliaţi în străinătate, care îndeplinesc condiţiile de valabilitate, dau dreptul titularilor acestora de a veni în ţara temporar sau definitiv.
    ART. 6
    Prevederile prezentului decret se aplică şi persoanelor fără cetăţenie domiciliate în România, cărora li se va elibera, la cerere, pasaport pentru persoane fără cetăţenie.
    ART. 7
    Organele de stat care exercită atribuţii cu privire la paşapoarte şi vize sînt Comisia pentru problemele de paşapoarte şi vize de pe lîngă Consiliul de Miniştri, organele Ministerului de Interne şi ale Ministerului Afacerilor Externe.
    ART. 8
    Comisia pentru problemele de paşapoarte şi vize de pe lîngă Consiliul de Miniştri răspunde pentru întreaga activitate de eliberare a paşapoartelor şi acordarea vizelor, avînd următoarele atribuţii:
    a) coordonează, controlează şi îndrumă activitatea organelor care au atribuţii în acest domeniu;
    b) rezolva contestaţiile îndreptate împotriva hotărîrilor luate de celelalte organe cu atribuţii privind eliberarea de paşapoarte şi acordarea de vize;
    c) rezolva cererile cetăţenilor români pentru stabilirea domiciliului în străinătate;
    d) întocmeşte lucrările pregătitoare în vederea rezolvarii cererilor străinilor de stabilire a domiciliului în România şi a cererilor de autorizare a repatrierii;
    e) exercita orice alte atribuţii date prin lege.
    ART. 9
    Comisia pentru problemele de paşapoarte şi vize de pe lîngă Consiliul de Miniştri este alcătuită din preşedinte, vicepreşedinţi şi membri. Unul din membrii comisiei va îndeplini şi funcţia de secretar. Componenta comisiei va fi stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
    ART. 10
    Atribuţiile organelor Ministerului de Interne şi ale Ministerului Afacerilor Externe cu privire la paşapoarte şi vize se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

    
CAP. 2
    Eliberarea şi păstrarea paşapoartelor

    ART. 11
    Pasapoartele se eliberează persoanelor care au împlinit vîrsta de 14 ani, precum şi celor care nu au împlinit aceasta vîrsta, cînd călătoresc neinsotite.
    Copiii pînă la vîrsta de 14 ani, care călătoresc însoţiţi, se înscriu în pasaportul insotitorului.
    ART. 12
    Eliberarea pasaportului poate fi refuzată sau pasaportul eliberat poate fi retras ori anulat cetăţeanului român:
    a) faţă de care a început urmărirea penală sau care este trimis în judecata penală;
    b) care are debite faţă de o organizaţie socialistă sau faţă de o persoană fizica, iar prin plecarea sa în străinătate incearca să se sustragă de la plata lor;
    c) care prin plecarea sa în străinătate ar putea aduce prejudicii intereselor statului român ori afecta bunele relaţii ale acestuia cu alte state.
    Organele Ministerului de Interne sînt obligate sa ia măsurile necesare pentru a stabili dacă persoanele care au solicitat sau au primit pasaport se găsesc în situaţiile prevăzute în prezentul articol.
    ART. 13
    Ministerele şi celelalte organe centrale care trimit delegaţi în străinătate în interes de serviciu se vor adresa, pentru eliberarea pasaportului, Ministerului de Interne - Direcţia pentru paşapoarte, evidenta străinilor şi controlul trecerii frontierei.
    Organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii, care trimit delegaţi în străinătate în interes de serviciu, se vor adresa, pentru eliberarea pasaportului, direcţiei prevăzute în alineatul precedent, prin organul central în subordinea căruia se afla sau care le coordonează activitatea.
    Conducătorul organului central care a dat curs cererii răspunde pentru îndeplinirea de către persoanele încadrate în munca a condiţiilor prevăzute de lege referitoare la deplasarea în străinătate, precum şi pentru utilitatea acestei deplasări.
    ART. 14
    Persoanele fizice care doresc sa calatoreasca în străinătate în interes personal vor depune cererile pentru obţinerea pasaportului şi a vizei la militiile judeţene şi, respectiv, la Militia municipiului Bucureşti.
    Persoanele prevăzute în alineatul precedent care călătoresc în străinătate în scop turistic organizat vor depune cererile prin unităţile autorizate ale Ministerului Turismului şi Biroul de turism pentru tineret al Uniunii Tineretului Comunist.
    ART. 15
    Cererile de plecare în străinătate în interes personal vor fi soluţionate în limita prevederilor valutare afectate în acest scop prin planurile naţionale unice anuale şi potrivit criteriilor şi ordinii de preferinta stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
    ART. 16
    Cetăţenii români care au calitatea de persoana încadrată în munca sau membru al unei organizaţii socialiste şi solicita aprobarea plecării în străinătate în interes personal vor depune cererea de eliberare a pasaportului şi a vizei, însoţită de acordul conducătorului organizaţiei din care fac parte. Conducătorul organizaţiei socialiste răspunde pentru acordul dat.
    ART. 17
    Cetăţenii români care solicită să-şi stabilească domiciliul în străinătate şi străinii cu domiciliul în Republica Socialistă România care doresc sa calatoreasca în străinătate depun cererile pentru obţinerea paşapoartelor şi vizelor române la militiile judeţene în circumscripţia cărora domiciliază, iar cei domiciliaţi în Bucureşti, la Militia municipiului Bucureşti.
    Persoanele prevăzute în alineatul precedent care solicită să-şi stabilească domiciliul în străinătate sînt obligate ca, înainte de a pleca din ţara, să-şi lichideze datoriile şi pretenţiile pe care le-ar avea faţă de statul român sau faţă de organizaţii socialiste din ţara; ele vor depune, odată cu cererea, acte doveditoare eliberate de organele competente că nu mai au obligaţii faţă de stat, precum şi o declaraţie autentificată din care să rezulte ca şi-au lichidat datoriile şi pretenţiile pe care le aveau faţă de statul român ori faţă de organizaţiile socialiste române.
    ART. 18
    Rezolvarea cererilor cu privire la eliberarea paşapoartelor prevăzute la art. 13 se face în termen de 30 de zile, iar a celor prevăzute la art. 14, în termen de 60 de zile, de la data depunerii cererilor.
    ART. 19
    Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate adresează cererile pentru obţinerea pasaportului sau a vizei de intrare definitivă în ţara misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.
    ART. 20
    La înapoierea în ţara, pasapoartele vor fi predate, în termen de 48 de ore, organelor care le-au inminat.
    ART. 21
    Pierderea pasaportului va fi anunţată de îndată după constatarea faptului de către titular, în ţara organului de militie cel mai apropiat, iar în străinătate, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.
    ART. 22
    Pasapoartele se păstrează la organele Ministerului de Interne, cu excepţia paşapoartelor diplomatice, de serviciu şi a celor simple folosite pentru călătorii în interes de serviciu, care se păstrează de către organele Ministerului Afacerilor Externe.

