Inapoi la Cautare

AVIZ CONSULT. 1 /2012


privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 18.08.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (18.08.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

    În fapt, statul român a încetat să-şi îndeplinească o parte dintre funcţiile sale fundamentale precum asigurarea asistenţei medicale, a învăţământului, a ordinii publice, asigurarea unui nivel minim de trai pentru categoriile sociale defavorizate. Majoritatea legilor promovate de Executiv prin procedura de angajare a răspunderii în faţa Parlamentului au fost greşit concepute şi aplicate, Guvernul Boc fiind nevoit să-şi angajeze răspunderea de mai multe ori pentru legi care reglementează acelaşi domeniu tocmai pentru că actele normative adoptate iniţial de Partidul Democrat Liberal se dovedeau eronate (de exemplu, în materia salarizării bugetarilor au fost angajări de răspundere în decembrie 2009, iunie 2010, decembrie 2010). De la Palatul Cotroceni Preşedintele a dictat atât forma, cât şi modalitatea de adoptare a legii, menite să ducă la evitarea procesului democratic, de dezbatere legislativă în Parlament.

    Din acest haos legislativ declanşat de regimul patronat de Preşedintele Băsescu au izvorât circumstanţele care au permis declanşarea a nenumărate litigii în justiţie în materia salarizării bugetarilor, litigii pierdute, în general, de statul român.

    Analiza evenimentelor politice din ultimii 3 ani arată că cel care a generat, conceput şi întreţinut procesul de alterare a statului democratic a fost Preşedintele Traian Băsescu.

    În ciuda faptului că în Constituţie se prevede că Preşedintele are rolul de mediator între puterile statului în vederea asigurării unei bune funcţionări a autorităţilor publice, Traian Băsescu, în numele ideologiei politice a «preşedintelui jucător», şi-a asumat în mod direct conducerea instituţiilor statului, fiind direct responsabil de majoritatea deciziilor care au dus la prăbuşirea funcţionării instituţiilor statului român, la adâncirea crizei economice, la impasul actual al statului de drept şi la punerea în pericol a înseşi principiilor fundamentale de funcţionare ale statului democratic. Acţiunile preşedintelui au venit să încalce principiul separaţiei puterilor în stat, având o atitudine de sfidare şi denigrare a instituţiilor statului, prin excesul de autoritate manifestat public.

    Acţiunile făţişe ale Preşedintelui Traian Băsescu, care şi-a asumat în mod deschis, neechivoc, rolul de prim-ministru şi de preşedinte de facto al Partidului Democrat Liberal şi care a încercat să domine şi să subordoneze Legislativul şi puterea judecătorească, ridică grave probleme de ordin politic şi juridic.

    Nu există o altă cale prin care Preşedintele să răspundă pentru acţiunile sale decât referendumul popular în condiţiile art. 95 din Constituţie."

    De asemenea, se arată în preambulul propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României că, "potrivit Constituţiei României, Guvernul, aflat sub controlul Parlamentului - organul reprezentativ suprem al poporului român -, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice (art. 102).

    Guvernul este supus controlului parlamentar prin instrumente democratice precum moţiunile, întrebările, interpelările, comisiile de anchetă, dezbaterile parlamentare. În schimb, Constituţia îi dă Preşedintelui un rol important, preşedintele neputând fi demis decât prin vot popular direct pentru că el nu are un rol Executiv direct.

    Acesta este motivul pentru care substituirea Preşedintelui în rolul prim-ministrului şi în atribuţiile Guvernului trebuie privită ca fiind o încălcare gravă a Constituţiei, pentru că preşedintele, spre deosebire de primul-ministru, nu răspunde pentru faptele sale în faţa Parlamentului, decât prin procedura suspendării/demiterii, cu alte cuvinte scapă controlului obişnuit, reciproc, democratic, al puterilor în stat. Din acest motiv, documentul de faţă va insista în mod deosebit asupra acestui tip de încălcare a Constituţiei de către Traian Băsescu."

    Astfel, "în condiţiile în care acţiunile Preşedintelui României sunt extrem de grave şi de natură să pună în pericol funcţionarea instituţiilor statului, semnatarii propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, senatori şi deputaţi, consideră că se impune convocarea cât mai rapidă a unui referendum popular prin care românii să aibă posibilitatea de a spune în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord cu acţiunile lui Traian Băsescu şi cu politicile iniţiate şi impuse de acesta, prin încălcarea prevederilor constituţionale cu privire la rolul instituţiilor în statul democratic.

    Referendumul popular este necesar pentru că există o listă importantă de încălcări ale Constituţiei. În acelaşi timp, el trebuie să fie privit şi în raport cu consecinţele extrem de grave ale acestor încălcări de către Preşedintele României. Întregul dezastru economic şi administrativ generat de Guvernul Emil Boc poate fi atribuit, în fapt, acţiunilor lui Traian Băsescu aflate în afara cadrului constituţional.

    Acest fapt este cu atât mai important cu cât abaterile regulate de la litera şi spiritul Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului, care prin conţinutul şi consecinţele lor pot fi calificate drept încălcări grave ale legii fundamentale, dau motive suficiente pentru a ne convinge de necesitatea suspendării din funcţie a Preşedintelui României, Traian Băsescu, în sensul prevederilor art. 95 alin. (1) din Constituţia României."

    Cu privire la aceste susţineri cuprinse în preambulul propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, Curtea constată că acestea nu precizează elementele necesare identificării şi caracterizării faptelor de încălcare a Constituţiei şi nici dovezile pe care se sprijină imputările, astfel încât urmează să fie analizate motivele cuprinse în cele 7 capitole ale propunerii de suspendare.

    În acest sens, Curtea va avea în vedere următoarele dispoziţii din Legea fundamentală, privind rolul, funcţiile şi atribuţiile Preşedintelui României în relaţiile lui cu autorităţile publice: art. 63 alin. (3) - Durata mandatului parlamentarilor; art. 65 alin. (2) lit. a) şi lit. h) - Şedinţele Camerelor; art. 66 alin. (2) - Sesiuni; art. 77 - Promulgarea legii; art. 85 - Numirea Guvernului; art. 87 - Participarea la şedinţele Guvernului; art. 89 alin. (1) - Dizolvarea Parlamentului; art. 90 - Referendumul; art. 91 - Atribuţii în domeniul politicii externe; art. 92 - Atribuţii în domeniul apărării; art. 94 - Alte atribuţii; art. 103 alin. (1) - Învestitura; art. 104 alin. (1) - Jurământul de credinţă; art. 107 alin. (3) - Primul-ministru; art. 109 alin. (2) - Răspunderea membrilor Guvernului; art. 125 alin. (1) - Statutul judecătorilor; art. 133 alin. (6) - Rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii; art. 134 alin. (1) - Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii; art. 146 lit. a) şi e) - Atribuţiile Curţii Constituţionale; art. 148 alin. (4) - Integrarea în Uniunea Europeană; art. 150 alin. (1) - Iniţiativa revizuirii Constituţiei.

    Astfel cum a statuat Curtea Constituţională prin Avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, din aceste prevederi constituţionale rezultă că Preşedintele României "are atribuţii importante în procesul de constituire a Guvernului şi a altor autorităţi publice, în procesul legislativ, în domeniul politicii externe, în domeniul apărării naţionale, în garantarea independenţei justiţiei. Totodată, potrivit art. 80 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, are rolul de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art. 80 alin. (1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice - autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă - şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală."

<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.