    
CAP. 3
    Valabilitatea paşapoartelor

    ART. 23
    Pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu şi pasaportul simplu se emit pentru o perioadă de 5 ani; ele vor putea fi prelungite pentru o noua perioada, fără a depăşi 10 ani de la data emiterii. Aceeaşi valabilitate o au şi actele de trecere a frontierei de stat, eliberate de către organele competente ale statului român, în baza înţelegerilor internaţionale la care România este parte, în afară cazurilor cînd prin acestea se dispune altfel.
    Pasaportul pentru cetăţenii români domiciliaţi în străinătate se emite pentru o perioadă de 1-2 ani; el va putea fi prelungit, succesiv, pentru o noua perioada de 1-2 ani, fără a depăşi 10 ani de la data emiterii.
    Posesorii de paşapoarte pentru cetăţenii români domiciliaţi în străinătate sînt obligaţi să se prezinte pentru a fi înregistraţi la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al Republicii Socialiste România din ţara în care au domiciliul şi să solicite anual vize, iar în expirarea valabilităţii pasaportului să solicite prelungirea valabilităţii acestuia. Cei domiciliaţi în statele unde nu exista misiuni diplomatice sau oficii consulare române se vor adresa în acest scop misiunii diplomatice sau oficiului consular român din ţara cea mai apropiată.
    Pasaportul pentru persoanele fără cetăţenie se emite pentru o perioadă de 6 luni şi va putea fi prelungit pînă la efectuarea călătoriei la care acesta da dreptul.
    Titlul de călătorie se emite pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea de a fi prelungit cu încă 12 luni de către organele emitente.
    ART. 24
    Pasapoartele şi actele eliberate de organele competente ale altui stat, recunoscute ca valabile sau acceptate de statul român, dau dreptul la trecerea frontierei de stat române dacă, potrivit uzantelor internaţionale, pe lîngă îndeplinirea celorlalte condiţii de valabilitate, sînt stampilate şi semnate de organul emitent, iar pe fotografia titularului şi a insotitorilor este aplicată ştampila sau timbrul sec.
    În cazul în care actele colective de trecere a frontierei emise de statele străine nu sînt prevăzute cu fotografiile persoanelor incluse în aceste acte, cel în cauza trebuie să posede legitimatii personale prevăzute cu fotografie, cu excepţia minorilor care, potrivit legii statului căruia îi aparţin, nu au dreptul la legitimatie.

    
CAP. 4
    Viza română

    ART. 25
    Pentru trecerea frontierei de stat române, pasapoartele trebuie să fie prevăzute cu viza română.
    Pasapoartele eliberate de organele competente ale altui stat, precum şi actele eliberate pe baza înţelegerilor internaţionale la care România este parte, sînt scutite de viza română, în conformitate cu aceste înţelegeri.
    ART. 26
    Viza română se acordă pentu o singura călătorie sau mai multe călătorii pe o perioadă determinata.
    Prin hotărîre a Consiliului de miniştri se vor stabili categoriile de persoane care, deplasîndu-se în străinătate în interes de serviciu, pot primi viza pentru mai multe călătorii pe o perioadă determinata.
    Viza română este: diplomatică, de serviciu, simpla sau turistica, în raport cu natura actului de trecere a frontierei şi cu scopul călătoriei.
    Viza de tranzit da dreptul la tranzitarea teritoriului Republicii Socialiste România şi este valabilă 72 de ore de la trecerea frontierei române.
    ART. 27
    Valabilitatea vizei române nu poate depăşi 6 luni de la data acordării ei, cu excepţia unor categorii de persoane trimise în misiune în străinătate care vor fi stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri şi a cazurilor cînd prin înţelegeri internaţionale, la care România este parte, s-a stabilit altfel.
    ART. 28
    Viza turistica se acordă străinilor aparţinînd statelor cu care Republica Socialistă România nu a încheiat înţelegeri bilaterale pentru desfiinţarea vizelor, precum şi cetăţenilor români domiciliaţi în străinătate care doresc sa viziteze România ca turişti. Aceasta viza se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România sau de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
    Viza turistica da dreptul de şedere în Republica Socialistă România pînă la 60 de zile şi va putea fi prelungită, la cerere, pînă la 120 de zile.

    
CAP. 5
    Contravenţii la regimul paşapoartelor

    ART. 29
    Constituie contravenţie următoarele fapte:
    a) pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului eliberat de autorităţile române;
    b) neanuntarea de către titular, în ţara organului de militie cel mai apropiat, iar în străinătate misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România, în termen de 48 de ore de la constatare, a pierderii, furtului sau distrugerii pasaportului;
    c) nepredarea pasaportului, de către titular, organului care i l-a inminat, în termen de cel mult 48 de ore de la înapoierea în ţara;
    d) nepredarea pasaportului, în cazul neefectuarii călătoriei de către titular, organului care i l-a inminat, în termen de 48 de ore de la expirarea vizei;
    e) reţinerea pasaportului de la titularul lui, de către persoane neautorizate de lege;
    f) darea sau primirea spre păstrare, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege, ori darea sau primirea drept garanţie, precum şi abandonarea pasaportului;
    g) efectuarea de modificări, adăugiri sau menţiuni scrise ori stampilate în pasaport, cu excepţia menţiunilor prevăzute expres de lege, precum şi acceptarea de către titular de a i se face pe pasaport modificări, adăugiri sau alte menţiuni, dacă fapta nu a fost săvîrşită în astfel de condiţii încît potrivit legii constituie infracţiune;
    h) încălcarea de către conducătorii organizaţiilor socialiste a obligaţiilor prevăzute în art. 13 alin. 3 şi art. 18.
    Contravenţiile prevăzute la alin. 1 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 200 la 500 lei, cele prevăzute la lit. a);
    b) cu amendă de la 300 la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. b)-h).
    Contravenţiile se constata de personalul care are atribuţii cu privire la aplicarea regimului paşapoartelor. Sancţiunea se aplică de agentul constatator.
    Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare. Plîngerea se soluţionează de conducătorul organului din care face parte agentul constatator sau de către o persoană încadrată în munca ierarhic superioară agentului constatator, împuternicit de conducătorul acestui organ.
    Contravenţiilor prevăzute la alin. I li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, în măsura în care nu se dispune altfel prin prezentul articol.

    
CAP. 6
    Dispoziţii finale

    ART. 30
    Pasapoartele române şi actele eliberate de organele competente ale altui stat, recunoscute ca valabile sau acceptate de statul român, dau dreptul posesorilor lor la trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România cu arme de vinatoare sau sportive şi cu munitiile corespunzătoare, numai dacă acestea au fost înscrise în actele de trecere a frontierei de stat, după caz, de organul care a eliberat pasaportul, a acordat viza română sau de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
    ART. 31
    Strainul care în timpul şederii în Republica Socialistă România îşi pierde actul de trecere a frontierei de stat va fi indrumat să se adreseze misiunii diplomatice sau oficiului consular al statului căruia îi aparţine, în vederea obţinerii unui nou act. Acest act da dreptul la trecerea frontierei după ce i s-a aplicat viza română.
    ART. 32
    Ordinele, instrucţiunile şi orice alte asemenea acte în legătură cu aplicarea regimului paşapoartelor vor fi emise de organele competente, cu avizul Ministerului de Interne.
    ART. 33
    Decretul nr. 973/1968 privind regimul paşapoartelor, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.

                  ------

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici



(click aici pentru a vedea toate aplicatiile CTCE)






Parteneri:

Contact

Bd. Decebal, nr. 32
Piatra Neamt
Romania
0233-211.020 , 218.110, 210.290, 210.291
0233.206.575

Contact Me

Urmariti-ne pe

Facebook
Vizitatori Unici
Astazi 60
Ieri 386
Total 65293
Media pe zi 641

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic